ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

⛪️ Biserica Sfintei Maria Magdalena din Avdeevka - Regiunea Donbas: Minune! A supraviețuit! ☦️

- Posted in Ortodoxia în Lume by

Biserica Sfintei Mironosițe Maria Magdalena din Avdeevka, este relativ intactă. Clădirile din jur au fost distruse.

Biserica Sfintei Maria Magdalena din Avdeevka - Regiunea Donbas: Minune! A supraviețuit! Sursa: https://ortodox.md/biserica-sfintei-maria-magdalena-din-avdeevka-minune-a-supravietuit

Pe internet a fost prezentat un videoclip cu biserica Ucraineană Ortodoxă a Sfintei Maria Magdalena din Avdeevka (epicentrul războiului dintre Rusia și Ucraina).

În imagini, se poate observa că biserica a suferit bombardamente, dar nu prezintă daune critice.

Zidurile au fost afectate de schije, podoaba de aur a cupolei principale a fost deteriorată, iar în anumite locuri au fost lovituri de proiectile care au provocat fragmentarea pereților. Clădirea bisericii cu două etaje aflată în apropiere a suferit mai multe pagube. Spațiile interioare au fost distruse, iar geamurile au fost sparte.

Locuințele din jurul bisericii au fost parțial sau complet distruse. Biserica Sfintei Maria Magdalena – Minune! A supraviețuit!

Biserica Sfintei Maria Magdalena a fost construită în anul 2007 și a fost sfințită de Mitropolitul Kievului, Vladimir (Sabodan).

Anterior, Serviciul de Presă al Bisericii Ortodoxe Ucrainene scria despre un videoclip prezentat pe internet cu bombardarea bisericii Ucrainene Ortodoxe a Sfântului Ierarh Nicolae din Novomikhailivka.

❤️ Icoană - Maica Domnului la 15 ani

- Posted in Maica Domnului nostru Iisus Hristos by

Icoană - Maica Domnului la 15 ani

Ceea ce ești bucuria cetelor cereşti şi pe pământ folositoare tare oamenilor, miluiește, Preacurată Fecioară, pe cei ce nădăjduiesc întru tine, căci, după Dumnezeu, spre tine, de Dumnezeu Născătoare, nădejdea ne-am pus.

✝️ Acatistul Cuviosului Părinte Justin de la Petru Vodă, alcătuit de maicile de la Mănăstirea Paltin Petru-Vodă

- Posted in Părintele Iustin Pârvu by

Tropar, glasul 1, podobie: “Locuitor pustiei”:
Mărturisitor în temniţe şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule Părintele nostru Iustine; cu postul, cu privegherea şi cu rugăciunea cereştile daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere; slavă Celui ce te-a încununat pe tine; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Condac, glasul 8, podobie “Apărătoarei Doamne”:
Pe voievodul Ortodoxiei şi păstorul cel adevărat, pe cel ce în smerenia muceniciei cununa desăvârşirii a luat, veniţi toţi credincioşii să-l lăudăm şi să-i cântăm biruinţa asupra firii: Bucură-te, prea-cuvioase părinte Iustine, mult pătimitor şi dascăl al Iubirii!

📜 Acatistul Cuviosului Părinte Justin de la Petru Vodă

După obişnuitul început se zice:

Condac 1

Pe Mărturisitorul cel ales al lui Hristos, podoaba Bisericii, care pe altarul Neamului Românesc până la adânci bătrâneţi pe sine însuşi jertfă ca o ardere de tot s-a adus, pe Voievodul Ortodoxiei româneşti, care în vremurile de pe urmă Biserica lui Hristos bine a străjuit şi cu sabia dragostei pe hulitori a gonit iar pe fiii pierduţi i-a găsit, pe cela ce cu mantia milei pe mulţi din necazuri şi întristări i-a izbăvit şi ca o inimă bătând cu rugăciunea multe conştiinţe spre cunoaşterea lui Dumnezeu a trezit, cu dorire din inimi să-i cântăm: - Bucură-te, de Dumnezeu purtătorule, Mărturisitorule Justine!

Icos 1

Cu ce limbă şi cuvinte îndestulătoare vom începe, Părinte Justin, a aduce laudă isprăvilor tale şi vieţuirii tale celei minunate, prin care pe Hristos L-ai slăvit, noi, cei ce nu suntem vrednici a cuvânta măreţia faptelor tale şi nici a aduce mulţumire cuviincioasă pentru dragostea şi nevoinţele cu care te-ai ostenit pentru noi, ca să ne ridici din adâncul patimilor şi să ne povăţuieşti pe calea mântuirii? Ştim că mai mult te-am bucura dacă ţi-am aduce nu laude, ci stâlpări de fapte bune, Părinte, căci tu însuţi spuneai că slava ta este sporirea noastră duhovnicească -, însă, ca unul ce cunoşti neputinţa firii noastre şi vezi nădejdea noastră spre rugăciunile tale, primeşte de la noi aceste laude ce cu dragoste le aducem ţie:

  • Bucură-te, Părinte al nostru duhovnicesc, ce sufletul pentru noi ţi l-ai pus;
  • Bucură-te, Povăţuitorule iscusit, ce multe suflete la Hristos ai adus;
  • Bucură-te, Duhovnic priceput, ce cu blândeţe pe cei greşiţi ai mustrat;
  • Bucură-te, Doctor sufletesc, ce rănile celor bolnavi ai vindecat;
  • Bucură-te, Păstorule blând, ce pe umerii tăi multe din oile rătăcite ai ridicat;
  • Bucură-te, Atletule neostenit al lui Hristos, ce din păcate grele la credinţă pe mulţi ai întors;
  • Bucură-te, Pescarule de suflete, ce din adâncul mării, pe cei robiţi de patimi cu undiţa dragostei i-ai pescuit;
  • Bucură-te, Vistierule de comori dumnezeieşti, ce pe săraci ai miluit;
  • Bucură-te, că pe cei goi de virtute în haina lui Hristos i-ai îmbrăcat;
  • Bucură-te, că Harul Duhului Sfânt, prin tine, peste aceştia s-a revărsat;
  • Bucură-te, noule Apostol, ce tuturor toate te-ai făcut ca pe toţi să-i dobândeşti;
  • Bucură-te, căci cu lanţurile dragostei i-ai legat pe fiii tăi duhovniceşti;
  • Bucură-te, de Dumnezeu purtătorule, Mărturisitorule Justine!

🎯 Gheorghe Echil: Ce rău este ecumenismul? Este pervertirea iubirii creștine. →

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

enter image description here

Ce păcat are "Sfântul și Marele Sinod din Creta" (auziți denumire!)?

Groaznic.

Pervertirea cuvintelor dumnezeiești ale Domnului Iisus Hristos.

Căci Hristos roagă pe Tatăl ca ucenicii (Biserica) să fie una precum Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt Una sunt.

Ori diavolul în Creta pervertește și se bagă și el ca un spurcat şi pretinde că şi despre el a zis Domnul să fie una cu sfinții.

VĂ DAȚI SEAMA?

Sursa: https://www.facebook.com/share/p/sCEGcYBm8kVJH8DF/

☦️ "Părintele cu inimă cât două țări". Mitropolitul Longhin înainte de operație la inimă.

- Posted in Mitropolitul Longhin de la Bănceni by

Mitropolitul Longhin Jar operat de urgență la Cluj.

Actualizare: Operația Mitropolitului tocmai s-a încheiat cu succes, prin rugăciunile a multor români cu inimi mari.

⬛️ Postul Negru de 3 zile – un Adevărat Miracol pentru organism

- Posted in Viață, Sănătate și Educație by

Ce se întâmplă cu corpul tău atunci când ții post negru 3 zile?

postul negru

  • După 12 ore nivelul zahărului va scădea vertiginos, ceea ce îți va îmbunătăți metabolismul.

  • După 24 de ore, corpul tău va începe să ardă celulele grase pe post de combustibil, acest proces numindu-se ketoză.

  • După 30 de ore, se va intra în starea numită autofagie, unde se vor consuma celulele tale nesănătoase, astfel încât să ți se detoxifice întru totul corpul.

  • După 35 de ore se va activa hormonul de creștere, simțindu-se foarte puternic.

  • După 48 de ore, creierul tău va elibera factorul neurotrofic, îmbunătățindu-și Concentrarea și Memoria, și ...

  • După 72 de ore vei începe să produci noi celule stem, ceea ce îți va repara întregul organism, și te vei simți în cea mai bună formă a ta!


Cum să ţii corect postul negru.

10 reguli ale părintelui Argatu: ce să faci ca să nu „râdă“ diavolul de tine, de ce e interzisă cearta şi de ce nu e bine să dormi în post.

Părintele Ilarion Argatu, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai României, recunoscut pentru numeroasele exorcizări pe care le săvârşea, căutat de credincioşi din ţară şi din străinătate, ne-a lăsat câteva învăţături pentru cea mai importantă perioadă din viaţa creştinilor: postul.

Părintele Ilarion Argatu

Părintele ne învaţă, din propria experienţă, cum să ajunăm, de ce este important să ne abţinem şi de la fapte rele, nu numai de la mâncare, dar şi cum să evităm ispitele. Părintele Ilarion Argatu spune şi de ce este bine să ducem postul până la capăt, dacă tot am pornit pe acest drum şi de ce nu trebuie să mergi în vizite în acea zi. În cartea „Pe treptele suirii către cer”, ediţia a II-a, 2007, părintele îi învaţă de bunii creştini ce reguli trebuie să respecte la ajunare. De asemenea, ne învaţă şi când să începem să ajunăm: postul negru (lipsa completă de mâncare sau băutură) începe la ora 18.00 din ziua anterioară şi ţine până în ziua de post la ora 24.00.

  1. În ziua în care ajunezi sau ţii post negru nu mănânci nimic toată ziua.

  2. În zilele de post, nu trebuie să te cerţi cu nimeni, orice s-ar întâmpla, oricât te-ar supăra cineva, orice ispite ai avea, nici cu cei din afară şi nici cu cei din casă. Îţi învingi orgoliile, îţi stăpâneşti firea, treci cu vederea orice umbră a răului sau a răutăţii cuiva, rabzi şi ierţi orice. Altfel, ţi-a “furat” diavolul postul, degeaba mai posteşti.

  3. Postul nu este numai abţinere de la mâncare şi băutură, ci şi abţinere de la orice păcat şi răutate.

  4. Nu trebuie să dormi în ziua postului, pentru ca nu cumva, diavolul să “râdă” că ai vrut să treacă mai uşor şi mai repede postul ca să nu simţi osteneala şi greutatea lui.

  5. Nu te duci în vizite în ziua când posteşti, pentru a nu fi servit cu ceva de mâncare şi să te descoperi că posteşti. Când posteşti, nu trebuie să spui la nimeni şi să nu ştie nimeni, adică „când posteşti închide-te în cămara ta, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti”.

  6. Mâncarea pe care ar fi trebuit s-o mănânci în acea zi împarte-o la săraci, n-o păstra pentru când ai să termini de postit. Diavolii pot să râdă şi să zică că ai făcut economie sau că ai recuperat ce trebuia să consumi. Postul întotdeauna trebuie însoţit de milostenie. Dacă eşti sărac, măcar o felie de pâine dă celui flămând.

  7. Dacă te simţi slăbit şi simţi că nu mai poţi duce postul, poţi lua în cursul zilei o bucăţică de anaforă şi 3 înghiţituri de aghiazmă.

  8. Dacă nu poţi duce postul toată ziua şi-l întrerupi, atunci nu mânca mai mult decât o singură masă şi tot de post. Dacă ai mâncat prea mult diavolii ţi-au furat postul, spunând că ai mâncat cât pentru toată ziua în care ai postit.

  9. Nu poţi întrerupe postul la orice oră. Dacă ţii post pentru izbăvire de vrăji şi descântece, pentru că vrăjitorii au anumite ore când îi trimit pe diavoli la treabă, trebuie să ţii cont de acest lucru. Unii trimit la ora 15.00, alţii la ora 18.00, la ora 21.00, la ora 24.00. Trebuie să duci postul până la aceste ore pentru ca să te găsească în post şi să poţi respinge loviturile vrăjitorilor.

  10. Postul-ajunare începe la ora 18.00 din ziua anterioară şi ţine până în ziua de post la ora 24.00. Cine nu poate duce până la ora 24, se poate opri aşa cum am arătat, la ora 15.00, la ora 18.00, la ora 21.00. Ora până la care duci postul reprezintă momente ale pătimirii Mântuitorului Iisus Hristos, şi anume: la ora 12.00 – a fost răstignit; la ora 15.00 – şi-a dat duhul pe Cruce; la ora 18.00- a fost dat jos de pe Cruce şi îngropat; la ora 21.00- s-a aşezat piatra pe mormânt fiind pecetluită; la ora 24.00 – s-a coborât la iad sfărâmând porţile de aramă, risipind pe diavoli şi scoţând pe cei drepţi din iad.

Cine a fost părintele Ilarion Argatu?

Părintele Ilarion Argatu s-a născut într-o familie numeroasă, primind la botez numele de Ioan. Tatăl său, Alexandru, aşa cum îşi va boteza şi părintele Ilarion un fiu, a îndeplinit functia de primar în comuna Valea Glodului, vreme de 16 ani. Rămânând văduv, şi-a rânduit copiii, iar mai apoi s-a retras la Mănăstirea Neamţ, unde s-a şi călugărit.

Tânărul Ioan a urmat şcoala primară din localitatea natală, în Valea Glodului, iar mai apoi, îndemat de unchiul său, părintele Epifanie Crăciun, stareţ al Mănăstirii Cocoş, din Dobrogea, s-a înscris la Seminarul Teologic din Dorohoi. Terminând seminarul, Ioan va urma şi cursurile Facultăţii de Teologie din Cernăuţi. Simultan, Ioan Argatu a urmat şi cursurile Şcolii Militare din Bacău, ajungând sublocotenent. Dupa facultate, Ioan Argatu se va înrola în armată, undeva la graniţa cu Ungaria.

În ziua de 10 noiembrie 1940, Ioan Argatu se căsătoreşte cu Georgeta, fiica preotului Sebastian Mihăilescu, din localitatea suceveana Oniceni. Împreună, cei doi soţi vor da nastere la cinci copii: Ştefan, Gabriela, Alexandru, Ioan şi Ana. În cele din urmă, cele doua fete vor ajunge preotese, iar cei trei băieţi vor ajunge preoţi.

A renunţat la haina militară pentru preoţie

Renunţând la serviciul militar, Ioan Argatu îşi depune dosarul pentru a fi hirotonit preot, pe seama localităţii Oniceni. Astfel, în anul 1940, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, tânărul Ioan va fi hirotonit preot, slujind împreună cu socrul său, care era deja preot în acel sat.

În anul 1972, părintele Ioan Argatu rămâne vaduv. La mai puţin de un an, în luna ianuarie 1973, el se va călugări la Mănăstirea Antim, din Bucureşti, primind numele de Ilarion Argatu. După câţiva ani petrecuţi în Mănăstirea Căldăruşani, părintele s-a retras mai apoi, pentru ultimii 19 ani din viaţa sa, la Mănăstirea Cernica, unde nenumăraţi pelerini îi păşeau pragul.

Exorcizările de la Cernica

La Mănăstirea Cernica, părintele a săvârşit nenumărate exorcizări. Slujba de exorcizare începea cu Acatistul Domnului Iisus Hristos şi continua cu Sfânta Liturghie, cu Sfeştania de sfinţire a apei şi cu Taina Sfântului Maslu. La sfârşit, părintele citea Moliftele Sfântului Vasile cel Mare şi pe ale Sfântului Ioan Gură de Aur. După ţipete şi urlete inumane, omul posedat începea să se vaite puternic, ca în cele din urmă să cadă într-un somn adanc. După aceea, omul se trezea liniştit.

✝️ Icoana femeilor mucenice din temnițele comuniste — operă a doamnei Elena Murariu

- Posted in Icoane și Artă Bizantină by

Sunt reprezentate femeile martir din temnițele comuniste:
Anița Nandriș - Cudla, Elisabeta Rizea și Maria Plop.

Icoana a femeilor din temnițele comuniste — operă a doamnei Elena Murariu

Trei reprezentante ale demnității românești în fața unui regim opresiv.

🔥Părintele Elpidie Vaianakis — despre lucrarea lui antihrist în lume

- Posted in Profeții și Proorocii by
  1. Antihrist vrea să devină conducătorul mondial, dar Dumnezeu nu îl va lăsa încă, vă întârzia acest lucru. Dar de furie, acesta va crea distrugeri la nivel mondial, va crea boli făcute de el însuși ca voi să luați medicamentele (pastile, vaccinuri) propuse de el care vă vor schimba ADN-ul.

  2. Al doilea lucru pe care îl va face, va fi distrugerea agriculturii, va fi foamete produsa de el, ca să mâncați alimentele otrăvite propuse de Antihrist. Se va folosi de cea mai înaltă tehnologie pentru otrăvi alimentele, aerul, trupul vostru, dar dacă vă veți spovedi, împărtăși, bea agheasmă și veți face semnul crucii peste tot ce veți mânca și bea Dumnezeu va anula otrava din acestea, așa cum martirii în vechime făceau cruce peste ce era otrăvit și nu li se întâmpla nimic.

  3. A treia metodă, va fi distrugerea economică a tuturor statelor. Vor fi luate casele celor care le-au luat cu împrumut, vor crește prețurile la toate cele necesare traiului zilnic.

  4. A patra metodă, va fi lipsa energiei electrice, a gazului, a petrolului, a apei. Mașinile vor fi aliniate în fața casei fără a putea fi folosite. Apele, o parte vor fi otrăvite, o parte vor seca. Dumnezeu îngăduie lipsa apei pentru ca noi nu știm să mulțumim pentru mâncarea care o primim, pentru apă, toate ni se par că ni se cuvin de la sine. Dar nu este așa.

  5. Apoi va veni razboiul - a cincea fază. Vor fi folosite frecvențe (tehnologia 5G) de către Antihrist ca să cedam. Dar cel care îl va iubi puternic pe Dumnezeu și pe aproapele, și s-a demonstrat prin știință că neuronii oamenilor care iubesc puternic nu pot fi controlați sau influențați din exterior.

  6. Spovediti-vă și împărtășiți-vă cât mai des! Agheasma va înlătura boala din corpul vostru. Rugăciunea oamenilor ajunsă la Dumnezeu va face ca razele Sfântului Duh să vină în sufletele noastre și în trupuri.

Părintele Elpidie Vaianakis
Părintele Elpidie Vaianakis

⚡️ Părintele Elpidie Vaianakis: despre noul Internet - vs - puterea Duhului Sfânt

✝️ Părintele Elpidie Vaianakis: Cipul, care înseamnă sfârșitul libertăți umane și moartea veșnică

🛑 Vedenia Părintelui Elpidie despre păcatul dependenței de tehnologie 📺💻📱

✝️ Mărturisirea cutremurătoare a Părintelui Elpidie despre convorbirea cu duhul cel rău dintr-un tânăr posedat.

✝️ Părintele Elpidie Vaianakis - Predica din data de 14-Iulie-2023 de la Câmpeni, jud Alba

✝️ Părintele Elpidie Vaianakis - Predica din data de 13-Iulie-2023 de la Câmpeni, jud Alba

✝️ Omilia Părintelui Arhimandrit Elpidie Vaianakis în vizita sa în România din 8 februarie 2023

🎯 Părintele Claudiu Buză despre controversa legată de lucrarea Părintelui Elpidie Vaiannakis: "luminător al grecilor" sau "luminător al românilor"?! →

📃Răspunsul Protopresbiterului Theodoros Zisis în legătură cu învățătura Părintelui Elpidie →

✝️ Părintele Claudiu Buză: ATENȚIE! SĂ NU SCHIMBĂM CELE STATORNICITE ÎN BISERICĂ DE SINOADE ȘI DE CONGLĂSUIREA SFINȚILOR PĂRINȚI! →

☦️ Profețiile Fericitului Schimonah Iulian (Alexei Ivanovici Boiko) 1940-2005 Ucraina

- Posted in Profeții și Proorocii by

Când, în 2004, în Ucraina a început primul "Maidan", Părintele, s-a rugat neîncetat timp de trei zile împreună cu monahia Kalisfenia, iar apoi a spus: "Gata, nu va mai fi niciun război!".

Fericitul Schimonah Iulian

L-a implorat pe Domnul și timp de zece ani a amânat evenimentele teribile care au avut loc în Ucraina în 2014, sacrificându-se pe sine și sănătatea sa. Prin nevoința sa, el l-a rugat pe Domnul să nu fie vărsare de sânge.

De mai multe ori părintele Iulian ne-a profețit, vorbind despre deșertul chinezesc, că vor fi o mie de frați și mulți bătrâni.

În anul 2000, a fost întrebat: "Va fi autocefalie?" Și a răspuns: "Va fi!".

Atunci l-au întrebat din nou: "Și pentru ce, părinte?". Și el a răspuns: "Pentru a alunga gașca din Lavra Kiev-Pechersk!".

De asemenea, a profețit că America se va scufunda în apă.

Părintele Iulian a prezis că va fi foamete și că atunci călugării vor muri de foame.

Și cu puțin timp înainte de a muri, a spus: "Vă voi părăsi!" - și a strigat - întotdeauna plângea ca un copil.

Părintele Iulian ne spunea de mai multe ori: "Va fi război și va fi foamete! Călugării vor aduna mâncare din tomberoane și oamenii vor face la fel".

Altă dată părintele ne-a spus (fraților): "Va fi o biserică ucraineană la noi!".

El a dat din mână și a arătat că totul va fi ucrainean, preoții vor fi ucraineni.

Și ne-a spus că ne vom "ruga în casele noastre".

A spus că vor lua Lavra Kiev-Pechersk și vor alunga călugării, iar apoi, când va trece timpul, se vor aduna noi călugări în Lavră. În același timp, părintele Iulian nu a certat și nu a osândit pe nimeni.

Părintele Iulian nu-i plăcea să judece pe nimeni. Chiar și atunci când în prezența lui începeau să-l judece pe fostul mitropolit Filaret (Denisenko), care intrase în schismă, părintele putea să-i lovească cu o cârjă.

Ne-a făcut să înțelegem că, dacă Domnul permite, orice persoană poate ajunge la o asemenea nebunie, de îndată ce harul lui Dumnezeu pleacă de la el.

Într-o zi l-am întrebat pe Pr. Iulian: "Părinte, ce ne așteaptă?". Iar el a răspuns: "Război - foamete! Război - foamete!"

A mai spus: "Va fi o biserică ucraineană (se referea la schismă) . Vă veți ruga în casele voastre!".

Părintele Iulian ne spunea: "Vă vor lua bisericile, vor lua și Lavra! Dar este necesar!".

Și a fost întrebat: "Dar cum rămâne cu noi?". El a răspuns: "Și voi veți rămâne acasă!".

Noi am întrebat: "Cât timp, părinte?". El a spus: "Păi, trei ani! Și apoi vor vedea că nimeni nu se duce la bisericile lor și vi le vor da înapoi!".

"Va veni o vreme când vor dori să distrugă credința ortodoxă în Ucraina, dar Domnul nu-i va lăsa!" — Fericitul Schimonah Iulian

✝️ Rugăciune către Martirii și Mărturisitorii care au pătimit în închisorile din perioada comunismului — a Episcopului Macarie Drăgoi

- Posted in Sfinții Închisorilor by

Sfinții Închisorilor

Sfinților Martiri și Mărturisitori cei ce ați pătimit în închisorile din perioada comunismului, ați plătit cu preț de sânge libertatea și demnitatea neamului și Bisericii noastre în vremurile acestea de pe urmă. Voi sunteți luminile care ne luminează calea în întunericul acestui veac, zidul de apărare în fața nevăzuților vrăjmași. Pentru aceasta venim înaintea voastră și cu osârdie ne rugăm vouă: ridicați vălul cel greu al nesimțirii și neiubirii noastre. Scuturați de pe noi lanțurile slăbiciunilor și compromisurilor noastre. Îmbărbătați firile noastre slabe și îndoielnice în fața împotrivitorilor. Insuflați în noi dragoste pentru Biserică, pentru neam și pentru aproapele. Cei care v-ați rugat pentru chinuitorii și ucigașii voștri, învățați-ne și pe noi să ne iubim vrăjmașii. Cei care v-ați lepădat de răzbunare și v-ați pus sufletele pentru semenul vostru, întăriți-ne întru poruncile lui Hristos Cel Răstignit și Înviat. Cei care ați prefăcut închisoarea în mănăstire și viața de celulă în trai filocalic, dați-ne mângâierea de sus în încercările amare prin care trecem. Rugămu-ne vouă, mijlociți la Hristos pentru izbăvirea și mântuirea noastră. Amin.

✝️ Maica Domnului se arată lui Valeriu Gafencu în închisoare: ”Îndrăzniţi lumea e a lui Hristos!”

- Posted in Sfinții Închisorilor by

La Crăciun [Valeriu Gafencu n.n.] era destul de înviorat. În noaptea cântărilor îngerești a compus un minunat colind al deținuților din Târgu-Ocna. În patul de alături își dădea sufletul arhimandritul Gherasim Iscu. […] Noaptea aceea de Crăciun nu o voi putea uita până la sfârșit. Umblam necontenit de la un bolnav la altul, luându-le pulsul și îngrijindu-i.

enter image description here

Din când în când îmi mai aruncam privirea și spre Valeriu. Era vesel, fericit înlăuntrul său, cu pleoapele lăsate, cu capul plecat în piept. Nici el nu se putea odihni. După ce mi-am terminat treaba, am simțit că mă cheamă din priviri, că mă roagă să mă duc la el. M-a privit cu o pătrundere cum încă nu simțisem până atunci. Și-a făcut semnul crucii, apoi mi-a luat mâna. Un fior adânc m-a cuprins. Era foarte concentrat, lucru neobișnuit la el, căci în starea lui duhovnicească putea rămâne destins până și în cele mai cumplite tensiuni prin care ne era dat să trecem. Simțeam că are ceva să-mi împărtășească.

– Ioane, tu îmi ești cel mai bun prieten, mi-a zis. Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca să-ți cer sfat, să mă supun ție. Vrei să mă asculți?

– Te ascult, am răspuns eu, dar nu știu dacă voi fi vrednic de încrederea ce-mi arăți.

Valeriu a plecat ochii și mi-a spus liniștit:

În noaptea asta am privegheat. Așteptam să vină cântecul colindei mele. Doream să fie foarte frumos. Îl cântam în mine. Îl deslușeam din cerurile înalte din care cobora. Cam greu pentru mine, căci nu cunosc notele muzicale și trebuie să o fac după ureche. Eram deci treaz, lucid și senin, când deodată am văzut că am în mână fotografia Setei (fata pe care o iubise).

Uimit de întâmplare, am ridicat privirea și la capul patului meu am văzut-o pe Maica Domnului, îmbrăcată în alb, în picioare, vie, reală. Era fără Prunc. Prezența ei mi se părea materială. Maica Domnului era aievea lângă mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul părea nesfârșit. Atunci ea mi-a spus:

Eu sunt dragostea ta. Să nu te temi. Să nu te îndoiești. Biruința va fi a Fiului meu. El a sfințit locul acesta acum pentru cele viitoare. Puterile întunericului cresc și încă vor mai înspăimânta lumea, dar vor fi spulberate. Fiul meu așteaptă pe oameni să se întoarcă la credință. Azi sunt mai cutezători fiii întunericului decât fiii luminii. Chiar de vi se va părea că nu mai e credință pe pământ, să știți că totuși izbăvirea va veni, dar ca prin foc și prin pârjol. Lumea mai are de suferit. Aici însă e multă credință și am venit să vă îmbărbătez. Îndrăzniți, lumea e a lui Hristos!

Apoi Maica Domnului a dispărut și am rămas copleșit de fericire. M-am uitat în mână, dar nu mai aveam nici o fotografie.

Valeriu vorbea simplu, deschis, fără urmă de părere de sine. Sufletul lui părea un potir din cel mai pur cristal, care se învrednicise a-L primi pe Hristos. Cugetul lui smerit și pacea cu care mi-a vorbit mi-au dat certitudinea că nu fusese o înșelare. Mă simțeam cumva și eu sfințit, înnoit, participând la minune. Cu intensitatea cu care țâșnesc într-o astfel de împrejurare luminile lăuntrice, cu sfială dar și cu convingere i-am spus simplu:

– Dumnezeu ne cercetează. Dacă noi vom cădea, El va birui. Ne trebuie credință și acum putem avea mai multă. Să ne rugăm! Am făcut împreună o scurtă rugăciune. Și în tăcerea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-au făcut pentru o clipă scară către cer.

Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă


Valeriu Gafencu s-a nascut la 24 ianuarie 1921 in localitatea Singerei, judetul Balti, in Basarabia. In toamna anului 1941, cand a fost arestat si condamnat la 25 de ani munca silnica, Valeriu Gafencu avea varsta de 20 de ani. Era student in anul al II-lea al Facultatii de Drept si Filosofie din Iasi.

Reputatul profesor de Drept Civil Constantin Angelescu l-a aparat la proces pe Gafencu, declarand: „Este unul dintre cei mai buni studenti pe care i-am avut de-a lungul intregii mele cariere diactice”;. Pledoarie inutila, fiindca dictatura antonesciana nu a vazut cu ochi buni activismul nationalist-crestin al tanarului Gafencu, care voia ca tot mai multi elevi si studenti sa se inscrie in Fratiile de Cruce, pentru a se pregati de lupta impotriva comunismului bolsevic ce ameninta atunci Romania.

Tanarul Valeriu Gafencu a ajuns la Tg. Ocna in decembrie 1949, dupa ce a trecut prin puscariile de la inchisoarea Aiud (intemnitat de regimul dictatorial al lui Antonescu, intre 1941 – 1944) si de la Pitesti.

Din cauza torturilor si regimului bestial din temnitele comuniste, Valeriu Gafencu a ajuns la sanatoriul-inchisoare Tg. Ocna intr-o stare atat de grava incat supravietuirea sa timp de doi ani (pana la 18 febr. 1952) poate fi considerata drept o minune.

Pretul rezistentei sale morale si spirituale in fata ighemonului comunist de la Pitesti a fost unul care i-a rapit definitiv sanatatea. TBC-ul pulmonar, osos si ganglinar, reumatismul, lipsa hranei necesare i-au ruinat trupul. Chipul sau era insa, straniu, scaldat intr-o lumina nepamanteana, asupra careia depun marturie multi din cei care au avut privilegiul de a-i fi in preajma in ultima parte a vietii sale. Sufletul si mintea sa nu se desparteau defel de rugaciune.

In ultimul an, hemoptizia (scuipa sange) il transformase intr-o „epava”. La prima vedere, caci lumina sfinteniei trecea dincolo de bietul trup in suferinta si ii atingea pe ceilalti detinuti. Cu aceasta figura de sfant – care nu poate fi explicata natural, intrucat se stie ca boala care il rodea aduce doar deprimare si schimonosire a chipului – a trecut la cele vesnice.

Cu numeroase plagi tuberculoase pe trup – care supurau permanent – Gafencu si-a asteptat moartea cu o seninatate care i-a inmuiat si pe gardienii-calai. Trupul sau se facuse cu adevarat lacas al Duhului Sfant. Pentru credinta sa, Valeriu a fost invrednicit de Dumnezeu sa-si cunoasca ziua mortii.

Pe 2 februarie 1952, el si-a rugat camarazii sa-i procure o lumanare si o camasa alba, pe care sa i le pregateasca pentru ziua de 18 februarie a aceluiasi an. A mai cerut ca o cruciulita (pe care se pare ca o avea de la logodnica sa) sa-i fie pusa in gura, pe partea dreapta, spre a fi recunoscut la o eventuala dezgropare.

La 18 februarie, intre orele 14.00 si 15.00, dupa momente de rugaciune incadescenta (cu fata transfigurata), Valeriu a rostit ultimile cuvinte: „Doamne, da-mi robia care elibereaza sufletul si ia-mi libertatea care-mi robeste sufletul”.

La targa unde a fost depus, spre a fi dus intr-o groapa comuna (a tuberculosilor), au venit si s-au inchinat, pe rand, toti detinutii, iar calaul Petre Orban a plecat din inchisoarea pentru intreaga zi, pentru a-i lasa sa-si ia ramas bun de la Valeriu. Valeriu Gafencu a fost omul jertfei totale. Si-a sacrificat, pentru Hristos si neam: tineretea, profesia, familia, libertatea si viata.

Sursa: https://valeriugafencu.ro/90/sfantul-inchisorilor/


Eveniment: Valeriu Gafencu, pomenit la Târgu Ocna

TV NEWS BUZAU - SLUJBA VALERIU GAFENCU 18 02 2024

✝️ Părintele Dan Damaschin — Evanghelia Vieții: Strigătul unei mame îndurerate ajunge mereu la Dumnezeu!

- Posted in Sfânta Scriptură by

Duminica a 17-a după Rusalii (a Cananeencei) Matei 15, 21-28

În vremea aceea a venit Iisus în părțile Tirului și ale Sidonului. Și, iată, o femeie cananeeancă, din acele ținuturi, ieșind striga, zicând: Miluiește-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de diavol. Iisus însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; și, apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Dă-i drumul, că strigă în urma noastră. Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel. Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă! El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor. Dar ea a zis: Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor. Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credința ta; fie ție după cum voiești! Și s-a tămăduit fiica ei din ceasul acela.

Glasul Vieții - Părintele Dan Damaschin

Iubiți frați și surori în Domnul Hristos, Evanghelia citită astăzi, ne pune în față o mamă, foarte îngrijorată de boala copilei sale, o boală sufletească pe care o cunoaștem drept demonizare. Această femeie îndurerată vine înaintea Lui Hristos și strigă cu disperare după ajutor.

Pentru că fiecare dintre noi cunoaște acele momente în care încercările copiilor noștri ne pun la rugăciune, trebuie să înțelegem că suferința unui copil, pe care unii oameni adesea i-o reproșează lui Dumnezeu, este îngăduită de El, nu cu scopul de a chinui copilul sau de a produce durere unui om nevinovat, ci cu scopul de a trezi la realitate pe cei din jurul lui, pe cei păcătoși, pe cei necredincioși, în mod special pe părinți, bunici și rude apropiate. Un adult care se teme de boală, care conștientizând faptul că boala îi aduce durerea și chiar moartea, când realizează că pierde siguranța, stabilitatea, confortul și starea de bine, ce ni se par drepturi firești și de care trebuie să ne bucurăm la nesfârșit, ajunge adesea la disperare. Trebuie să conștientizăm că, odată ce omul a plecat din Grădina Raiului, după ce Adam și Eva au călcat porunca primordială, devenind neascultători față de Dumnezeu, și odată ce diavolul capătă puteri în lumea aceasta, noi, oamenii, pierzând starea de pace și de bine, care trebuia să dureze la nesfârșit, ne-am întors în pământul de unde am fost luați. Prin Sfântul Botez și prin lucrarea Sfintelor Taine, sufletul nostru, a primit șansa de a se bucura, și aici și în veșnicie, de mila lui Dumnezeu, dar trupul trebuie să treacă prin aceste încercări, prin durere, prin boală și prin moarte, pentru a primi mângâiere, cu întreaga ființă, față de Dumnezeu.

Evanghelia ne spune ca această mamă păgână, ce făcea parte din neamul cananeenilor, mai curând o rămășită a poporului fenician, oameni mândri pentru că aveau în spate o istorie și cultură străveche, aflând că Iisus a venit în ținutul Tirului și al Sidonului, nu ezită să strige de departe după Hristos, pentru a-I cere ajutorul. Modul în care se luptă și se roagă această femeie pentru copila ei, nu a are cum să nu ne miște și să ne înduioșeze inimile, fiind dispusă să facă orice pentru ca fiica sa să fie vindecată.

În mod curios Iisus nu-i răspunde. Femeia, la rândul ei, nu se lasă, strigându-și mai cu forță durerea, astfel încât, apostolii, văzând tăcerea Mântuitorului și lipsa de reacție, îl roagă pe Domnul Hristos să o miluiască pe biata femeie și să-i vindece copila, știindu-I cu toții puterea nemărginită.

Reacția Lui Iisus, în momentul în care El se arată dispus să respecte Legea, care-I permite să vindece doar pe cei din neamul evreu ne tulbură, dar mama îndurerată continua să meargă după Mântuitorul, cerând ajutorul mult dorit.

Spre indignarea Apostolilor și a noastră, Hristos îi spune femeii că nu se cuvine, ca El, Prooroc și Fiu al lui Dumnezeu, fiind trimis să ofere mântuire doar poporului evreu, nu poate oferi ajutor și celor de alt neam. Femeia, însă, urmându-și scopul și știind puterea Mântuitorului, nu renunță și nu judecă atitudinea Lui, ci dă dovadă de smerenie și credință nemaiîntâlnită până acum.

În acest context Iisus laudă credința acestei femeii și o slobozește , vindecându-i fiica: ,,O, femeie, mare este credința ta; fie ție precum voiești!" Asta înseamnă că Mântuitorul nu-i oferă doar vindecare fiicei sale, ci tot ce i se cuvine sufletului ei. Sfântul Evanghelist Matei relatează în încheiere tămăduirea copilei, care s-a produs instantaneu.

Dragilor, să nu uităm că înainte de a se întâlni cu această femeie, Iisus a fost abordat de iudei, care L-au certat pentru că ai Săi ucenici mănâncă cu mâinile nespălate, încălcând ritualul evreiesc de a-și spăla mâinile înainte de a lua masa, ritual ce se completa cel al rugăciunii rugăciunii pentru evrei. Astfel, prin exemplul Său, Mântuitorul arată atât apostolilor, cât și nouă, de fapt, ce înseamnă forma, să păstrezi regulile fără să fii om cu adevărat și că de acolo de unde nici nu te aștepți, credința este mai puternică decât cea pe care tu o revendici, cultivată din moși strămoși, bucurându-de adesea de privilegiile ei, în calitate de creștini și copii ai lui Dumnezeu. Nu de puține ori, vedem cum oamenii sunt în starea să lovească cu parul, nu numai să-l alunge din calea lor pe un amărât care le cere ajutorul, pentru că nu este de aceeași culoare sau religie cu ei. Noi, creștinii ortodocși ar trebui să vedem că Mântuitorul a fost preocupat nu numai de evreii din care S-a născut și față de care a avut o prioritate, ci față de toți cei de alt neam, cum ar fi romanii, fenicienii ori grecii.

Important este că această Evanghelie, dragi creștini, ne aduce în atenție câteva teme de mare însemnătate, la care vă rog să luați aminte și să meditați acasă, dar mai ales să puneți în practică învățăturile ei.

Să nu uitați că Dumnezeu ne cheamă pe toți la credință, pentru că, da, o generație de copii bolnavi, necredincioși, Dumnezeu nu ar îngădui-o, dacă nu ne-am fi arătat împotriva voinței Sale.

Mă rog lui Dumnezeu, ca rugăciunea acestei femei din Canaan, să ne învețe și pe noi, ca atunci când avem un necaz cu cei dragi ai noștri, trebuie să stăm în rugăciune și în smerenie.Nu trebuie să ,,obosim" când suntem încercați și abia atunci când nu mai avem nicio soluție, să ne reîntoarcem la Dumnezeu.

Să avem această stăruință a femeii pentru fiica ei, gândind că Mântuitorul, care era tocmai în Iudeea, trece din Țara Sfântă tocmai în ținutul păgân al Tirului și al Sidonului, se întâlnește cu această femeie, îi vindecă copila, după care se întoarce pentru a continua misiunea propusă.

Vedem că Iisus nu a mers în casa femeii îndurerate, așa cum ne-am fi așteptat sau cum sperăm și astăzi să vină în viețile noastre, să ne ajute când ne dorim noi, dar Mântuitorul a vindecat copila din cuvânt și mai mult de atât, i-a oferit binecuvântare femeii pentru toate necazurile vieții ei.

Să dea Bunul Dumnezeu, dragilor, tuturor celor prezenți la Sfânta Liturghie și celor care de departe ne urmăresc, Har și credință puternică, care să ne scoată pe noi și pe cei dragi ai noștri din necazuri și durere!

Să nu ne lăsăm tulburați de lucrarea demonică din jurul nostru, pentru că odată ce Dumnezeu ne vindecă de suferința și necazul nostru, de fapt, ne apropie și mai mult în brațele Sale.

Să fiți binecuvântați și ocrotiți cu sănătate si toate cele de folos spre mântuire!

✝️ Părintele Iustin Pârvu: Legalizarea păcatelor atrage urgia lui Dumnezeu

- Posted in Abecedarul credinței by

Context: Grecia, țară cu o populație majoritar ortodoxă, a legalizat căsătoriile între persoane de același sex, precum și adopția copiilor de către familiile homosexuale.

enter image description here

Dragul meu, este vorba despre viața noastră care a decăzut așa de puternic. Și înainte nu erau așa păcate, de toate nuanțele, nici măcar în dicționar nu exista terminologia aceasta mizeră care e acuma, de homo, lesbianism, nu se știa de unde vin toate lucrurile acestea.

Criza morală, criza spirituală care s-a abătut asupra noastră nu este altceva decât aspra judecată şi mânia lui Dumnezeu pentru păcatele noastre.

Dacă traducem cuvântul criză ca judecată, atunci, cu adevărat suntem sub judecata lui Dumnezeu pentru toate fărădelegile noastre.

Pen­tru legea lui Dum­nezeu nu știm să protes­tăm, dar pen­tru mărirea salari­ilor da.

Când mărșălui­esc homo­sex­u­alii, când ni se pun cipuri, când ni se omoară copiii prin vac­cin­uri, nu protestează nimeni, sau foarte putini.

Trebuie să apărăm societatea şi familia de handicapul acesta modern care s-a infiltrat şi la noi în ţară, prin acceptarea incestului şi a prostituţiei şi a altor mari fărădelegi.

Ei încearcă să desfiinţeze valorile naţiei din temelii, şi o face acţionând prin ambele planuri: unul moral, spiritual dar şi cel biologic, virusând familia şi voinţa omului.

Să ne amintim de martirii şi străbunii noştri! Și să nu îngăduim străinilor să ne răpească moştenirea aceasta primită prin harul lui Dumnezeu şi plămădită prin sângele şi sudoarea martirilor noştri.

Să ştiţi că noi putem fi străjerul Europei. O Europă fără o Românie nu poate exista. Ortodoxia noastră românească a rămas cam singura de strajă, în splendoarea ei de demnitate şi prestigiu.

Sigur că da, tocmai că El trimite asupra noastră prigoană şi războaie ca pedeapsă pentru fărădelegi. Şi dacă aceştia de azi nu se vor mântui măcar cei care vor rămâne şi copiii lor vor înţelege din fapte mânia lui Dumnezeu şi se vor întoarce cu pocăinţă spre El. Dumnezeu va îngădui să fim sărăciţi, să fim daţi pe mâna altor popoare, pentru că noi nu am ştiut să cultivăm via acestui neam şi va lua via şi o va da altor lucrători care vor aduce roadă.

La ora actuală, păcatul a luat locul virtuţii. Noi nu trebuie să cultivăm păcatul şi să-l scoatem în evidenţă pentru că asta înseamnă subminarea neamului. Datoria noastră este să modelăm, să dăm o formă nouă structurii noastre creştine opuse vieţii acesteia a desfrâului şi a destrăbălării.

Însă, la ora actuală, problema cea mai mare este desfrâul acesta, pentru care ne va pedepsi Dumnezeu: „Fac ce vreau, spun ce vreau, gândesc ce vreau!”. Nu mai e nicio normă de viață, niciun principiu.

Măi, din felul în care merge omenirea la ora actuală, nu prea văd o întoarcere… Și asta este o metodă de revenire a omului care renaște. Conducătorii de azi vorbesc de criza financiară. Ei vor o refacere financiară. Nu se gândesc la o refacere a lumii în Hristos. Păi, acum considerăm că e pace? Nu vedeți cum sapă gropile astea imorale? După aceea vine persecuția. Cum să mai rămâi creștin când în școală e atâta dezmăț, greutăți și lupte puternice? Nu vedeți acum, la școală, întreabă tu într-un sat, câți vor icoana și câți nu o vor? Nu mai ai oameni care să susțină tema icoanei în clasă. Degeaba îi spui la biserică: „Așa și așa”, că el acasă tot ca la școală face.

Focul acesta este pedeapsa lui Dumnezeu care vine și aduce această pârjolire a noastră, ca în Sodoma și Gomora. Cu cât păcatul este mai mare, mai groaznic, mai înspăimântător, cu atât pedeapsa lui Dumnezeu este mai crudă și mai înfricoșată.

Lumea acum este în pragul unui mare cataclism, de răz­boi. Acesta este un război tehnic, electronic care depă­şeşte limita tuturor războaielor de dinainte. Prin acest război se urmăreşte animalizarea noastră, aduce omul la starea în care să nu mai poată gândi, să nu mai poată simţi şi trăi nimic, decât ceea ce i se comandă, devenind un rob al tehnicii. Şi dacă vorbim de criza economică, să vorbim şi de criza spirituală prin care trece omenirea acum.

Ne vorbește Părintele Justin

🎯 Elena Hohota: Stăpâniți-vă mintea [...] VIDE⭕️

- Posted in România Profundă by

Asta nu e tot, vor fi valuri de manipulări.

Stăpâniți-vă mintea, pentru că asta e de fapt ținta lor.

🟣 Pravila de rugăciune Născătoare de Dumnezeu – Bogorodicina ✝️

- Posted in Rugăciuni, Acatiste, Paraclise by

Mulţi Părinţi purtători de Duh Sfânt au proorocit că la vremurile de pe urmă creştinii care se vor ruga Maicii Domnului, vor scăpa de cursele lui antihrist.

Maica Domnului totdeauna ascultă cererile noastre şi este grabnica noastră ajutătoare.

Maica Domnului totdeauna ascultă cererile noastre și este grabnica noastră ajutătoare.

Rostirea zilnică a 150 de rugăciuni «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te!…» aduce mult har în sufletele celor care împlinesc această pravilă şi le întăreşte în suflete nădejdea şi râvna pentru mântuire.

TOATĂ NĂDEJDEA NOASTRĂ SPRE TINE O PUNEM, MAICA LUI DUMNEZEU, PĂZEŞTE-NE SUB SFÂNT ACOPERĂMÂNTUL TĂU!

Pravila de rugăciune “Bogorodicina” – Născătoare de Dumnezeu – adică citirea de 150 de ori a cântării aduse din ceruri de către Arhanghelul Gavriil ca închinăciune Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu:

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, bucură-Te ! Ceea ce eşti plină de har, Marie, Domnul este cu Tine. Binecuvântată eşti Tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui Tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre.

Această pravilă a fost dată de Maica Domnului însăşi în veacul al VII-lea şi odinioară era săvârşită de către toţi creştinii. Mai pe urmă însă a fost dată uitării. Preacuviosul Serafim de Sarov a amintit de acestă pravilă. În chilia lui s-a găsit o cărticică veche cu descrierea minunilor petrecute cu oamenii care împlineau acestă pravilă. Citirea de 150 de ori a rugăciunii “Bogorodicinaia” îi aduce creştinului un mare folos. Domnul ne-a arătat cât de puternică este rugăciunea Preacuratei Sale Maici înaintea Lui şi cât de eficient este ajutorul acordat de Ea; în cele mai dificile împrejurări şi cu totul pe neaşteptate Ea ne-a întins mâna Sa izbăviotoare…

Citirea de 150 de ori a rugăciunii «Bogorodicina» îndepărtează mânia lui Dumnezeu şi chiar verdictul judecătorului Cunoscător-de-inimi este amânat. O, ce mare îndrăzneală ! « Bogorodicina » din focul patimilor ne scoate, din fundul beznei ne ridică; cu această rugăciune nicicând nu vom pieri, în foc nu vom arde, cei tulburati sufleteşte ne vom tămădui, cei întinaţi cu păcatele ne vom curăţi, cei omorâţi de patimi vom învia şi vom cânta cu bucurie : «Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-Te!…»

La începutul acestei pravile se citesc rugăciunile:

  • Tatăl nostru…
  • Uşa milostivirii…
  • Rugăciunea pentru părintele duhovnicesc…
  • și rugăciunea de mântuire:

«Tatăl nostru, Carele esti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer aşa şi pre pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pre noi în ispită ci ne izbăveşte de cel viclean

«Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.»

«Mântuieşte, Doamne, pre părintele meu duhovnicesc (numele) şi pre toţi fiii lui duhovniceşti şi pre fraţii noştri întru Hristos şi pre toate rudeniile cele după duh şi după trup, întăreşte-i, apără-i şi miluieşte-i, dă-le mângâiere în scârbe şi vindecare de boale. Doamne ! Trimite-i lui harul Sfântului Duh şi pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu ajută-ne, Doamne, să ne îndreptăm viaţa şi să ne mântuim sufletele noastre. Amin !»

Apoi, după fiecare 10 rugăciuni citim «Uşa milostivirii», după care ne rugăm la Maica Domnului după trebuinţele fiecăruia cu cuvintele noastre, adăugând următoarele cereri:

  1. După primele 10 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte şi păzeşte pre toţi creştinii dreptmăritori, sporeşte-le credinţa şi pocăinţa, iar pre cei adormiţi odihneşte-i în veşnica slavă a Domnului nostru.

  2. După 20 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-i şi întoarce-i în Biserica Ortodoxă pre cei rătăciţi şi căzuţi robi ai Tăi ( numele).

  3. După 30 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-l şi păzeşte-l pre părintele meu duhovnicesc (numele) şi cu sfintele rugăciunile lui miluieşte-mă pre mine, păcătosul.

  4. După 40 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, potoleşte întristările noastre şi trimite mângâiere celor scârbiţi şi bolnavi robi ai Tăi (numele).

  5. După 50 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăveşte-mă de ispite şi de tot răul şi năpăstuirile.

  6. După 60 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mă să săvârşesc toate lucrările mele întru slava lui Dumnezeu spre folosul celor apropiaţi.

  7. După 70 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, păzeşte-mă de tot răul şi acoperă-mă cu cinstitul Tău omofor.

  8. După 80 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înviază sufletul meu şi dăruieşte-mi rugăciune statornică, către Tine.

  9. După 90 rugăciuni : O, Preasfantă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, ajută-mi cu milostivirea Fiului Tău şi a Stăpânului nostru, ca să-mi trimită harul rugăciunii celei arzătoare şi osârdnice.

  10. După 100 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, înduplecă-L pre Domnul nostru Iisus Hristos să mă miluiască pre mine, păcătosul, să-mi ierte toate păcatele şi să mântuiască păcătosul meu suflet.

  11. După 110 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, aprinde-mă cu iubirea Ta, întăreşte-mă cu credinţa şi luminează ochii mei întunecaţi cu păcatele.

  12. După 120 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, izbăveşte-mă de gânduri deşarte şi dăruieşte-mi cuget şi inimă avântate spre mântuire.

  13. După 130 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, trimite-mi pace sufletească, odihnă şi sănătate trupească.

  14. După 140 rugăciuni : O, Preasfantă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, dăruieşte-mi sfârşit paşnic şi netulburat şi călăuzeşte-mi sufletul prin vămile cele înfricoşătoare.

  15. După 150 rugăciuni : O, Preasfântă Stăpână Născătoare de Dumnezeu, să-mi fii mie, Maică a lui Dumnezeu, zid nebiruit şi protectoare puternică, nu mă respinge pre mine, păcătosul şi nevrednicul, care alerg la împărătescul Tău acoperământ, căci Tu eşti nădejdea creştinilor şi adăpostirea păcătoşilor.

La sfârşitul Pravilei de rugăciune rostim :

«Cuvine-se cu adevărat să Te fericim pre Tine, Născătoare de Dumnezeu, Cea pururea fericită şi preanevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pre Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pre Tine, Cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, Te mărim.»

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluieşte! ( de trei ori)

 


 

Page 1 of 99