ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

📜 Evanghelia de la Luca (Cap. XV, Vers. 11 - 32) — Pilda fiului risipitor

- Posted in Sfânta Scriptură by

Evanghelia de la Luca (Cap. XV, Vers. 11 - 32) — Pilda fiului risipitor

Zis-a Domnul această parabolă:

Un om avea doi fii. Şi cel mai tânăr din ei i-a zis tatălui său: Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s'a dus într'o ţară'ndepărtată şi acolo şi-a risipit averea trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s'a făcut foamete mare în ţara aceea şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s'a alipit de unul din locuitorii acelei ţări, iar acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea. Dar venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, greşit-am Cerului şi faţă de tine; nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, tatăl său l-a văzut şi i s'a făcut milă şi, alergând, i-a căzut pe grumaz şi l-a sărutat. Şi i-a zis fiul: Tată, greşit-am Cerului şi faţă de tine şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi-i degrabă haina cea mai scumpă şi-l îmbrăcaţi, şi inel puneţi-i pe mână, şi încălţăminte în picioare; şi aduceţi viţelul cel îngrăşat, înjunghiaţi-l şi, mâncând, să ne veselim; căci acest fiu al meu era mort şi a înviat, pierdut era şi s'a aflat. Şi au început să se veselească. Iar fiul lui cel mai mare era la ţarină. Şi când a venit şi s'a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. Şi chemând-o pe una din slugi, a întrebat: Ce sunt acestea? Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s'a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl său, ieşind, îl ruga. Iar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată nu ţi-am călcat porunca. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei; dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, pentru el ai înjunghiat viţelul cel îngrăşat... Iar el i-a zis: Fiule, tu'ntotdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s'a aflat“.

🧡 Ține minte Femeie, într-o lume din ce în ce mai vulgară, tu fii o femeie elegantă!

- Posted in Abecedarul credinței by

enter image description here

"Într-o lume cu sânii pe afară, tu rămâi cu hainele pe tine!
Nu-ți înlocui rochia ta decentă, cu niște cârpe scurte, nu-ți înlocui naturalețea cu botox și silicoane, lăsând ca vulgaritatea să ia loc eleganței.
Nu-ți pierde finețea căci Doamne, avem atât de multă nevoie de femei inteligente! Nu te îngrijora dacă te depășește o femeie care a ales vulgaritatea. Odată cu vârsta, vulgaritatea devine grețoasă, pe când inteligența rămâne o valoare.
Ține minte Femeie, într-o lume din ce în ce mai vulgară, tu fii o femeie elegantă!
"

📅 La 1 martie 1837 s-a născut marele nostru povestitor Ion Creangă ❤️

- Posted in Viață, Sănătate și Educație by

La 1 martie 1837 s-a născut marele nostru povestitor Ion Creangă!

Creangă e întrebat la sfârșitul unui congres dacă e pentru sau contra: «Apoi eu, domnilor, - zise el în râsetele tuturor – eu sunt pentru contra» […]


❤️ Ion Creangă: Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât îmi aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat când îi sugeam tîța cea dulce și mă alintam la sânu-i gângurind și uitându-mă în ochii ei cu drag! Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi tot de la dânsa am învățat...!"

📛 Eduard Dumitrache: Un amic și-a propus să folosească doar cash. Anul trecut aproape tot ce a cheltuit cu reparația casei, concedii, cheltuieli alimentare le-a făcut cu numerar, bani scoși de la bancomat. Ei bine, la începutul acestui an a primit citiație de la bancă să explice ce a făcut cu sumele extrase de la bancomat. Sincer, mi se pare un început de supracontrol, este clar o politică de descurajare a plăților în numerar. Probabil dacă toate plățile erau online nu se întâmpla nimic. De menționat că toate intrările în contul lui erau legale și perfect controlabile. →

- Posted in Politică și Guvernare by

„Stimate Client,

Vă informăm că, potrivit normelor legale în materie de cunoaștere a clientelei, R********n Bank, în calitate de instituție de credit, are obligația legală de a aplica măsuri de cunoaștere a clientelei pentru realizarea monitorizării continue a relației de afaceri, inclusiv de a examina tranzacțiile derulate de clienții săi prin conturile bancare pe care le operează. Astfel de verificări sunt realizate în mod uzual de către bancă, prin verificări care țin de declarațiile înscrise de clienți, tranzacții ordonate, declarații justificative, specificul afacerii respective, etc.
Prezenta solicitare este adresată având în vedere dispozițiile contractuale (3.1.3. din Condiții Generale de Derulare a Operațiunilor Bancare pentru Persoane Fizice) potrivit cărora R********n Bank are dreptul să solicite informații și/sau documente și/sau acorduri necesare îndeplinirii de către Bancă a obligațiilor legale ce îi revin (clauza făcând aplicarea dispozițiilor art. 25 din Legea 129/2019 cu modificările și completările ulterioare, art. 3 din Regulamentul BNR nr.2/2019, precum și articolele în legătură cu acestea) și prevederile Ordonanței de Urgență nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, cu modificările și completările ulterioare – în vederea asigurării obligațiilor legale ale băncii.”

„Vă rugăm să ne comunicați răspunsul dvs. complet în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestei informări.”


📅 1 Martie - Sfânta Cuvioasa Muceniță Evdochia, născută în vremea împăratului Traian

Sfânta Cuvioasa Muceniță Evdochia este pomenită în calendarul creștin ortodox la data de 1 martie. Aceasta s-a născut în vremea împăratului Traian (98-117), în cetatea Iliopolis, aflată la granița de astăzi dintre Irak și Liban.

1 Martie - Sfânta Cuvioasa Muceniță Evdochia

Sfânta Evdochia era samarineancă de neam și era deosebit de frumoasă și cu chip minunat. Pentru aceasta Evdochia, despre frumusețea căreia se știa departe în imperiu, strânsese o mare avere. La ea veneau tineri bărbați de peste tot și îi lăsau multă bogăție în schimbul farmecelor sale.

Într-o seară a ajuns în Iliopolis monahul Gherman care fusese la Ierusalim pentru a se închina și se afla în drum spre mănăstirea sa. A fost primit de un creștin a cărui casă era lângă cea a Evdochiei. Peste noapte, Evdochia auzind rugăciunile monahului, dimineața l-a rugat cu stăruință să vină la ea pentru a discuta. Monahul Gherman a reușit să o convingă de adevărurile credinței creștine. După îndemnul Cuviosului Gherman, Evdochia a stat închisă în rugăciuni, o săptămână întreagă. Apoi, a chemat preotul bisericii din Iliopolis să o lumineze și mai mult în dreapta credință. După aceasta a mai stat Evdochia alte șapte zile în casă, rugându-se. În ultima noapte a visat că se urca spre cer împreună cu un tânăr în haine albe ca lumina. Pe la jumătatea înălțimii s-a repezit asupra ei o creatură cu chip întunecat care vroia să o smulgă din mâna celui luminat. Evdochia s-a trezit înspăimântată și s-a închinat, deși nu era creștină încă

Înainte de plecare, Gherman a îndemnat-o să se boteze. Sfânta Cuvioasa Evdochia a fost botezată de episcopul cetății Teodot și trimisă la o mănăstire de călugărițe. Ea a eliberat slujitorii pe care îi avea în casă și a împărțit averea sa, iar casa și alte bunuri le-a lăsat preotului din oraș, retrăgându-se într-o mănăstire, nu de parte de cea monahului Gherman. După 13 luni a murit maica Haritinia, stareța acelei mănăstiri, iar soborul mănăstirii a ales-o pe Evdochia stareță în locul ei.

Uneltirile diavolului nu au întârziat să apără. Astfel, mai mulți tineri care o cunoscuseră pe Evdochia pe când aceasta se afla în păcat, aflând locul unde s-a retras, au pârât-o că a luat cu ea aurul cuvenit vistieriei împărătești și că a necinstit pe zei îmbrățișând credința în Mântuitorul Iisus Hristos.

Dumnezeu i-a dat însă Evdochiei puterea să stea cu bărbăție în fața judecătorilor și să-i încredințeze de darului Domnului nostru Iisus Hristos prin multe minuni. Aurelian, primul judecător, s-a creștinat cu soția și cu fiul lui și făcându-se diacon a ajuns episcop în locul lui Teodot. Chelasia, soția lui, a intrat în mănăstirea Evdochiei, deși era urmărită de Diogen, al doilea judecător. Toată mânia lui Diogen s-a răsfrânt asupra stareței Evdochia care a suferit cu multă răbdare supliciile la care a fost supusă mărturisind pe Iisus Hristos.

În timpul chinurilor, Diogen orbise, însă Evdochia l-a vindecat. Pentru aceasta, Diogen s-a botezat. Al treilea judecător, Vincentiu, auzind cele întâmplate și cum cei doi judecători dinainte de el au primit botezul, nu a mai chemat-o la judecată, ci a trimis direct ostașii în mănăstire să îi taie capul, primind astfel cununa muceniciei.

🪪 A fost adoptat portofelul digital, proiectul a primit vot favorabil în Parlamentul European. Cetățenii se vor putea identifica și autentifica online, prezența fizică nemaifiind necesară, o practică care ridică probleme de încredere, securitate și confidențialitate.

- Posted in Politică și Guvernare by

Europarlamentarul Cristian Terheș susține că sistemul va fi folosit pentru supravegherea și control în masă.

Cu 335 de voturi pentru, 190 împotrivă și 31 de abțineri, proiectul a fost votat de Parlamentul European, urmând să fie aprobat oficial de Consiliul de Miniștri al UE.

Potrivit unui studiu al serviciului de cercetare al Parlamentului European subliniază că, de la pandemie, furnizarea de servicii publice și private a devenit din ce în ce mai digitală.

Portofelul digital permit utilizatorilor să stocheze și să conecteze date într-un singur mediu, fără întreruperi, pe telefoanele lor mobile.

Comisia arată că această comoditate vine cu prețul pierderii controlului asupra datelor cu caracter personal, în timp ce aceste soluții sunt deconectate de la o identitate fizică verificată, ceea ce face ca frauda și amenințările de securitate cibernetică să fie mai dificil de atenuat.

https://www.cotidianul.ro/wp-content/uploads/2023/08/11/terhes-1000x600.webp Europarlamentarul Cristian Terheș susține că sistemul va fi folosit pentru supravegherea și controlul în masă al populației

Ursula von der Leyen, despre o identitate ”electronică europeană sigură”:

„De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință printr-o platformă mare, nu avem idee ce se întâmplă cu datele noastre în realitate. De aceea, Comisia va propune o identitate electronică europeană sigură. Unul în care avem încredere și în care orice cetățean îl poate folosi oriunde în Europa pentru a face orice, de la plata taxelor până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care ne putem controla ce date sunt folosite și cum”, declara recent Ursula von der Leyen.

Comentariul Ortodoxia.RO:

Să luăm aminte la ce ne îndeamnă Părintele Ioánnis Kalaídis (1925 - 2009):

"Să știi că atunci când va veni momentul în care vor da cartea de identitate [n.n. biometrică], nu vă grăbiți să o primiți! Dumnezeu va interveni, evenimentele din Oraș (Constantinopolul) vor avea loc și, împreună cu Grecia, (pentru că pentru Grecia acest har va fi făcut de Dumnezeu), vor fi salvate alte popoare care erau și ele pregătite să ia această identitate [n.n. digitală] și milioane de suflete nevinovate ar fi fost pierdute."

Prezentare context:

❤️ ”Sonetul CLXXXIII”, de Vasile Voiculescu

- Posted in Lupta cea bună by

Vasile Voiculescu, CLXXXIII

Mereu cerşim Vieţii ani mulţi, aşa-n neştire,
Ne răzvrătim, ne plângem de piericiunea noastră,
Şi încă nu-nţelegem că fără de Iubire
Se veștejeşte Timpul în noi ca floarea-n glastră;
Rupt din eternitate, el vrea tărâm asemeni
Din care-altoiul şubred să-şi tragă seva nouă;
Noi îl primim cu gheaţă şi-l răsădim în cremeni,
Când Dragostea-i unica vecie dată nouă.
Ci-n van acum te mânii pe mine şi m-arunci,
Minunile iubirii n-au stavile pe lume;
Ca Lazăr la auzul duioaselor porunci,
Oricând şi orideunde mă vei striga pe nume,
Chiar de-aş zăcea în groapă cu lespedea pe mine,
Tot m-aş scula din moarte ca să alerg la tine.

Chiar de-aș zăcea în groapă, cu lespedea pe mine,
Tot m-aș scula din moarte ca să alerg la tine.

Ce-ar mai fi de spus?…

Ziarul Adevărul: De ce era numit poetul Vasile Voiculescu „Medicul fără de arginţi“. Cei care l-au cunoscut îl descriu drept „un om de o bunătate serafică“

🛑 UOJ / Patriarhia Română a înființat "Biserica Ortodoxă Română în Ucraina" →

- Posted in Ortodoxia în România by

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a binecuvântat comunitățile ortodoxe române din Ucraina să treacă în jurisdicția Patriarhiei Române. Sinodul din România a înființat "Biserica Ortodoxă Română în Ucraina" Sinodul din România a înființat "Biserica Ortodoxă Română în Ucraina". Imagine: basilica.ro

Pe 29 februarie 2024 a avut loc o ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, relatează basilica.ro.

Una dintre principalele decizii ale Sinodului a vizat comunitățile ortodoxe din Ucraina și anume: "binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina".

UJO a informat mai devreme că Biserica Moldovei a oprit de la slujire încă 6 clerici pentru trecerea la Patriarhia Română.

Sursa: https://spzh.media/ro/news/79076-rumynskij-patriarkhat-uchredil-rumynskuju-pravoslavnuju-tserkov-ukrainy

🛑 Părintele Claudiu Buză: Ambasadorul apostaziei (lepădării de credință) în agora mărturisirii →

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

AMBASADORUL APOSTAZIEI (LEPĂDĂRII DE CREDINȚĂ) ÎN AGORA MĂRTURISIRII

Circulă de ceva timp pe Facebook un articol denigrator la adresa celor care au ales să ducă o luptă sinceră împotriva ecumenismului legiferat sinodal, scris de Ambasadorul Creștin Ortodox. Cine este și de unde a ieșit acest "Ambasador" al ortodocșilor, nu știm! Însă, pare a fi portavocea sistemului și emisar al trădătorilor de credință. Limbajul său lasă de dorit pentru cel care se prezintă ca fiind "Ambasador creștin ortodox". Un ambasador lumesc, adeseori se exprimă și se manifestă cu multă noblețe și delicatețe. Cu atât mai mult ar trebui să ne așteptăm din partea unui "ambasador duhovnicesc", care are pretenția să vorbească în numele Bisericii. Dar Biserica întotdeauna s-a exprimat prin Învățătorii Ei și prin învățăturile cuprinse în Dogme și în Canoane, nu prin păreri personale și interpretări subiective. Ortodoxia este prea bogată și prea frumoasă ca să fie denaturată de oameni care iubesc mai mult opinile proprii decât cuvintele Sfinților.

Pentru Ambasador, "cei care lovesc dinăuntru" Biserica, numiți fără pic de rușine "nenorociți periculoși", sunt "așa-zișii mărturisitori și apărători moderni ai Bisericii și turmei lui Hristos". Pentru emisarul ortodox, cei care de fapt "apară Biserica de schismă și de dezbinări", sunt ei înșiși dezbinători și schismatici, de parcă Sfântul Fotie cel Mare a lăsat Canonul 15 exact pentru acest motiv: schismă și dezbinare! Sau Sfinții, îngrădiți de ereziile de peste veacuri, au luptat în afara Bisericii cu ereticii neavând știință de carte teologică. Mai mult decât atât, dacă în lupta împotriva ecumenismului folosim cuvinte ale Sfinților "expunem o falsă smerenie", iar dacă vorbim după părere, cum dealtfel nu ar trebui, nesocotim învățăturile Sfinților. Pentru Ambasador "tăcerea este de aur", iar mărturisirea este mândrie sau judecată a ierarhiei. Se uită că atunci când episcopul propovăduiește public o erezie devine minciunoepiscop sau minciuno-învățător, iar îngrădirea nu se face față de ierarhie sau față de Biserică, ci față de erezie și față de cel prin care este propagată erezia: pseudoepiscop! Ambasadorul este convins că "mărturisitorii" habotnici sunt "unelte inconștiente ale întunericului", agramați, lipsiți de cuget ortodox și de trăire, că nu au blândețe, răbdare pace și bunătate. Probabil că a observat, pe bună dreptate, unele exagerări și derapaje la unii nepomenitori care, într-adevăr, sunt condamnabile, dar de aici și până la a-i numi pe toți cu cele mai josnice apelative, este de neînțeles! Este regretabil că unii nepomenitori sau mărturisitori au inclus alături de mărturisirea împotriva ecumenismului și a minciuno-sinodului din Creta, denigrări și chiar batjocoriri ale unor Părinți, precum și sancționarea unei evlavii bine așezate a celor din Biserică față de aceștia și față de moștenirea duhovnicească lăsată poporului drept-credincios. Un ambasador cu discernământ ar trebui să cunoască că nu toți nepomenitorii sunt în acest duh de dezbinare, și că nu au ca obiectiv ruperea unității Bisericii. Dimpotrivă, trebuie să apărăm unitatea Bisericii!

Ambasador creștin ortodox, altcineva, rupe unitatea Bisericii, nu nepomenitorii! Citiți cu atenție partea a doua a Canonului 15 și veți afla cine rupe unitatea Bisericii. Acea listă ar trebui să o publicați, lista rușinii și a trădării. Însă văd că apărați pe adevărații vinovați și vă faceți complice trădării și vânzării credinței. Avea dreptate Pr. Prof. Theodoros Zisis când spunea că cei care se opun ridicării zidului de apărare împotriva ecumenismului prin îngrădirea de erezie, se fac împreună vinovați cu cei care au legiferat sinodal erezia.

Așadar, nu mai mințiți poporul cu diplomația bisericească și cu surogate pseudo-duhovnicești, și lăsați ura și disprețul la adresa celor care încearcă să facă ceva în Biserică împotriva unei erezii cumplite care va duce la iad pe toți cei îmbolnăviți de ea. Vreți să vă faceți ambasador al iadului?! Să nu fie!

— Părintele Claudiu Buză

— Sursa postării: https://www.facebook.com/claudiu.buza.75/posts/pfbid02MEZKnxk2NorMi9GCHXGiYn9KwpVc8Hj7mt2XHy1BnjkM97Q8vhqqPTFDXRUQXnptl


Comentariul Ortodoxia.RO:

Legat de întrebarea legitimă "Cine este și de unde a ieșit acest “Ambasador” al ortodocșilor [..]", se impune a se face următoarele observații:

BOR are la nivel informal un "serviciu de relații și conexiuni" - a nu se confunda cu << Biroul de Presă și Relații Publice >> care este doar o anexă a acestei rețele - care funcționează observabil sau nu asemenea unui serviciu de informații.

Acest serviciu a creat și întreținut, cu mult înainte de momentul Creta 2016, o rețea în teritoriu care furnizează informații cu tot ce se întâmplă în parohii, episcopii, mitropolii, mănăstiri și schituri.

Informațiile pe care le primesc sunt foarte valoroase pentru aceștia deoarece sunt foarte detaliate și le servesc interesele pentru menținerea controlului și "ascultării" impuse și necondiționate.

În cadrul acestei rețele, acest serviciu "cucernic" a integrat și personal care operează "opoziția" - am scris cu ghilimele deoarece este vorba despre o falsă opoziție: aceste persoane la nivel declarativ își manifestă opoziția și rezistența la sistem, creează și întrețin resurse publice și/sau private pe această linie, agreghează un capital de simpatie și de ascultare, iar atunci când primesc ordin pe linie ierarhică - ca să nu zic pe unitate - acești falși opozanți se activează și întorc frontul de luptă.

Modul de lucru al acestor persoane este unul clasic dpdv informativ: lucrează cu liste de persoane, fac rapoarte pe evenimente și situații, le transmit mai departe pe linie ierarhică, le furnizează la cerere celor interesați, uneori ajung și depun mărturie în instanță și din când în când își ridică remunerația pentru munca prestată și rezultatele obținute.

Un alt aspect al acestei construcții informale este că au reușit să integreze și să aducă la "ascultare" asociații și organizații non-profit din sfera religioasă și civică ale pliromei și să le pună la lucru în direcția descrisă mai sus. Asociații care în perioada de dinainte de '89 au activat și funcționat clandestin și/sau ilegal cu multă luptă și jertfă duhovnicească, sunt acum acceptate, orientate, finanțate și puse la lucru pe linia ecumenismului.

În calitate de oameni simpli și de creștini ortodocși să luăm aminte la aceste lucruri, să luptăm și să rezistăm cu armele duhovnicești pe care fiecare dintre noi le are la dispoziție: rugăciunea, postul și Sfintele Taine ale Bisericii.

Prezentare context:

🛑 Părintele Claudiu Buză: S-au rezolvat problemele BOR...?! →

- Posted in Ortodoxie și Actualitate by

S-AU REZOLVAT PROBLEMELE BOR...?!

Oare cât de naivi ne consideră unii dintre "stăpânii și arhiereii noștri", cum că noi am crede că "destituirea" (lipsirea de puterea cuvântului oficial) purtătorului de cuvânt al Patriarhiei vindecă rănile sistemului bisericesc și pune capăt neînțelegerilor și dezbinărilor din Biserică? Cum putem să credem că din partea administrației bisericești se comunică ceva în spațiul public, prin purtătorul de cuvânt, fără știrea patriarhului și a membrilor sinodului sau că dl. Vasile Băsescu emite, pe cont propriu, propriile păreri fără girul mai marilor săi?! Exclus acest lucru! Dacă ar fi fost așa, Sinodul BOR nu ar fi așteptat ca opinia publică să se dezlănțuie împotriva purtătorului de cuvânt, găsindu-l vinovat pentru ideile și polemicile din spațiul public, ci ar fi luat atitudine la timp, reducându-l la tăcere pe "vorbitor", pentru câștigarea unui important capital de imagine.

Nu este exclus ca înșiși sinodalii să abată atenția publică, prin mijloace perfide și manipulatoare, de la o vinovăție comună și criză instituțională, la una singulară, izolată, în persoana purtătorului de cuvânt al Patriarhiei. Astfel, pe de o parte, prin această execuție publică a emisarului, se abate atenția de la adevăratele probleme din interior care nu pot fi rezolvate decât mergând la cauzele care le-au produs. Pe de altă parte, însă, asistăm, de fapt, la propria condamnare a celor reprezentați de cel condamnat care a fost atâta timp portavocea lor!

Iată, așadar, la o primă vedere și o scurtă analiză, o victorie importantă a sinodalilor, încununată cu iertarea oferită de aceștia ÎPS-ului Teodosie, dojenit la propriu, dar nu pedepsit, pentru îndrăzneala de a înfrunta sistemul bisericesc politic corect. Pliroma aplaudă la scenă deschisă această reușită, neînțelegând că adevăratele probleme se vor arăta curând, ca niște răni ce au fost în grabă acoperite, fără curățare și administrarea tratamentului vindecător!

Părintele Claudiu Buză

— Sursa: https://www.facebook.com/claudiu.buza.75/posts/pfbid02DBuM4xm3T5Q9a6z3veufbboMPNhytEjCd6zCuH8b7kV8WUgMTzuadqfqTdvWRvNVl

📜 Foametea provocată în Basarabia de cotropitorii sovietici a condamnat la moarte sute de mii de oameni.

Pe 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, care aparțineau statului român la acel moment.

Din primele ore după ocupație, au început represiunile împotriva tuturor cetățenilor pe care regimul de ocupație îi considera periculoși pentru URSS, care au culminat cu deportarea în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a elitei intelectuale, a administrației române și a fețelor bisericești rămase pe teritoriile ocupate.

După câteva zile petrecute în vagoanele pentru vite, bărbații au fost despărțiți de soții și copii, fiind duși în închisorile Gulagului.

Femeile și cei mici au fost duși în Siberia sau Kazahstan, pentru a fi folosiți la munci fizice necalificate. Autoritățile sovietice nu au creat condiții pentru ca deportații să fie asigurați cu hrană și, în consecință, a crescut drastic mortalitatea printre aceștia, scrie Mariana S. ȚĂRANU, conferențiar universitar, doctor în istorie în publicația https://www.timpul.md.

Foametea provocată în Basarabia de cotropitorii sovietici a condamnat la moarte sute de mii de oameni.

Sistemul de cartele alimentare

În prima săptămână, familiile deportate în Kazahstan intenționat nu au fost asigurate cu hrană. Oamenii erau nevoiți să vândă lucrurile pe care reușiseră să le ia de acasă sau să le schimbe pe mâncare cu localnicii. Apoi a fost introdus sistemul de cartele.

În cazul familiilor, ajunse în Siberia, acest sistem a fost instituit chiar din prima zi. Raţia alimentară pentru o persoană constituia 200 grame de pâine pe zi. Boris Vasiliev își amintea că mamă-sa a primit cinci foi cât jumătate de caiet, împărțite în pătrățele numerotate. Erau atâtea pătrățele câte zile avea luna. La magazin, i-au tăiat un pătrățel din fiecare foaie și biata femeie s-a întors plângând cu bucata de pâine. Mai mult nu le dădeau nimic, doar ceai sau apă fiartă.

Cele 200 de grame de pâine trebuiau răsplătite prin muncă, fiind împărțite doar femeilor care lucrau și îndeplineau norma fixată de autorități. Dacă o mamă se îmbolnăvea sau era epuizată de muncă, ea și copiii săi erau lipsiți, respectiv, de mâncare și mureau.

În primele luni de deportare, familiile își primeau tainul de la prăvăliile improvizate. Cu toate acestea, pâinea nu era adusă cu regularitate, iar calitatea ei era sub orice nivel. Era caldă și crudă, încât o puteai frământa ca s-o coci iarăși. De regulă, o aduceau pe la orele două-trei de noapte și oamenii prindeau rând de cu seară.

La Chișinău a fost lansat un documentar despre foametea din Basarabia - Stiri.md

150 de grame de pâine pentru doi ari de pământ săpați

Primăvara, îndată ce se dezgheța pământul, copiii deportaților ieșeau în câmp, pe terenul unde se cultivaseră cartofi. Răscoleau solul și strângeau cartofi putrezi, pe care îi aduceau acasă şi îi spălau, îi curățau, îi pisau și făceau un fel de „turte” coapte pe plită, nesărate, fără făină. Spre vară, oamenii mâncau ștevii cu tot cu rădăcină, urzică și chiar și lobodă, iar ceva mai târziu ciuperci și zmeură. Mai multe familii s-au salvat, mâncând supe din broaște țestoase. Alții, pentru a supraviețui, omorau pisici și câini, cu care se alimentau. Erau și cazuri când oamenii se umflau de foame și își pierdeau viața. Foamea, la care au fost supuși deportații, o descrie în memoriile sale și Ecaterina Chele, profesoară din Bălţi. În perioada decembrie 1941 – februarie 1942, scrie ea, au primit jumătate de kilogram de pâine pe zi, dar din iunie li se dădea 200 grame de făină de grâu, dacă îndeplineau norma de trei ari la săpat. Pentru doi ari primeau numai 150 de grame de pâine.

Când a apărut roada anului 1942, cei care lucrau zi și noapte au început să fie hrăniți doar cu jumătate de lipie pe zi. Explicația era simplă – pâinea se duce pentru necesitățile frontului.

„Legea celor 12 spice”

În situația în care toți deportații sufereau de foame, femeile nu reușeau să-și îndeplinească norma de lucru. Astfel, tainul pe care îl primeau nu era complet. Iar din primăvara lui 1942, pâinea era eliberată direct la locul de lucru al femeilor, unde supraveghetorii nu le permiteau să ia nicio bucățică acasă, pentru copii. Uneori, mamele îşi găseau copiii seara morți de foame și frig. De aceea, îi luau pe cei mici cu ele și le dădeau chiar acolo să mănânce, iar apa o beau din canale.

Alteori, femeile își umpleau pe furiș buzunarele cu boabe de cereale de pe câmp, expunându-se unui mare risc. Dacă erau prinse, nimereau sub incidența „Legii celor 12 spice”, care prevedea condamnarea pentru asemenea acțiuni la zece ani de închisoare. Olga Bujor-Motoc descria cu lacrimi în ochi suferința prin care a trecut mamă-sa, care secera secară împreună cu o altă deportată, Olga Fuștic.

Dacă nu se afla departe, se ducea și ea până la ele, unde făcea focul și cocea spice de secară, pe care le mâncau. Într-o zi, când ea nu era cu ele, cele două femei au vrut să-i aducă și ei câteva spice coapte. Dar, ghinion, le-a ieșit înainte paznicul, care le-a găsit în buzunare 200 de grame de spice. În scurt timp, ambele au fost condamnate la câte doi ani de pușcărie. Sute de alte familii au împărtășit această tragedie.

Copiii mâncau din gunoi

Copiii, care nu împliniseră vârsta de 12 ani, umblau cu cerșitul pe la localnici, culegeau pomușoare sau se angajau cu ziua. Una dintre supraviețuitoarele calvarului, Ana Sorocean, își amintește că tinerii, dar și copiii, alegeau resturile din gunoi. Localnicii vărsau căldările în tomberoane, de unde cei mici adunau capete de pește și alte resturi. Iar Xenia Gore relatează despre cum kazahii aruncau la gunoi cojile de zămos, pe care copiii le râșneau și asta le era pâinea.

Când găseau o coajă mai grosuță, o rupeau și o împărțeau între ei. Surorile sale mai mari, adaugă Xenia Gore, au fost luate în colhoz, unde nu primeau bani, ci numai de mâncare. De aceea, după o zi de muncă la colhoz, lucrau în gospodăriile kazahilor. De regulă, strângeau balega uscată de vacă.

„O loveam cu călcâiul și o desprindeam de pământ. Așa mergeam și poc! Poc! Umpleam sacul și îl căram în spate kazahilor, ca să ne dea ceva de mâncare. Pentru un sac plin ne dădea o pălușcă de zară, rămasă după ce băteau untul. Ei o beau pentru a-și potoli setea. Erau călduri mari. Luam pălușca ceea și fuga acasă. N-o beam singură, i-o duceam mamei s-o împartă la toți”, îmi amintește Xenia Gore.

Pentru copiii, care lucrau cu ziua la kazahi, o zi de muncă la prășit era răsplătită cu o căldare de cartofi și cu o masă. Vara, copiii pășteau și mulgeau vitele localnicilor, pentru care primeau carne, lapte și brânză. Cifre şocante: Peste 250 mii de victime în Moldova în urma foametei din ’46-’47

Și în 1943 deportații continuau să moară de foame

În primii ani de deportare, din cauza foamei, a condițiilor climaterice, a lipsei oricărei îngrijiri medicale și a atitudinii față de deportați, mulți dintre aceștia au decedat. Aproape fiecare familie a pierdut atunci câte cel puțin un membru.

Mai întâi au murit bătrânii, apoi copiii mici, dar au fost și cazuri când și-au pierdut viața familii întregi. Ana Sorocean spunea că din cei în vârstă nu a scăpat viu niciunul. Potrivit ei, în iarna lui 1941, când a început o foame cumplită, familia sa a pierdut trei membri. Primul a fost bunicul său, Andrei, care a decedat la începutul lui decembrie.

La mijlocul aceleiași luni i-a murit și bunica. Sora mai mică, Paraschița, avea doar trei anișori când s-a îmbolnăvit și s-a stins văzând cu ochii. Toți au fost înmormântați la un cimitir, nu departe de casă. Iar Elizaveta Dulghier a pierdut acolo trei surori și pe frate-său. Depășind cu greu această situație, mamă-sa zicea: „Mai bine Stalin nu se năștea pe fața pământului! Din cauza lui mi-am îngropat patru copii pe pământ străin, cum de îl mai ține pământul?!”.

La rândul său, Eugen Livovschi, membru-corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, își amintea că, în Siberia, oamenii continuau să moară de foame și la începutul anului 1943.

Înfometarea populației a fost provocată de autoritățile sovietice pentru a dezumaniza oamenii. Fiind supuși acestei criminale metode de reeducare, ultimul scop al deportaților era de a nu ceda în fața morții.

Sursa: cersipamantromanesc

🔴 Grigore Vieru: "Iubiți-vă țara și nu vă învrăjbiți, nu vă dușmăniți! Pentru că această minune a lui Dumnezeu, care este România, ar putea fi distrusă. Pentru că, lesne de înțeles, salvată fiind România, ar putea fi salvată și Basarabia.

- Posted in Lupta cea bună by

"De fiecare dată, eu vin din Basarabia pentru a lua o gură de aer curat. La București, la Craiova sau oriunde. Dar, din păcate, uneori, mă întorc la Chișinău mai zdrobit sufletește. Recent, am fost la Constanța, la o manifestare religioasă și un ziarist m-a întrebat ce-ar putea face românii de aici pentru românii din Basarabia. Și am răspuns așa: „Iubiți-va țară și nu va învrăjbiți, nu va dușmăniți. Pentru că această minune a lui Dumnezeu, care este România, ar putea fi distrusă. Nu din afară, de dușmanii din afară, ci din interior. Deci, îndemnul: „Iubiți-va țară și nu va dușmăniți!“ cred că este primul lucru pe care românii din țară l-ar putea face pentru frații lor din Basarabia. Pentru că, lesne de înțeles, salvată fiind România, ar putea fi salvată și Basarabia."Grigore Vieru

📜 Academia Română: Aromânii fac parte din poporul român

AROMÂNI

Academia Română a luat act de „continuarea și intensificarea unor activități politice care urmăresc denaturarea adevărului cu privire la aromâni și la dialectul aromân”, se arată într-un comunicat de presă publicat pe siteul instituției.

Academicienii arată că din punct de vedere al adevărului științific, „poporul român are patru ramuri istorice – dacoromâni, aromâni, meglenoromâni, istroromâni – vorbitori ai dialectelor limbii române, dacoromân, aromân, meglenoromân, istroromân. Toți acești români formează o unitate etnică și vorbesc aceeași limbă.

Dialectele românești – dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân – se întâlnesc într-un spațiu vast, din Maramureș și Carpații nordici în nord până în Epir și Tesalia în sud, din Istria, la Marea Adriatică în vest până la Marea Neagră și dincolo de Nistru în est. Vorbitorii lor sunt urmașii populației autohtone romanizate din Imperiul Roman de Răsărit.

Atestate în trecut pe un teritoriu unitar, în nordul și în sudul Dunării, dialectele românești s au izolat de-a lungul timpului, în urma pătrunderii slavilor în Peninsula Balcanică începând cu secolul al VII-lea, fapt care a determinat unele deplasări ale vorbitorilor în acest spațiu geografic în perioada Evului Mediu. Dacoromânii sunt continuatorii românității nord-dunărene, în timp ce aromânii, meglenoromânii și istroromânii sunt continuatorii românității sud-dunărene”.

Academia informează că s-au intensificat acțiunilor ce urmăresc „separarea românilor sud-dunăreni – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi timoceni, ca și a altor români din afara granițelor României (românii timoceni, basarabeni, herțeni, maramureșeni etc.) – de limba și poporul român”.

  • Un citat de Petre Țuțea: Aromânii sunt români absoluți!

✝️ Primii preoți militari și Primul Război Mondial

La cea dintâi chemare pe frontul Primului Război Mondial, ţăranul român a plecat înarmat cu semnul crucii. Şi-a luat puşca şi raniţa şi a pornit în luptă, grăbit de focul patriotismului. S-a dus să se jertfească pentru credinţă şi pentru pământ. Imediat după ce s-a spovedit şi a primit Sfânta Împărtăşanie. Altfel, nu se putea.

enter image description here

Preotul din sat şi-a luat şi el, la repezeală, Sfintele Vase, Sfântul Antimis, Liturghierul, cădelniţa şi a dat fuga să-i fie alături soldatului. Să-i slujească lui Dumnezeu acolo, în prima linie. Devenea, astfel, unul dintre primii preoţi militari români.

Au fost situaţii când preoţii au luat arma în mână şi au luptat sau au strâns subunităţile care erau în degringoladă şi i-au înapoiat pe soldaţi în linia întâi, la luptă. De exemplu, preotul locotenent Ştefan Ionescu, zis Cazacu, a salvat Drapelele Regimentului nr. 3 Olt şi Regimentului 66, iar Arhimandritul maior Iustin Şerbănescu, călugăr de la Cernica şi confesorul Regimentului 21 Infanterie, a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul pentru faptele sale de vitejie. Amândoi au murit pe front.

enter image description here

Sursa: presamil.ro


Preoti militari dobrogeni in Primul Razboi Mondial

⭕️ Miceal Ledwith: [..] limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers!

Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună. Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentaleMiceal Ledwith

✝️ Sfântul Paisie Aghioritul: Pe morţi îi uşurăm prin rugăciunile şi milosteniile pe care le facem pentru sufletele lor. Rugăciunile şi parastasele sunt ultima posibilitate pe care le-o dă Dumnezeu celor răposaţi pentru a fi ajutaţi înainte de a se face Judecata de Apoi. După ea nu vor mai putea fi ajutaţi cu nimic.

- Posted in Sfinți și învățături by

Sfântul Paisie Aghioritul

Pe morţi îi uşurăm prin rugăciunile şi milosteniile pe care le facem pentru sufletele lor. Rugăciunile şi parastasele sunt ultima posibilitate pe care le-o dă Dumnezeu celor răposaţi pentru a fi ajutaţi înainte de a se face Judecata de Apoi. După ea nu vor mai putea fi ajutaţi cu nimic.

Răposații cer ajutor și sunt ajutați de rugăciunile credincioșilor, dar nu se pot ajuta pe ei înşişi. Adică Dumnezeu le dă posibilitatea să fie ajutaţi mai înainte de a se face a Doua Venire. Şi, pre­cum în această viaţă, dacă cineva este prieten cu împăratul poate mijloci şi ajuta un vinovat, tot astfel şi cel care este prieten cu Dumnezeu poate mijloci la El prin rugăciunea sa şi astfel să mute pe morţii vinovaţi dintr-o “temniţă” în alta mai bună, dintr-o “celulă” în alta mai bună. Sau îi poate muta chiar într-o “cameră”, sau într-un “apartament”.

Cei care se află în iad numai un singur lucru şi-ar dori de la Hristos: să trăiască cinci minute pentru a se pocăi. Noi, cei care trăim, avem posibilităţi de pocăinţă, în timp ce sărmanii răposaţi, nu-şi mai pot îmbunătăţi ei singuri starea lor, ci aşteaptă ajutor de la noi. De aceea suntem datori să-i ajutăm cu rugăciunea noastră.

Dumnezeu se înduioşează mai mult atunci când facem rugăciune pentru cei răposaţi decât pentru cei vii.

Să facem rugăciune pentru răposaţii care nu au plăcut lui Dumnezeu, pentru ca să facă ceva şi pentru ei. Şi mai ales când ştim că cineva a fost nemilostiv – vreau să spun că părea a fi nemilostiv, pentru că se poate să credem că a fost aşa, dar în rea­litate să nu fi fost – şi a avut o viaţă păcătoasă, atunci să facem mai multă rugăciune, patruzeci de Sfinte Liturghii pentru sufletul aceluia şi să dăm milostenie săracilor pentru mântuirea sufle­tului său, pentru ca, rugându-se săracii, Dumnezeu să-l ierte. Şi astfel, ceea ce nu a făcut acela, facem noi pentru el.

În timp ce un om care a avut bunătate, adică a avut intenţie de a face bine, chiar dacă viaţa lui nu a fost creştinească, numai cu puţină rugăciune este ajutat foarte mult.

Parastasele sunt cel mai bun avocat pentru sufletele celor adormiţi. Au puterea să scoată un suflet chiar şi din iad… spunea cuviosul Paisie Aghioritul (1924 - 1994).

🎥 Filmul ortodox „Gheronda Iosif Isihastul” din Sf. Munte Athos cu subtitrare în limba română / VIDE⭕️

Filmul ortodox „Gheronda Iosif Isihastul” din Sf. Munte Athos cu subtitrare în limba română

 


 

Page 35 of 107