3 martie: Nașterea lui Mircea Vulcănescu, filozoful-martir, un sfânt al închisorilor comuniste

Tipar
Articol
Topic
Biografii și Pesonalități

Mircea Vulcănescu s-a născut pe 3 martie 1904, la București. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iași și Tecuci (fiind refugiat în timpul ocupației germane), iar liceul l-a urmat la Galați și București.

În 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini din România (ASCR). În urma satisfacerii stagiului militar a obținut gradul de sublocotenent.

În 1925 s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, de care se va despărți mai târziu. În cadrul anului universitar 1929 - 1930 a fost asistent onorific la catedrad profesorului Dimitrie Gusti.

Începând cu 1931 a susținut comunicări în cadrul asociației culturale "Criterion". A scris în ziarul "Cuvântul", al lui Nae Ionescu, până la suspendarea publicației, în 1933.

A mai colaborat la Viața Universitară, Realitatea ilustrată, Ultima oră, Pan, Azi, Prezentul, Criterion, Convorbiri literare, Izvoare de filosofie, Index, Dreapta, Floare de Foc,Familia, Cuvîntul studențesc, Gînd românesc, Ideea Românească, Excelsior.

Aceasta este ,,militarea mea”. Pentru țară, totdeauna și oricând, si numai pentru ea, spre a se salva ce se mai putea salva din situațiile grele pe care nu eu le-am creat 

- Mircea Vulcănescu, în fața Curții de Apel București la procesul din decembrie 1946 – ianuarie 1947

În iunie 1935, a deținut funcția de director general al Vămilor pînă în septembrie ’37, cînd a fost demis după ce a descoperit contrabanda cu băuturi și țigări făcută de Eduard Mirto, fost ministru al Comunicațiilor.

Între 1940 și 1941 a fost director al Casei Autonome de Finanțare și Amortizare și președinte al Casei Autonome a Fondului Apărării Naționale, pentru ca din 27 ianuarie 1941 să fie numit Subsecretar de Stat la Ministerul Finanțelor.

După 23 august 1944 revine în funcția de șef al Datoriei Publice, unde a rămas pînă pe 30 august 1948, cînd a fost arestat în lotul al doilea al foștilor membri ai guvernului Antonescu, calificați drept ”criminali de război”.

La 9 octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani temniță grea. Judecarea recursului s-a prelungit pînă în ianuarie 1948, cînd instanța a menținut pedeapsa din ’46.

Și aș vrea să întreb: nu s-a găsit niciuna dintre aceste conștiințe, care să-și asume, fără gândul niciunui profit personal, sarcina, înalta și dureroasă, în același timp, de a înlatura de pe fruntea acestui ins de elită al spiritualității românești formula: "Deținutul criminal de război Vulcănescu Mircea?" Nu vă îngrijorează, nu vă cutremură această alaturare de cuvinte? Nu se va găsi nici de aici înainte? Eu tot astept un om al legii care să-și asume demersul unui recurs în anulare a sentinței de condamnare a lui Mircea Vulcănescu. Altminteri, dacă vom continua să ne exterminăm elitele, vom renunța nu numai la istorie, vom renunța nu numai la ființa noastră, ci vom renunța pur și simplu să fim

Dora Mezdrea Nae Ionescu și discipolii săi în arhiva Securității (vol. 5). Mircea VulcănescuEd. Eikon, 2013


Moartea și mesajul testamentar

A fost închis la Aiud, unde a ținut o serie de conferințe considerate subversive de către torționari, pentru a ridica moralul deținuților. Din această cauză a fost izolat, la fel ca alți 12 bărbați din celula sa, în hrubele secției 1. Acolo au fost dezbrăcați în pielea goală și lăsați într-un frig cumplit, neavînd paturi sau scaune pe care să șadă. Epuizat, unul dintre deținuți a căzut din picioare după cîteva ore. Vulcănescu s-a așezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborît, salvîndu-i viața. Filosoful a murit însă pe 28 octombrie 1952, bolnav de plămîni, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. 

Avea 48 de ani și a lăsat cu limbă de moarte un îndemn cutremurător, cu adevărat demn de un mucenic: "Să nu ne răzbunați!".

Trupul său a fost aruncat în groapa comună de la Aiud. În 2015, o dată cu adoptarea noii legi 217/2015, mai cunoscută și ca legea antilegionară, inițiatorii interzic cultul persoanelor găsite vinovate de crime de război, indiferent dacă procesele au fost politice sau nu. În această categorie se încadrează și Mircea Vulcănescu, conform Institutului Elie Wiesel. Chipul acestuia a fost interzis de pe niște tricouri puse la vânzare de către un magazin online. De asemenea, portretul lui Vulcănescu a fost eliminat dintr-o expoziție găzduită la Universitatea Politehnică București.

Mircea Vulcănescu este considerat, alături de alți mărturisitori creștini din perioada comunistă, unul dintre cei care ar putea fi canonizați de către Biserica Ortodoxă Română.

Ce a scris Mircea Vulcănescu:

  • Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat (1932)
  • În ceasul al 11-lea (1932)
  • Cele două Românii (1932)
  • Gospodăria țărănească și cooperația (1933)
  • Războiul pentru întregirea neamului (1938)
  • Înfățișarea socială a două județe (1938)
  • Dimensiunea românească a existenței (1943)

Lecțiile de Istorie care nu sunt în manuale se țin în Cimitire - Duminică, 28 februarie, ora 13,30, în Cimitirul Central Bacău, va avea loc comemorarea lui Corneliu Niță, primul student din generația naționalistă interbelică ucis de comuniști ...

Autor
Mihai Marin Târnoveanu
Tipar
Eveniment
Topic
Istorie și Adevăruri
România și românii
Societatea Civilă

Duminică, 28 februarie, ora 13,30, în Cimitirul Central Bacău, va avea loc comemorarea lui Corneliu Niță, primul student din generația naționalistă interbelică ucis de comuniști în închisoarea reeducării de la Pitești.

Organizarea Parastasului și evocarea martirului aparțin Asociației Calea Neamului filiala Bacău condusă de Prof. Movileanu Iurie.

Așa a murit pentru Hristos și Neam, Corneliu Niță:

"Momentul culminant al acestui Calvar l-a constituit însă pedepsirea bietului Niţă Cornel, în seara zilei de 28 februarie 1950, care moment, prin sfârşitul lui tragic, a dus la scoaterea şi răspândirea noastră pe altă secţie.

Se făcuse numărul de seară şi, după închidere, Ţurcanu şi-a mobilizat iarăşi echipa pentru operaţiuni. Avea de smuls nişte declaraţii de la tânărul băcăuan care nu se lăsase convins până atunci să spună tot ce ştia sau ce bănuia Ţurcanu că ştia.

Prezent

Autor
Mihai Buracu
Tipar
Articol
Topic
Lupta cea bună

Prezent
de Mihai Buracu

Le-au pus în lanțuri dragostea de țară
ca pe-o osândă sau ca pe-o ocară,
și au făcut din tinerii ce-au fost
martiri și mucenici întru Hristos.

Când îi chemăm din bezne de-nchisoare,
ei sunt prezenți în gândul ce ne doare.
Cu ce-a rămas în noi curat și bun
îi pomenim și ei "Prezent!" ne spun ...
... Noi îi chemăm și ei, cu glas profund,
ca și când vii ar fi "Prezent!" răspund.

MARTIRII

Autor
Eliana Popa
Tipar
Articol
Topic
Lupta cea bună

Aiud, Pitești sau Gherla, Golgota românească
Ce-a răstignit în sine ai noștri dragi părinți,
Cuptoru-n care focul a oțelit metalul
Vărsând din a sa gură și mucenici și sfinți!

Din beciuri zăvorâte și pline de duhoare,
Făcut-ați sfinte-altare pe care să jertfiți
Și sufletul și trupul și ultima suflare,
Murit-ați pentru lume, ca-n Domnul să trăiți!

Cu sângele spălat-ați mulțime de păcate
Pe care neamul nostru, din moși strămoși le-a strâns,
Ați fost aleși să duceți o cruce pan' la moarte!
Doar îngerii din ceruri și mamele v-au plâns!

În bezna disperarii și-a chinurilor grele,
Răzbit-a ca o rază nădejdea în Iisus.
Și mucegaiul umed schimbatu-s-a în stele,
Pe care Domnul nostru pe frunte vi le-a pus.

Din mlaștina durerii crescut-au spre lumină,
Cu lujere firave, frumoase flori de crin,
Din glod hidos se-nalță o aura divină
Ce-acoperă durerea și greul lor suspin!

Trait-ați fericirea, în suferință adâncă!
Încătușați în lanțuri, înfometați și goi,
 Și dragă v-a fost crucea, ce către cer vă urcă,
Prin voi trăim noi astăzi și voi trăiți prin noi!

"Amin" - poem de Sergiu Mandinescu, 12 ani de detenție, sfărâmat în reeducare, la Pitești

Autor
Sergiu Mandinescu
Tipar
Articol
Topic
Lupta cea bună
Ortodoxia în România
Patriotism și Dragostea de Țară

"Amin" - poem de Sergiu Mandinescu, 12 ani de detenție, sfărâmat în reeducare, la Pitești.

Acolo  a scris acest poem, în decembrie 1949; mort la scurtă vreme după eliberare, în 1964, la 38 de ani.

De-aş avea o pană de înger 
Şi cerneală de bezne, 
Poate că abia atunci mi-ar fi lesne 
Să mă adun din toate risipirile, 
Să-mi scriu amintirile 
Şi să spun tuturor de ce sânger.

Era o noapte jefuită de stele... 
La fereastra nădejdii – zăbrele,
La uşa salvării – lăcate, 
Iar frunţile noastre palide înnoptaseră toate.

Când, deodată, din mijlocul nostru 
Izbucni, ca o flacără neagră, ura. 
Focul ei a topit într-o clipă 
Gând, suflet, aripă – 
Toate din tot – şi n-a mai rămas decât zgura.

Baroase cumplite zdrobiră tăcerea
În cioburi de răcnete mari cât durerea. 
Ţăndări din sufletele noastre au ajuns până la cer. 
Martirii ardeau pe ruguri de ger...

Atât de cumplite au fost suferinţele, 
Atât de năprasnică urgia, 
Încât în noaptea aceea unii şi-au pierdut minţile, 
Alţii şi-au pierdut veşnicia.

Într-un târziu toate sufletele zăceau sfărâmate. 
Ah, amintirea asta ca pe o roată mă frânge! 
Pe jos erau risipiţi creiţarii de sânge,
Plata atâtor păcate.

Dintre cei care au trecut pe acolo, numai morţii trăiesc. 
Iată, de pildă, eu – umblu, vorbesc, 
Asemenea lui, aşijderea ţie, 
Dar viaţa mea nu-i, nu-i, prietene, decât o moarte vie.

Ah, Doamne, iată-mă aici, la ceasul comorilor, 
Îmbrăţişându-mi lespedea de patimi şi chin. 
Aştept îngerul zorilor, 
Aştept Învierea,
În numele Tatălui şi-al Fiului, şi-al Sfântului Duh, Amin!

Noi nu suntem morți

Autor
Maica Teodosia / Zorica Laţcu
Tipar
Articol
Topic
Credința Mărturisitoare

 

 

 

 

 

 

Noi nu suntem morți

Noi suntem undeva. În iarba moale,
În spicul copt, în ţarina fierbinte,
În munţii cu mândrele poieni la poale,
Noi n-am murit de tot, luaţi aminte!

Noi stăm şi astăzi strajă-ndelungată,
Sus, sus, la ale veşniciei porţi,
Să aducem iarăşi jertfă neîntinată,
Luaţi aminte, noi nu suntem morţi!

Când treceţi albe drumuri prăfuite
Care strălucesc în soare, luaţi aminte,
Păşiţi încet, cu rugi în gând rostite!
Căci nu călcaţi decât pe oseminte.

În smalţul florilor când străluceşte
Cu boabe mari de rouă sau de ploi,
Sclipirea lui de noi vă aminteşte,
De câte ori am plâns acolo noi.

Priviţi cu teamă sfântă crucea mică,
Pierdută undeva în ţintirim,
Fără de cea mai mică floricică,
Veţi înţelege-atunci că noi trăim.

Sus, sus, deasupra ţării undeva,
E cerul numai aur şi mătăsuri,
Cu nori strălucitori de catifea,
Şi-ntinderea lui nu mai poţi s-o măsuri.

Acolo-i veşnic zvon de rugăciuni
Şi zvon de aripi mari de heruvim.
Învăluiţi în dragoste trăim,
Cu capetele-ncinse de cununi.

Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu,
Din noi se-nalţă flacăra cea vie,
Prin care-n ceruri amintim mereu
Că este pe pământ o Românie.

Şi dacă neamul plânge în nevoi,
Noi stăm de veghe sus necontenit
Şi cerem izbăvire pentru voi,
Căci numai pentru asta ne-am jertfit.

De-aceea, capul sus vi-l ridicaţi,
Tu, frate, soră, mamă şi părinte,
Aveţi mijlocitori pe fii şi fraţi.
Nu! Noi nu suntem morţi, luaţi aminte!

Maica Teodosia / Zorica Laţcu

ACATISTUL SFINŢILOR ROMÂNI DIN ÎNCHISORI

Autor
Ortodoxia
Tipar
Articol
Topic
Viețile Sfinților

Troparul, glasul 1:
Mărturisitorii cei adevăraţi ai lui Hristos cu vitejie au stat împotriva uneltirilor satanei, şi nici prigoana, nici temniţa, nici chinurile, nici lanţurile nu i-au spăimântat, ci cu putere de sus credinţa şi neamul românesc au păzit. Pentru rugăciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mântuieste sufletele noastre.

Condacele şi Icoasele

Condaculul 1:
Pe Mărturisitorii cei aleşi ai lui Hristos, podoaba Bisericii noastre, pe cei ce în temniţă chinuri şi batjocuri au răbdat, ostaşii cei adevăraţi ai Domnului care cu puterea Crucii pe slujitorii satanei au ruşinat şi în ceruri se roagă pentru noi, cu dorire să îi lăudăm zicând: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului românesc aţi suit!

Martirii care și-au dat viața în închisorile comuniste sunt cel mai înălțător strigăt de libertate și demnitate pe care lumea contemporană l-a cunoscut

Autor
Daniel Gheorghe
Tipar
Articol
Topic
Istorie și Adevăruri

Martirii care și-au dat viața în închisorile comuniste sunt cel mai înălțător strigăt de libertate și demnitate pe care lumea contemporană l-a cunoscut. Oameni foarte diverși, de toate condițiile sociale și de toate originile posibile, au fost uniți în gestul eminamente divin de a se jertfi pentru semenii lor. Sub ochii noștri, în lumea noastră mică, lasă și materialista, am avut lângă noi martiri autentici care au călcat atât la figurat cât și la propriu pe Calea Mântuitorului Hristos. Sacrificiul lor este temelia libertății noastre iar moștenirea actului lor mucenicesc ne rămâne pecete pe calea devenirii întru Hristos. Comunismul a fost un regim antihristic al urii, al crimei și al represiunii totalitare care s-a prăbușit ca orice lucru omenesc ivit din minciună, teroare, sete de răzbunare fără sens și din trufia celui limitat de a se ridica trufaș mai presus de firea sa. Martirii care au opus rezistență și care s-au jertfit în lupta cu regimul totalitar comunist sunt sarea cea nobilă a pământului românesc; acești eroi ne-au lăsat prin lepădare de sine, mărturisire creștina și demnitate, puterea de a ridica ochii și de înfrunta răul în mod fățiș, fără de teamă! Tatăl Ceresc să îi poarte pe bine pe toți acești martiri care au spălat umilința de pe obrazul României!

Articole Recente
  • 2 days 10 hours ago
    Părintele Claudiu Buză: Să nu credeți că administrația BOR se va putea opune agendei dictaturii medicale, dacă nu va mărturisi ortodox ADEVĂRUL!
  • 2 days 10 hours ago
    "A venit momentul să acţionăm, în frunte cu preoţii şi monahii, şi să susţinem drepturile acestui popor obidit. Noi, ca monahi, nu putem sta nepăsători în faţa suferinţei poporului nostru, în faţa suferinţei fraților noştri. Preoţii şi monahii sunt primii care trebuie să dea dovadă de jertfă şi poporul trebuie să simtă grija şi dragostea noastră, să simtă că suntem alături şi îl susţinem cu preţul vieţii noastre, după cum ne învaţă Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu. Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi” (Ioan 15:12,13).
  • 2 days 10 hours ago
  • 2 days 11 hours ago
    Organizatorii protestului împotriva obligativității vaccinării din 7 martie ora 15:00 au remis presei comunicatul oficial al evenimentului. Evenimentul va fi organizat de către Alianța Părinților, Asociația „Pro Consumatori”, „Medici pentru consimțământ informat”, „Neam Unit” și „Pro Decizii Informate”. Organizatorii acuză legislativul că actualul proiect de lege, Plx 399/2017 „prevede obligativitatea vaccinării pentru copii și pentru adulţi (cu orice vaccinuri și oricâte vaccinuri ar decide statul), precum și amenzi uriașe în caz de refuz”.
  • 2 days 15 hours ago
    Întâlnirea cu Arsenie Boca, care i-a îndreptat paşii către monahism, este descrisă chiar de Nil Dorobanţu în autobiografia sa: „Arsenie era văzător cu duhul şi îmi zicea Ortacul. M-a chemat la el din mijlocul a sute de oameni. Avusese descoperire despre mine în 1945, în martie. Mâncând din pâinea sfinţită de Arsenie, am simţit un curent mistic ce m-a transformat”. Din acel moment, Nil Dorobanţu s-a dedicat vieţii monahale, într-o asceză strictă. Oamenii povestesc că părintele umbla în permanenţă desculţ şi înveşmântat cu o rasă veche. De asemenea, nimeni nu l-a văzut mâncând, în schimb dădea de pomană la săraci tot ce primea.
  • 2 days 15 hours ago
    Bărbatului, care era angajat al SGA Gorj, i s-a făcut rău la birou. A făcut infarct, potrivit presei locale. Colegii au chemat ambulanța, iar echipajul medical l-a resuscitat câteva zeci de minute și părea că își va reveni. Ion Barbu a fost transportat, ulterior, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Tg-Jiu unde i s-au acordat îngrijiri medicale, însă, după aproximativ 12 ore a făcut un alt infarct care i-a fost fatal. Colegii bărbatului spun că nu știau ca acesta să aibă probleme cardiace, însă au menționat faptul că acesta se vaccinase anti-COVID în ziua precedentă.
  • 2 days 15 hours ago
    Un grup de medici din statul american Utah au descoperit ceva terifiant în unele mamografii făcute recent la Centrul dedicat afecțiunilor mamare din Salt Lake City, Utah. Unele femei care au fost recent injectate cu vaccinurile experimentale Covid prezintă o inflamație anormală a ganglionilor limfatici din sâni, informează NaturalNews.com.
  • 2 days 15 hours ago
    Mircea Vulcănescu s-a născut pe 3 martie 1904, la București. Clasele primare le-a absolvit în Capitală, gimnaziul la Iași și Tecuci (fiind refugiat în timpul ocupației germane), iar liceul l-a urmat la Galați și București. În 1921 s-a înscris la Facultatea de Filosofie și Litere și la Facultatea de Drept din București. A fost un membru remarcabil al Asociației Studenților Creștini din România (ASCR). În urma satisfacerii stagiului militar a obținut gradul de sublocotenent. În 1925 s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, de care se va despărți mai târziu. În cadrul anului universitar 1929 - 1930 a fost asistent onorific la catedrad profesorului Dimitrie Gusti.
  • 2 days 16 hours ago
    Biserica Ortodoxă Română cedează presiunilor Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România și îl marginalizează pe Mircea Vulcănescu, intelectual interbelic profund creștin, ale cărui scrieri despre filozofia religiei au fost pilde pentru generații de slujitori ai acestei biserici. Recent, parohiile și mănăstirile din județul Vâlcea au primit niște adrese prin care, pe scară ierarhică, li se recomandă ca în activitatea lor „să se țină cont de obligația legală ca eventualele referiri la Mircea Vulcănescu să nu promoveze un cult al personalității acestuia, ci, atunci când se face referire la persoana sa, să se scoată în relief valoarea operei sale filozofice și literare, în mod obiectiv și echilibrat”.
  • 2 days 16 hours ago
      Ne vom întoarce într-o zi, Ne vom întoarce neapărat. Vor fi apusuri aurii, Cum au mai fost când am plecat. Ne vom întoarce neapărat, Cum apele se-ntorc din nori Sau cum se-ntoarce, tremurat, Pierdutul cântec, pe viori. Ne vom întoarce într-o zi… Și cei de azi cu pașii grei Nu ne-or vedea, nu ne-or simți Cum vom pătrunde-ncet în ei. Ne vom întoarce ca un fum, Ușori, ținându-ne de mâni, Toți cei de ieri în cei de-acum, Cum trec fântânile-n fântâni. Cei vechi ne-om strecura, tiptil, în toate dragostele noi Și-n cântecul pe care și-l Vor spune alții, după noi.
  • 2 days 16 hours ago
    Nu pentru-o lopată de rumena pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin sanțuri, pentru cântecul tău țintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrașnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciula de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane și zarzarii ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
  • 2 days 16 hours ago
    Adevăratul om de cultură și de elită iese în față și acela strigă și răcnește cu toate forțele lui și apără valorile pe care el le-a construit și pe care el le trăiește. Pentru că dacă ar fi tăcut tot așa, de pildă un Eminescu, ar fi tăcut Radu Gyr, un Nichifor Crainic, sau oameni de mai mică talie – ‘apăi am fi fost de mult prăbușiți. Dar acești oameni, ca niște mici apostoli, am putea spune, au fost meraeu prezenți și au strigat și s-au opus la toate metodele de întunecare a ființei noastre ortodoxe… Iar această problemă nu este una oarecare, după mine este cea mai grea problemă a omenirii și a creștinătății.
  • 2 days 16 hours ago
    Cei care au apucat sa ii cunoasca pe supravietuitorii temnitelor comuniste pot trage singuri concluzia daca acesti oameni au fost buni sau rai, „dusmani” sau aparatori ai intereselor poporului român. Comunistii au scris o istorie in care ii prezentau pe legionari drept „dusmani ai poporului” in timp ce globalistii ii prezinta „antisemiti”. Fiecare dupa felul in care se simtea amenintat de conceptiile membrilor acestei miscari. (prof. Marius Gavra - istoric)
  • 2 days 16 hours ago
    Părintele Justin Pârvu, renumitul duhovnic și starețul Mănăstirii Petru Vodă, s-a născut la data de 10 februarie 1918 în satul Poiana Largului, judeţul Neamț. În 1936, pe când avea 17 ani, intră frate la Mănăstirea Durău. După doi ani, în 1939, se înscrie la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, lângă Bucureşti, ulterior ajungând și la seminariile teologice de la Râmnicu-Vâlcea şi Roman. În anul 1940 va avea loc tunderea sa în monahism, iar la doar un an distanţă, hirotonia întru preot, la vârsta de 22 de ani.
  • 4 days 13 hours ago
    Apel Național! Duminică, 7 martie suntem obligați să ne prezentăm cu toții în alveola Parcului Izvor de lângă Casa Parlamentului dacă mai vreți să câștigăm lupta împotriva vaccinării obligatorii! Toată țara trebuie sa vină împreună cu noi în București, nicidecum în alte orașe, fiindcă Legea vaccinarii obligatorii va intra la vot în max. 2-3 săptămâni! 7 martie este o zi simbolică pentru toți românii care NU doresc sa fie vaccinați cu forța împotriva voinței lor.
  • 4 days 14 hours ago
    Bianca Stănescu este mama unei tinere sportive de succes, Selina Soule, care a fost furată în competiții școlare din Connecticut de doi băieți care s-au declarat fete, adică transgenderi. Când a început să protesteze, tânara româncă a fost hărțuită și persecutată în școală. Dar nu s-a lăsat. A decis să-și apere drepturile și, atât pentru ea cât și pentru colegele ei, a înaintat o acțiune la Departamentul de Educație al SUA. Petiția lor, pentru un sport curat și cinstit, poate fi citită și semnată AICI.
  • 4 days 15 hours ago
    Fost sublocotent la Vânătorii de munte în Regimentul de gardă de la Predeal, licenţiat în Teologie, Filosofie şi Litere (toate facultăţile absolvindu-le cu Magna cum Laudae, socotit un geniu), doctorand la Teologie la Pr. Dumitru Staniloae, absolvent a 4 ani de Drept, pr. Nil Dorobanțu a intrat în monahism la mănăstirea Cernica, luând numele de Nechifor. Unii îl cred nebun, alții nebun pentru Hristos. Unii îl cinstesc ca sfînt, alții îl consideră un rătăcit. A fost caterisit (1957) și alungat din mănăstire, dar a dus viață pustnicească pînă la sfîrșit. Urmărit, închis, anchetat și maltratat de Securitate, a avut moarte martirică (1977).
  • 4 days 15 hours ago
    Astăzi (20-02-2021), în Piața Unirii din Focșani, a avut loc o acțiune de protest față de mai multe măsuri luate de autorități în ultimele luni, cu privire la obligativitatea purtării măștilor, dar și în ceea ce privește vaccinarea.
  • 5 days 5 hours ago
    Așa grăiește Domnul Slavei Prin glasul Sfintei Liturghii: Deși m-am înălțat la ceruri, Eu nu vă las, Eu nu vă las orfani copii.    În fiecare Liturghie    Eu Mă cobor din nou la voi,    Din nou e coasta Mea străpunsă    Și-Mi curge sânge,    Și-Mi curge Sângele șiroi. Mă răstignesc din nou pe cruce În umbra Sfântului Altar, Primiți-Mi Sângele și Trupul, Să nu vin iarăși, Să nu vin iarăși în zadar.    Eu sunt aici întotdeauna
  • 5 days 12 hours ago
    Ev. Luca XV, 11-32:
  • 5 days 18 hours ago
    "Masonii au ieşit la lumină pentru că au ajuns la apogeu. Nimeni n-are curajul să-i urmărească şi să-i scoată cu adevărat la lumină cu adevărata lor faţă, cum a făcut-o Nicolae Paulescu.
  • 6 days 6 hours ago
    Trebuie să păstrăm Ortodoxia noastră cu precizie duhovnicească, pentru a avea cu noi harul Sfântului Duh. Să nu ne lăsăm târâţi de diferite doctrine şi să nu ne clătinăm de anumite întâmplări. Biserica Ortodoxă este ascetică, este preafrumoasă, are toată podoaba harului lui Dumnezeu… Biserica Ortodoxă are smerenia şi pocăinţa. Dacă nu ne smerim, nu mergem pe calea strâmtă şi nu trecem prin poarta îngustă. Ci pe calea strâmtă şi pe poarta îngustă vor intra câţi or să primească pocăinţa şi smerenia lui Hristos… De aceea numai prin smerenie şi prin pocăinţă ne vom îndrepta cu siguranţă intrarea în Împărăţia lui Dumnezeu. Să fim cu luare-aminte la viaţa noastră, să fie ortodoxă.
  • 6 days 6 hours ago
    Un neam se va menține prin tineri, care se vor sui de bunăvoie pe cruce și de la înălțimea ei vor lupta, fără să zică nimic. Luptă și nu cedează.
  • 1 week ago
  • 1 week ago
  • 1 week ago
    Părintele Paisie Aghioritul spune că după cel de-al treilea război mondial va fi atâta deznădejde și atâta durere pe pământ, încât oamenii te vor trage de mânecă ca să le vorbești despre Dumnezeu ca să se mângâie.
  • 1 week ago
    Fereastra Overton -  mecanismul de trecere a unei idei de la „imposibil“ la „legal“ în 6 paşi:
  • 1 week ago
    Este înfricoşat duhul veacului acestuia, care se caracterizează prin trei lucruri dăunătoare pentru mîntuirea noastră: erezia - adică rătăcirea de la învăţătura noastră ortodoxă, ateismul, şi frica. Acestea sînt cele trei lucruri care ne îndepărtează pe noi de Dumnezeu. Cipurile acestea, chiar dacă ziceţi că nu e vremea lor, sînt un chip al vremurilor pe care le trăim. Le-au pus întîi pe orez şi pe zahăr, apoi pe animale, iar acum vor să le pună omului. Să avem multă grijă!
  • 1 week ago
    Duminică, 28 februarie, ora 13,30, în Cimitirul Central Bacău, va avea loc comemorarea lui Corneliu Niță, primul student din generația naționalistă interbelică ucis de comuniști în închisoarea reeducării de la Pitești. Organizarea Parastasului și evocarea martirului aparțin Asociației Calea Neamului filiala Bacău condusă de Prof. Movileanu Iurie.
  • 1 week 1 day ago
    Radu Molnar: Am votat azi împotriva alocării de bani pentru schitul românesc de la muntele Athos. Anul trecut, Parlamentul a mărit aceasta sumă de la 250 de mii de euro pe an la aproape un milion. Azi s-a votat aprobarea ordonanței de urgență care definește normele de alocare financiară. Nu mai aveam ce schimba, acum, la final, dar a fost un vot de conștiință.