Citesc zilnic presa, site-urile de știri, vorbesc constant cu oameni experimentați din mediul de presă și mă îngrozesc.

Redactorii ăștia mici au ajuns la un asemenea hal de lene încât pur și simplu traduc un articol cu Google Translate și îl postează pe site.

Așa se ajunge ca pe ditamai site-ul EVZ să vezi formulări de tipul „au vizitat tragedia scufundată la 3.800 de metri sub apă”. „Tragedia scufundată”. Așa a tradus Google, așa a postat redactorul.

Mă gândesc la redactorii șefi, la gazetarii cu experiență, ce părere or avea când realizează că ei plătesc oameni pentru articole preluate via Google Translate sau scrise de ChatGPT?

Era o vreme când, pentru a lucra în presă, trebuia să cunoști la virgulă tot ce mișcă în raport cu secția ta (politic, social, eveniment, monden, sport), să ai surse, să faci anchete, să te documentezi cu acribie, să înveți să sintetizezi și să scrii într-un mod atrăgător, să pui titluri inventive.

Azi, în presă, burtierele și titlurile sunt toate la fel! Deschideți orice site: Ce nu e „halucinant” sigur e „delirant”, când nu e „șocant”, e „tulburător”. Redactorii și reporterii recită aceleași formulări clișeice, majoritatea pleonastice sau lipsite de orice sens („oamenii legii”, „crimă înfiorătoare” – există crime mișto?, „declarații halucinante”, „ne topim de cald”, „au înghețat de frig” ș.a.m.d.).

Articolele sunt pline de greșeli gramaticale. Da, toți greșim, vorba aia, să nu fim „grammar-nazi”, dar mulți autori par a nu stăpâni noțiuni de bază precum forma corectă a verbelor, acordul subiectului cu predicatul. Virgulele au devenit aproape inexistente în articole, e ca în bancul ăla cu Bulă: Pune toate semnele de punctuație la final și le spune „Acum treceți voi la locurile voastre”.

Într-adevăr, când e vorba de virgule, decât să pui o virgulă unde nu îi e locul, mai bine nu o pui deloc. Dar e ciudat să ai paragrafe întregi fără niciun alt semn de punctuație în afară de punct. Plus că e o diferență mare între „Hai să mâncăm bunica!” și „Hai să mâncăm, bunica!”.

Un redactor șef de la un site de știri mi-a povestit recent cum le-a dat unor tineri absolvenți(!) de jurnalism un test grilă.

Una dintre întrebări era „Care din următoarele cuvinte este sinonim pentru „mentor”?, iar variantele erau:

a) mentă, b) îndrumător, c) mentosană. Nu o să vă țin în suspans, a apărut bifat răspunsul „mentă”. Logic, nu? Ce, voi n-ați băut ceai de mentor până acum?

În altă situație, un tânăr aflat la interviul pentru un post de reporter al secției „politic” a afirmat că actualul premier al României este Victor Ponta. Problema e că afirmația asta a făcut-o în anul de grație 2023. Repet, vorbim de absolvenți de facultate, de ditamai licențiații în Jurnalism.

Dacă în anii ’90 te-ai fi dus să te angajezi la Ion Cristoiu și, în cadrul interviului, afirmai că mentor e sinonim pentru mentă, nu numai că zburai cu viteza luminii din redacția aia, dar probabil deveneai și subiect de tărbacă în următorul editorial. Doar că atunci proștii nu aveau atâta tupeu (pompat de „speakerii motivaționali”), iar conceptul de meritocrație încă nu sucombase peste tot.

Astăzi nu mai poți să fii exigent, căci nu ai alternative. Cum poți să mai filtrezi oamenii?

Înainte, pentru a absolvi o facultate, în primul rând trebuia să treci de o admitere dificilă (unde intrai în competiție cu zeci sau sute de oameni pe un loc), să absorbi informații de la profesori, să susții numeroase examene, să ai o lucrare cu caracter științific.

Azi, sunt absolvenți de facultate care au călcat în campusul universitar doar ca să se înscrie și să-și ridice diploma. Atât. Vă rog să nu percepeți afirmația asta ca pe o exagerare, căci nu e.

Trăim în lumea unde oamenii care vorbesc elevat sunt percepuți ca pedanți sau gomoși, unde diverse voci se burzuluiesc la tine că scrii texte „prea lungi” – după standardele cui/în raport cu ce?, unde cei care au viziune trebuie să aibă grijă să nu-i deranjeze pe superiorii promovați în funcții de conducere pe baza unor criterii… subiective, lumea în care, dacă înțelegi cum merg lucrurile, ai face bine să îți păstrezi informațiile, revelațiile și demonstrațiile pentru tine, căci altfel ești blamat pentru că gândești cu mintea ta (deci liber) și refuzi să răcnești aceleași lozinci obosite și să fugi după orice fentă.

În lumea asta a presei de azi, mai e loc doar pentru „jurnaliștii” cu epoleți, cei care primesc pe mail articole gata scrise sau le preiau de pe bine-cunoscutele site-uri de propagandă, pentru „jurnaliștii” executanți, care nu trebuie să aibă păreri, ci doar o coloană vertebrală cât mai pliabilă și o limbă lungă, lungă, să ajungă adânc, cât mai adânc în anusurile potrivite, dar și pentru „jurnaliștii” care sunt suficient de capabili încât să dea „translate” la un articol de pe un site străin și să-l posteze pe site-ul la care lucrează, dar care uită să verifice dacă textul este tradus corect.

Pentru ei e loc destul. Căci restul au plecat demult din acest domeniu. Unii s-au pensionat, alții s-au reorientat, fiindcă n-au vrut să facă pactul cu securiștii sau politicienii – care adesea sunt totuna.

În lumina acestor fapte, mie mi se pare o veste bună că Inteligența Artificială va fi folosită de tot mai multe redacții. Oricum jurnaliștii de azi (și majoritatea celor de ieri) și-au bătut joc de meseria asta în asemenea hal încât încrederea publicului în mass-media a ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie.

În final, sincer vorbind, au și patronii dreptate: Dacă voi ați fi proprietari de trust media, de ce ați mai plăti un angajat care scrie la comandă (difuzând propagandă) sau își bate joc de meserie preluând articole neverificate (prin „translate-copy-paste”), când aveți la dispoziție un algoritm inteligent care poate face asta pe daiboj?

Deja majoritatea articolelor pe care le vedeți pe site-urile de știri sunt scrise de ChatGPT, căci redactorii nu mai au chef să se documenteze o oră pentru a publica un material, plus că mulți sunt plătiți la kil (contează numărul de articole publicate/zi, nu calitatea lor).

Majoritatea iau bani ca să inunde internetul cu articole fușerite, articole copy-paste trântite în dorul lelii, dar repede, să dea bine la SEO.

În schimb, eu scriu aici pe gratis analize pentru care, pe vremuri, cotidienele ar fi plătit ceva arginți. Și nici nu-s genul ăla de texte pe care le-ar putea genera acum vreun algoritm smart (încă). Cu toate astea, culmea, mi se reproșează din vreme în vreme că scriu prea mult (ca și cum aș obliga pe cineva să lectureze)…

De fapt, dacă mă gândesc mai bine, în lumea asta, cel imbecil sunt eu. Cu această concluzie, e cazul să merg să mă dojenesc privindu-mă în oglindă: Sunt un prost, băi, prostule ce sunt!

PS: Bine, totuși știți vorba lui Creangă: „Ştiu că sunt prost, dar când mă uit în jur prind curaj”.

Autor: Dinu Popescu

Sursa: https://anonimus.ro/2023/06/increderea-publicului-in-mass-media-a-ajuns-la-cel-mai-scazut-nivel-din-istorie/

Dezlipindu-ne de toate cele lumești, să ne afierosim lui Hristos ca, după cuvântul Lui, să ajungem întocmai cu apostolii și să ne bucurăm de viața veșnică, pe care facă Dumnezeu ca noi toți să o dobândim cu harul și cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos.

Sfântul Apostol Petru, mai marele apostolilor, râvnitorul cel fierbinte după Domnul și slăvitul mărturisitor al numelui Său cel Sfânt, care a zis: Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu a fost frate cu Andrei cel întâi chemat, din Betsaida Galileei, fiul lui Iona, din seminția lui Simeon. El, fiind chemat de Domnul nostru Iisus Hristos de la mrejele pescărești la apostolie și de la vânarea peștilor la vânarea oamenilor, a câștigat Biserica în loc de corabie, iar în loc de vâslă, cheile împărăției cerului. Sfântul Apostol Petru a propovăduit Evanghelia mai întâi în Iudeea; apoi în Antiohia, în Pont, în Galatia, în Capadochia, în Asia, în Bitinia și în Iliric. S-a pogorât și până la Roma și a bine vestit Cuvântul lui Dumnezeu în toată Italia. Pe Simon vrăjitorul l-a biruit în mijlocul cetății Romei, cu puterea lui Hristos, surpându-l jos din înălțimea văzduhului. Iar mai pe urmă, Petru a fost răstignit pe cruce cu capul în jos de împăratul Nero și s-a dus la cele cerești.

Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul și a mers cel dintâi în urma Mielului lui Dumnezeu, Care ridică păcatele lumii. Era fratele Sfântului Apostol Petru, pe care l-a și adus la Hristos. După primirea Sfântului Duh, el a propovăduit pe Hristos în Bitinia și în toate țările de pe lângă Marea Neagră, în Herson și în Rusia. Ajungând aici, cu rânduiala lui Dumnezeu, a înfipt o cruce pe dealurile Kievului, vestind înainte încredințarea neamului aceluia din scaunul său cel apostolesc din Vizantia. Apoi, propovăduind în Sciția cea Mare, în Sinopi și în Miotia, s-a întors în Tracia și s-a pogorât în Elada și în Pelopones, unde a fost răstignit de antipatul Egheat în cetatea Patras din Ahaia.

Sfântul Apostol Iacov, fiul lui Zevedeu, cel numit de Domnul Boanerghes, adică „fiii tunetului”, era fratele Sfântului Ioan Cuvântă­torul de Dumnezeu, care a văzut slava Schimbării la Față a Domnului în Muntele Tabor. După înălțarea Domnului, a tunat ca un tunet până la marginile pământului; pentru că a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu mai întâi prin toată Iudeea și, după aceea, în Spania. Apoi, întorcându-se iarăși la Ierusalim, cu glas de tunet mustra pe necredincioșii evrei, arătându-le din dumnezeiasca Scriptură că Iisus Hristos este adevăratul Mesia. Acest lucru nesuferindu-l evreii, au întărâtat împotriva lui pe împăratul Irod, care se numea Agripa, și Sfântul Apostol Iacov a băut paharul pătimirii pentru Hristos, pe care a făgăduit să-l bea, fiind ucis de Irod cu sabia.

Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu, a fost apostolul cel iubit Domnului, care s-a rezemat pe pieptul Lui și a stat lângă Sfânta Cruce cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. EI s-a învrednicit a se numi fiu al Maicii Domnului, iar în vremea cinstitei ei adormiri, Sfântul Apostol Ioan a dus înaintea patului ei stâlparea cea din Rai, dată de îngerul Gavriil. El a propovăduit Evan­ghelia lui Hristos în Efes și în toată Asia. Deci, fiind în insula ce se numește Patmos, s-a învrednicit de negrăite descoperiri dumnezeiești care sunt scrise în Sfânta Scriptură. întorcându-se în Efes și aducând la Hristos multe popoare din părțile Asiei, s-a odihnit în pace, fiind îngropat de viu la adânci bătrâneți.

Sfântul Apostol Filip era din aceeași cetate cu Petru și cu Andrei. El era știutor iscusit al cărților proorocești și al Legii celei vechi. Tot el a adus la Hristos pe Natanail, zicând: Am aflat pe Hristos, despre care au scris Moise în Lege și proorocii. Vino și vezi! Sfântul Apostol Filip a propovăduit pe Hristos în părțile Asiei, împre­ună cu Sfântul Apostol Vartolomeu și cu Maria, sora sa. El a fost ucis de păgâni în Ierapoli din Frigia, fiind răstignit cu capul în jos.

Sfântul Apostol Vartolomeu era de neam din Galaad. El a propovăduit Evanghelia mai întâi în Siria și în Asia de sus, uneori împreună cu Sfântul Filip, iar alteori, singur, ajutându-le lor câteo­dată și Sfântul Ioan Cuvântătorul de Dumnezeu. Apoi, după sfârșitul lui Filip, s-a dus în India, care se numește binenorocită, și petrecând acolo multă vreme întru buna vestire, întorcând pe mulți la Hristos și tălmăcind Evanghelia scrisă de Sfântul Evanghelist Matei, în limba indiană. De acolo s-a dus în Armenia cea Mare și în Alvan, cetatea Armeniei. Acolo a fost răstignit pe cruce cu capul în jos, iar pielea trupului său a fost jupuită și, tăindu-i-se capul, s-a încununat. Trupul lui, punându-se în raclă de plumb și aruncându-se în mare, a plutit ușor pe apă ca o luntre, până a sosit la insula ce se numește Lipar.

Sfântul Apostol Toma, care s-a numit și „geamăn”, era din Paneiada, cetatea Galileei. El a fost acela care a pipăit rănile Domnului după învierea Lui. El a propovăduit pe Hristos partenilor, midenilor, perșilor, ircanilor, bactrilor și brahmanilor, până la cele de pe urmă părți ale Indiei. Iar în părțile Calamidului, împungându-se cu sulițele, a murit pentru Hristos.

Sfântul Apostol Matei, fratele lui Iacov al lui Alfeu, a fost chemat la apostolie de la vamă. El a fost întâiul scriitor al vieții lui Hristos, scriind Sfânta Evanghelie în limba evreiască. El a propovăduit pe Hristos în toată Etiopia și în părțile mâncătorilor de oameni, unde, în cetatea ce se numea Mirmeni, a trecut mucenicește din viața aceasta.

Sfântul Iacov al lui Alfeu, a fost fratele Sfântului Apostol Matei și a propovăduit cuvântul lui Dumnezeu în diferite țări și la felurite popoare închinătoare de idoli. Deci, aducând la Hristos multe popoare, și-a săvârșit pătimirea fiind răstignit pe cruce și a fost numit „sămânță dumnezeiască” de neamurile care se întorseseră.

Sfântul Apostol Iuda, fiul Sfântului Iosif logodnicul, teslarul din Nazaret, este numit de Luca „al lui Iacov”, căci era fratele lui Iacov, întâiul episcop al Ierusalimului, care a fost numit „fratele Domnului”. Iar de Matei și de Marcu a fost numit Levi și Tadeu. El a propo­văduit pe Hristos în Iudeea, în Galileea, în Samaria, în Idumeea, în Arabia, în Siria și în Mesopotamia. Iar în părțile Araratului el a fost spânzurat pe o cruce de lemn, de către închinătorii de idoli și, fiind străpuns de săgeți, și-a dat sufletul său pentru Domnul.

Sfântul Apostol Simon, cel din Cana Galileei, la a cărui nuntă Iisus Hristos a prefăcut apa în vin, a fost numit Zilot, pentru râvna sa pentru Hristos Dumnezeu, și a binevestit cuvântul mântuirii în Mauritania și în Africa. Apoi, fiind răstignit de necredincioși în Britania, și-a dat duhul său în mâinile lui Dumnezeu.

Sfântul Matia, care s-a numărat în rândul Sfinților Apostoli, în locul lui Iuda vânzătorul, a propovăduit pe Hristos în Etiopia cea mai din afară, și acolo suferind multe pătimiri, s-a sfârșit mucenicește.

Sfântul și Marele Apostol Pavel, care, mai târziu decât toți, a fost chemat de sus de Domnul la apostolie, arătându-se vas ales al numelui lui Hristos, L-a propovăduit pe El înaintea neamurilor și împăraților, începând de la Ierusalim până la Roma, fiind învățător la multe popoare. El a fost ucis cu sabia de către împăratul Nero și astfel și-a sfârșit nevoința alergării sale. Acest sfânt Apostol, aseme­nea cu Sfântul Apostol Petru, se cinstește de Biserică ca cel care s-a ostenit mai mult decât alți apostoli pentru buna vestire a lui Hristos.

Imagine: doxologia.ro

"Nu alergați ca nebunii să vă luați mai întâi cătușele-portofelele și ID digitale - pentru că vine marele război mondial, astfel încât s-ar putea să nu le mai luați niciodată!" - Mitropolitul Neofit de Morfou

SITUAȚIA REALĂ A HIDROCENTRALEI DIN KIEV ESTE ALARMANTĂ

Lacul Kiev se întinde la doar 12 km în sus pe Nipru de capitala Ucrainei. Aceasta vecinătate, potrivit unor experți, reprezintă o amenințare nu numai pentru Kiev, ci și pentru întregul teritoriu al Ucrainei. Dacă barajul hidrocentralei Kiev se va sparge, atunci malul stâng va fi inundat.

„Ca urmare a unui astfel de dezastru catastrofal, 15 milioane de oameni vor muri, 27 de orașe vor fi distruse, precum și centrala nucleară Zaporozhye”, această prognoză apocaliptică a fost făcută la sfârșitul lunii mai anul 2022 de către experți independenți și publicat în mass-media.

În special, șeful unui grup internațional independent de oameni de știință, pentru a prezice consecințele dezastrelor, Vasily Kredo, a declarat, că „lacul de acumulare Kiev este cel mai periculos loc de pe planetă”. Potrivit acestuia, rata de accidentare a barajului este de 93%. Există aproximativ 500 de milioane de tone de straturi de mâl foarte radioactive în rezervorul de la Kiev.

Dacă centrala hidroelectrică de la Kiev suferă, ceea ce este posibil, de exemplu, ca urmare a chiar și a unui cutremur foarte mic, atunci barajul de pământ nu va rezista, iar un tsunami radioactiv din Marea Kiev se va revărsa în Obolon, Troyeshchyna, și apoi în toată Ucraina.

"Mi-am sfâşiat sufletul pentru voi! De ce nu vă veniţi în fire? ... Ce vă oprește să fiți sfinți? Sunt oameni la fel ca voi. Au vrut și ei să mănânce, să bea și să doarmă. Dar pentru a-și smeri trupul și a birui patimile, și-au impus fapte deosebite. Au târât lanțuri de fier, au purtat pânze de sac, s-au îngropat în pământ. De la tine în vremurile din urmă asemenea fapte nu se cer. Doar ieși din sistemul satanic, renunță la toate actele sale ticăloase și murdare. Și înainte către Domnul! Timpul pentru a mânca, a bea, a dormi și a plăcea trupului a luat sfârșit. Nu știm să ne rugăm, să iubim, să iertăm și nici să postim. Mai rămâne un singur lucru pentru ca noi să fim mântuiți – să stăm în adevărul credinței ortodoxe, până la moarte!"

„Azi dimineață, pe ascuns, s-au demolat Crucile Eroilor Români de la Valea Uzului! Lupta de-abia acum începe cu adevărat, Eroii noștri nu vor fi lăsați fără cruci! Sunt în drum spre Valea Uzului!” - a anunțat Mihai Tîrnoveanu de la Calea Neamului și Mișcarea Națională.

Într-adevăr, potrivit presei locale, Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, a trimis noaptea trecută Cimitirul Valea Uzului o echipă, ca să demoleze crucile amplasate în 2019. Presa din zonă susține că aceasta s-ar fi făcut cu buldozerul. Autoritățile din Dărmănești au pierdut procesele intentate de extremiștii păgâni din UDMR.

Arhiepiscopul Victor a spus că după culise, autoritățile nu pot înțelege de ce, în pofida presiunilor, Întâistătătorul BOUkr nu descurajează.

Reprezentanții celor mai înalte autorități ale Ucrainei sunt enervați de faptul că, în pofida presiunii enorme asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Preafericitul Mitropolit Onufrie încă zâmbește și nu descurajează, a spus arhiepiscopul Victor, arhiereul conducător de Hmelnițki, într-un interviu acordat „Vestitorului Ortodox”.

„Îi apăsăm constant, iar el zâmbește. Cum se poate?”, arhiepiscopul a transmis impresiile oficialilor. În același timp, el a notat că în spatele zâmbetului exterior se ascund sentimente interioare profunde și dragoste adresată credincioșilor.

„Știm că Preafericitul Mitropolit Onufrie în toate își pune nădejdea în Dumnezeu și duce o viață duhovnicească profundă. Și această viață duhovnicească este temelia pe care el se bazează în toate cuvintele și faptele sale. El nu va spune niciodată: „Eu conduc Biserica”. Nu, „Hristos conduce Biserica”. Dar el se roagă mereu ca prin el Hristos să dea deciziile corecte care să fie spre binele poporului credincios ortodox din Ucraina”, a spus arhiepiscopul.

Potrivit arhiereului, anume pentru aceasta Dumnezeu ne-a dat acum un astfel de Primat, care este un stâlp spiritual. „Pentru ca, ținându-ne de Hristos prin el, să trecem prin acele valuri furtunoase care ne lovesc din diferite părți. Ca să devenim mai puternici, să devenim mai desăvârșiți”, a notat arhiepiscopul.

UJO a scris mai devreme că potrivit mitropolitului Onufrie, o viață corectă este atunci când aduci slăvă lui Dumnezeu și nu ne proslăvim pe noi înșine.

Sursa: https://ortodox.md/autoritatile-ucrainene-se-enerveaza-ca-preafericitul-onufrie-mai-zambeste/

Documente „confidențiale” transmise de BioNTech Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) dezvăluie zeci de mii de evenimente adverse grave și mii de decese în rândul persoanelor (printre care un număr mare de copii și tineri) care au primit vaccinul Pfizer-BioNTech ARNm anti-COVID-19, într-o perioadă în care producătorii de vaccinuri au insistat că nu au constatat „semnale de alarmă privind siguranța”.

Documentele eliberate de BioNTech către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) dezvăluie zeci de mii de evenimente adverse grave și mii de decese în rândul persoanelor care au primit vaccinul ARNm Pfizer-BioNTech anti- COVID-19, relatează childrenshealthdefense.org, care prezintă documentele.

Documentele, datate 19 decembrie 2021 și marcate „confidențial”, arată că, în mod cumulativ, în timpul studiilor clinice și în perioada post-comercializare, până la 18 iunie 2022, au fost înregistrate un total de 4.964.106 evenimente adverse. Documentele includ o anexă cu detalii suplimentare privitoare la specificul evenimentelor adverse identificate.

Printre copiii sub 17 ani, au fost raportate 189 de decese și mii de evenimente adverse grave.

Documentele prezintă date colectate între 19 decembrie 2021 și 18 iunie 2022 („perioada PSUR #3”), pe lângă datele cumulate privind evenimentele adverse și decesele care au avut loc în rândul celor care au primit vaccinul în timpul studiilor clinice și în timpul perioadei post-comercializare, începând din decembrie 2020 până la 18 iunie 2022.

În acest interval de timp, Pfizer-BioNTech a spus că nu a identificat aproape niciun semnal de alarmă privind siguranța și a susținut că vaccinul și-a demonstrat „eficacitate” de peste 91%.

Analizând documentele, Brian Hooker, Ph.D., P.E., director principal de știință și cercetare pentru Children’s Health Defence, a declarat pentru The Defender:

„Aceste rapoarte de evenimente adverse sunt «cu totul neobișnuite», cu rapoarte de miocardită de peste 10.000 și rapoartele de pericardită de peste 9.000. Din punct de vedere istoric, știm că aceasta ar fi o substabilire a cifrelor reale. Este criminal ca EMA să mențină acest vaccin pe piață.”

Potrivit unei analize a comentatorului și autorului Daniel Horowitz, procentul de evenimente adverse clasificate drept grave a fost „cu mult peste standardul pentru semnalele de siguranță, de obicei fixat la 15%”, iar femeile au raportat evenimente adverse cu o rată de trei ori mai mare decât bărbații.

60% din cazuri au fost raportate fie cu „rezultat necunoscut”, fie „nerecuperat”, sugerând că multe dintre vătămări „nu au fost tranzitorii”, a spus Horowitz.

Cel mai mare număr de cazuri a avut loc în grupa de vârstă 31-50 de ani, dintre care 92% nu au avut comorbidități, ceea ce face foarte probabil ca vaccinul să fie cel care provoacă „vătămări atât de răspândite și bruște”.

Au existat 3.280 de decese în rândul primitorilor de vaccin în perioada cumulată combinată, inclusiv în timpul studiilor clinice și după punerea pe piață, până la 18 iulie 2022.

Potrivit lui Horowitz, documentele „demonstrează că Pfizer a știut de la început despre un nivel revoltător de vătămări”, dar a continuat să-și distribuie vaccinul împotriva COVID-19.

Vedeți că la următoarea plandemie din anul 2024 care se pregătește în mare secret de liderii globaliști în aceste luni, s-a decis că guvernele vor scoate milităria din pod la modul cel mai serios, mai ales atunci când oamenii vor dori să meargă dintr-o localitate în alta sau atunci când au un drum NEESENȚIAL.

De aceea e bine să stați întotdeauna în gardă, fiindcă data viitoare NU va mai fi la fel ca în urmă cu 3 ani.

Va fi muuult mai rău, mai ales că acum se știe foarte clar cine a mușcat momeala plandemică și cine a decis să înfrunte această caracatiță transnațională ca să salveze umanitatea.

Nu uitați tot ceea ce s-a întâmplat în trecut și amintiți-vă întotdeauna să NU credeți tot ceea ce auziți la TV și în presa scrisă.

V-au închis în case fără să fiți lăsați să vă plimbați liniștiți pe stradă,v-au terorizat copiii cu "școala" online timp de 2 ani, v-au obligat să vă injectați cu cel mai letal ser experimental din istorie, v-au ținut departe de sălile de sport, parcuri și de frizerii, v-au sufocat ani de zile cu botnițele împuțite, v-au închis teatrele, v-au montat garduri metalice în magazine ca să nu cumva să intrați în ele dacă nu sunteți injectați, v-au obligat să vă distanțați unii de ceilalți ca să vă transformați în niște roboței, v-au îngrădit accesul la tratamente în spitale și v-au amendat de v-au rupt atunci când ați ieșit în stradă sau când v-ați plimbat pe stradă fără declarația lui Arafat.

Poate că au trecut 2-3 ani de atunci, dar voi trebuie să NU uitați nicio secundă din calvarul pe care demenții ăștia vi l-au băgat pe gât ca să vă "salveze" de impactul cu carcalacul mincinos.

Fiți pe fază și data viitoare faceți ceea ce trebuie, când trebuie, unde trebuie și cu cine trebuie dacă mai vreți vreodată să respirați în LIBERTATE PURĂ FĂRĂ DICTATURĂ.🇷🇴

Dacă nu veți învăța din experiențele trecutului, va fi prea târziu pentru voi și copiii voștri, fiindcă nu o să vă mai puteți salva.

Noua plandemie va fi de 10 ori mai dură decât cea chinezească, fiindcă foametea și sărăcia vor fi extreme în marea majoritate a statelor.

După ce globaliștii se vor plictisi de "războiul" din Ucraina, atunci vă vor teroriza cu un nou virus care va fi cu siguranță muult mai periculos decât celelalte virusuri. Povestea o știm pe de rost, doar că ea trebuie exersată ca să o conștientizeze cât mai mulți români.

Pericolul stă la pândă, iar acum mă tem că nu o să vă faceți temele nici atunci când veți începe să trăiți cea mai brutală experiență MILITARĂ din viața voastră.

Legea marțială scrie pe voi, adormiților dacă mai dormiți în post, așa cum ați făcut-o în trecut!📢

https://www.national.ro/sanatate/pregatiri-halucinante-pentru-urmatoarea-pandemie-militarii-implicati-in-controlul-populatiei-797321.html

SCRIU LIBER PE CANALUL DE TELEGRAM la t.me/actiunepentrunatiune 🇷🇴!

Mă uităm la niște copii de la marginea unui sat, amărâți, cu haine rupte cum jucau fotbal cu ceilalți copii și cât de fericiți erau!

În fața copilăriei toți copiii sunt egali!

Nu există diferențe că un copil, chiar și din părinți fără posibilități, să nu se bucure de acest dar minunat VIAȚĂ!!

Numai noi oamenii mari, avem acest mare handicap, să credem că un copil trebuie adus pe lume doar atunci când hotărâm noi singuri, fără a lua în calcul și pe Dumnezeu.

Să ne privim trecutul și să ne amintim că noi am crescut fericiți chiar dacă trăiam cu cheia la gât, chiar dacă ne jucăm fără telefoane ca astăzi, chiar dacă poate în anumite familii cu posibilități exista abia un telefon și acela era fix cu rotiță .. iar la școală făceam schimburi de timbre și de surprize de gumă de mestecat Turbo. Stăteam toată ziua afară, ne cunoașteam - nu numai copiii din bloc, ci pe toți copii din cartier.

Era o altă viață. O altă copilărie .. și eram fericiți.

Nu erau terenuri de fotbal, jucăm pe cimentul sau pietrișul dintre blocuri direct. Nu ne gonea nimeni că le loveam mașinile. Și nici părinții noștri nu erau bogați. Dacă avea unul o Dacie, se adunau toți adulții în jurul ei și discutau despre ea, afară.

Azi dacă am vedea vreun copil cum am copilărit noi, ne-am pune mari întrebări!!! Credem că acel copil e total nefericit. Dar oare noi nu am fost fericiți așa săraci cum eram?!

Vă mai aduceți aminte cum părinții noștri, atunci, stăteau la coadă pentru o sticlă de lapte?!

Azi oricine își permite să dea 5-6 ron pentru un litru de lapte, dar numai că tot noi ne plângem că viață e grea și nu mai facem copii!

Va trebui o dată să tragem linie și să vedem ce am făcut pe lumea asta. Cel mai important va fi familia și copiii noștri. Dar o familie numeroasă de cele mai multe ori vine acolo unde mama e jertfelnică și trece de acest handicap al societății care spune că dacă ai mai mult de 1-2 copii, cum au majoritatea, îți distrugi viața.

Copiii sunt o comoară, pentru ei trăim și ne bucurăm de viață.

Fără copii nu există fericire!!

Să dăm naștere la prunci, căci în acest dar dat nouă e lucrarea lui Dumnezeu, e mâna Lui.

Dumnezeu ajută acolo unde sunt copii, pentru că acolo e mucenicie, e jertfă, e bucurie sfântă!!!

Moaștele Sfinților de la Lavra Peșterilor. Foto: site-ul Lavrei Kiev-Pechersk

Relicvele și obiectele de valoare vor fi mutate din Lavra Kievului în muzeele europene și Vatican sub pretextul „salvării de atacurile cu rachete rusești”.

Pe 26 iunie 2023, în presa rusă au apărut informații că moaștele Sfinților Părinți ai Peșterilor, precum și valorile creștine, au fost scoase din Lavra Kiev -Pechersk. Acest lucru, în special, a fost declarat de TASS cu referire la serviciul de informații străine al RF.

„Potrivit SVR, s-a ajuns la un acord între autoritățile de la Kiev și reprezentanții UNESCO cu privire la scoaterea obiectelor de valoare creștine, inclusiv a relicvelor sfinte, de pe teritoriul Lavrei Kiev-Pechersk, și transferul lor ulterior către muzeele din Italia, Franța, Germania și Vatican sub pretextul „salvarii din atacurile rusești cu rachete”, se spune în text. Se relatează că se presupune că „au fost deja alocate resurse financiare pentru transportul mărfurilor în Europa, au fost pregătite vehicule, dintre care unele sunt echipate cu unități frigorifice”.

Anterior, UOJ a scris că, potrivit șefului Etnopoliticii de Stat, Viktor Yelensky, peșterile Lavrei vor fi reconstruite.

Sursa: https://spzh.news/en/news/74497-rf-says-relics-of-the-venerables-were-taken-from-the-lavra-to-the-west

"Mai presus de cei inteligenți sunt cei pricepuți, mai presus de cei pricepuți sunt cei înțelepți, mai presus de cei înțelepți sunt cei preaînțelepți și mai presus de cei preaînțelepți este simplitatea sfântă." - Starețul Nikolai Guryanov

Părintele Nikolai Gurianov este cunoscut şi apreciat în Rusia de către credincioşi ca fiind unul dintre stareţii ultimului secol al Bisericii Ortodoxe. S-a născut în 1909 undeva lângă Sankt Petersburg, a fost prigonit de comunişti făcând şapte ani de lagăr, a slujit ca preot în statele baltice iar din 1958 s-a retras pe insula Zalit unde a petrecut retras 42 de ani într-o modestă căsuţă de lemn, fiind cercetat aici de mulţi pelerini din întreaga lume. De la mijlocul anului 1999 stareţul nu a mai primit pelerini (…).

În ultimul an de viaţă, în ciuda bolilor sale, a primit pe toţi cei care îl cercetau pentru a-i instrui şi întări în credinţă. Pe 24 august 2002, la 92 de ani, părintele a murit fiind îngropat pe insula unde a trăit retras. Din viaţa părintelui am reţinut câteva momente… În 2002 întrebat de un grup de preoţi şi mireni dacă va mai avea Rusia un Ţar, părintele a răspuns: “Un Ţar vine!”. În septembrie 1997, un grup de zece pelerini l-au vizitat pe părintele Nikolai la coliba sa de lemn. El a ieşit să binecuvinteze oamenii şi o femeie a întrebat: “Părinte Nikolai, cine va fi după Elţin?”. El a răspuns : “După el va fi un militar… Puterea lui va fi scurtă. Vârsta sa va fi mică precum el însuşi… După acesta va fi un ţar ortodox”. Femeia a întrebat: “Noi îl vom vedea pe acesta?” Bătrânul a binecuvântat-o şi i-a spus: “Tu, da”.

El a devenit cunoscut mai ales dupa ce un marinar supravieţuitor unui naufragiu a venit în pelerinaj şi a recunoscut în dânsul pe bătrânul care i-a apărut şi l-a ajutat în timpul accidentului. Marinarul venise pe insula pentru a vedea un om înţelept, numai după aceea l-a recunoscut. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut spun că întâlnirea cu dânsul a însemnat pentru ei începutul unei noi vieţi în Hristos. (…).

Aşadar, în spatele sistemului perfect al “cartelei de ajutorare”, al asigurării prin computer, se ascunde dictatura mondială, sclavia lui Antihrist. „…ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei, căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.” - Sfântul Paisie Aghioritul

Preluat de la https://saccsiv.wordpress.com/2023/06/27/cuviosul-paisie-aghioritul-in-spatele-sistemului-perfect-al-cartelei-de-ajutorare-se-ascunde-dictatura-mondiala-sclavia-lui-antihrist/

Comentariu Ortodoxia.RO:

Sfântul Paisie Aghioritul prin "cartelele de ajutorare" înțelegea ceea ce guvernul oferă acum prin voucherele sociale - un cârlig prin care oamenii sunt condiționați și obișnuiți cu cartelele electronice și identitatea digitală și cu digitalizarea în general.

Să ne amintim ce zicea Părintele Adrian Făgețeanu: „Deci sfatul meu: să nu le primească nimeni. Să nu primiți nimic din ce vă dau ăștia, pentru că sunt vicleni, vicleni, vicleni. Să nu se primească ceea ce se dă de acum înainte.”

Căci va veni Antihrist și desigur că el va avea libertatea această de a face fel de fel de minuni, de scamatorii că să-i însele pe oameni. Multă lume va fi de acord cu el, încât majoritatea celor care vor lua măsuri împotriva acestei miscări vor fi suprimați. Vor rămâne mai departe doar cei care trăiesc pentru viață această. Căci nu toți vor fi împotriva masoneriei, când va intră ea în acțiune.

Așa încât eu nu mă pot lupta cu lumea că să fie de acord cu mine. Eu îmi fac datoria de creștin. Că toată lumea știe cum să facă un bine, dar nu-i convine totdeauna acest lucru pentru că asta obligă la niște sacrificii, iar omul este dispus să rezolve cât mai simplu problemele viețîi. Dacă masoneria îti va da un număr cu care vei putea cumpăra orice, vei putea să mănânci, vei putea să te îmbraci, să petreci, să călătoresti unde vrei, foarte multă lume va fi de acord: “Gata, dragă, mulțumesc!”

Atunci lumea va fi împărtită: fiecare își va alege ceea ce-l va interesa. Cei care vor alege să sufere orice numai să fie alături de Hristos vor fi o turmă mică, așa cum spune Scriptură. Este un cuvânt în Evanghelie în care Mântuitorul se întreabă dacă va mai fi credintă pe pământ…

– “Când va veni Fiul Omului, va mai găși credintă pe pământ?”

– Da, da…Toate aceste probleme vor fi, dar mântuirea, credință și atașamentul fată de Mântuitorul vor rămâne la alegerea fiecăruia.

– După 1990 au apărut în limba română două cărti scrise de monahi atoniti: ‘‘La apusul libertătii” și ‘‘Apocalipsa 13“. În esentă în ele se susține că toate aceste procese de creare a Noii Ordini Mondiale sunt de fapt semnele evidente ale instalării treptate a unei dictaturi globale; iar această dictatură va culmina în cele din urmă cu întronarea Antihristului. Cei doi monahi atoniti ne atentionează pe baza unor argumente în general pertinente că lucrurile evoluează spre un control deplin al întregii populațîi prin tehnicile moderne și sofisticate rețele de supraveghere. Adică ne îndreptăm spre cea mai cumplită și subtilă înrobire a oamenilor care a existat până acum în istorie. Vi se par exagerate asemenea afirmații?

– Nu! Nu mi se par exagerate!

Omenirea, prin felul cum gândeste și se comportă astăzi, merge către un sfârsit. Dezordinea care există acum în lume Îl supără pe Bunul Dumnezeu. Mă gândesc în primul rând la necredință, la lepădarea de Dumnezeu în care ne aflăm, că și la faptele noastre, păcatele noastre înnoite, păcate pe care Biblia le condamnă total și pe care Guvernul le aprobă.

Facem ceea ce nu-I place, sunt sigur că nu-I place lui Dumnezeu. De pildă, să-i spun pe nume unui păcât care acum este foarte întins (și protejat de legi) în mai multe tări:homosexualitatea. Am amintit înainte de cele două cetăti din Vechiul Testament unde acest groaznic păcât era la mare cinste; au fost arse, nu a mai rămas nimic din ele. De aceea, gândindu-mă și la un asemenea fapt istoric, cred că lumea se îndreaptă către acest sfârsit, poate inevitabil.

S-ar mai putea amâna sfârsitul dacă ar începe o mare pocăintă și îndreptare, ceea ce însă este mai greu, nu se vede așa ceva.

Eu nu cunosc prea bine toate dedesubturile politice, dar fără îndoială că în lumea de acum, care merge pe calea cea largă a plăcerilor și a patimilor, trebuie să existe cineva, un fel de conducător, care îi antrenează pe oameni la această grabă spre autodistrugere. Există instituții care nu spun pe fată că politică lor este distrugerea umanitătii, fiindcă atunci nu ar mai ascultă nimeni de ele. Aceste instituții conduc popoarele către dezastru, dar spun că le conduc spre libertate (o libertate așa cum o înteleg unii oameni, nu așa cum este ea în realitate).

Încă o dată spun: lumea s-ar putea reînviora dacă am face un efort să ne pară rău cu adevărat pentru păcatele noastre; dacă ne-am pocăi cu toții, de la rege până la ultima slugă, așa cum s-a întâmplat cu cetatea Ninive din Vechiul Testament.

– Sunt și alte semne care să arate că vremurile de astăzi ar putea fi cele de pe urmă?

– Nu mai este nevoie de alte semne din moment ce există în zilele noastre acest marș către rău. De aceea cred că au dreptate cei care au scris cărtile despre care ați întrebat.

– Cu alte ocazii, la aceleași întrebări ați dat niște răspunsuri mai rezervate…

– Între timp s-au schimbat mai multe lucruri.

Eu cred că, cu cât vom înainta spre sfârsitul lumii, cu atât Dumnezeu va interveni mai mult în partea această, unde vor rămâne puțini cu El. La început or să fie mulți habotnici și mulți tineri care se vor apropia de El, dar până la urmă vor rămâne foarte puțini de partea Domnului Hristos. Cei care vor rămâne creștini până la capăt vor fi puțini, dar vor fi mai hotărâti și mai statornici în credintă. Va fi multă dispută, multă îndoială, multă nesigurantă și lepădare de Dumnezeu. Mulți vor da toate pentru una, adică vor renunta la averi, la mașini pentru a-și păstra credință. Ei nu vor mai avea decât atât cât le va trebui că să supravietuiască, că să nu moară de foame; iar alții vor trăi în huzur. Creștinii vor fi scormoniti, iscoditi, că să se știe totul despre ei. O să fie multă intimidare și multă frică, dar în rândurile celor care-L vor mărturisi pe Hristos până la sfârsit va fi și optimism și mult curaj.

Sursa: Arhimandrit Sofian Boghiu, ”Smerenia si dragostea, însusirile trăirii ortodoxe”, Editura Fundatia Traditia Românească, Bucuresti, 2002

«Dragă, numai dracul nu se poate mântui. Acesta-i răspunsul. Deci, nu mai puneți nici o întrebare de felul acesta. Condiția este să se pocăiască. Dacă a omorât o mie de oameni, se spovedește, se căiește, plânge, DUMNEZEU îl iartă. Jertfa de pe Golgota s-a făcut pentru mântuirea lumii, nu numai a unora, pentru toți. Dacă nu vor, nu vor ei, dar pot să se mântuiască. Mântuitorul nu S-a răstignit numai pentru o categorie de greșeli, ci pentru tot ce este greșeală pe pământ. Mai mare păcat decât a făcut Iuda nu există, ca să-L trădezi chiar pe DUMNEZEU conștient. Și totuși îl ierta si pe el dacă nu se spânzura. Un sfat pe care-l dau duhovnicilor este să-i iubească pe fiii lor așa cum sunt.» - Pr Arsenie Papacioc

Sfântul Ioan Botezătorul este supranumit în cântările liturgice „Sfeşnicul Luminii” și „Luceafăr vestitor al Soarelui Dreptăţii”. Botezătorul Domnului a fost ales, pregătit și trimis de Dumnezeu să mărturisească despre Lumină.

Dacă Hristos este Soarele Dreptății, Ioan este luceafărul, adică vestitorul de ziuă, care anunță răsărirea soarelui. Aşa cum soarele îşi trimite zorii ce anunţă răsăritul, aşa a fost venirea Sfântului Ioan Botezătorul în lume, a cărui naştere o prăznuim.

Zaharia (ce se tâlcuieşte „pomenirea Domnului”) și Elisabeta („odihna lui Dumnezeu”) erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, dar nu aveau copii, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau „înaintaţi în zilele lor” (Luca 1, 6-7). Își doreau arzător un copil și se rugau cu nădejde la Dumnezeu pentru aceasta.

Drepții Vechiului Testament se rugau pentru a avea copii. Se rugau și posteau. Și Dumnezeu nu întârzia, dar nici nu se grăbea să le răspundă. Și iată că, într-o bună zi, Elisabeta a rămas însărcinată. Lemnul uscat a odrăslit mlădiţa, pământul sterp şi pustiu a odrăslit pe Fiul pustiei. Domnul Dumnezeu a făcut să ridice ruşinea ei dintre oameni. Vecinii şi neamurile se bucurau împreună cu ea, că a mărit Domnul mila Sa cu dânsa. Odrăslit în credință și ca dar al lui Dumnezeu, copilul a primit (de la Dumnezeu), prin Arhanghel, numele Ioan. Un nume iudaic care înseamnă „Dăruit sau dobândit de la Dumnezeu” sau „Dumnezeu s-a milostivit”.

La bucuria nașterii lui Ioan a luat parte şi Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Sfânta Fecioară Maria, care a venit degrabă în casa lui Zaharia, la Elisabeta, rudenia sa. Mare a fost mirarea amândurora atunci când s-au întâmpinat, căci auzind Elisabeta salutarea Mariei, a săltat pruncul de bucurie în pântecele ei şi, plină de bucuria pe care Duhul Sfânt i-o insufla, Elisabeta a cunoscut taina Întrupării Domnului.

Este momentul să remarcăm ceva cu totul aparte. După ce arhanghelul Gavriil îi vestește lui Zaharia că fiul său „va fi mare înaintea lui Dumnezeu şi se va umple de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale”, atât mama sa, cât și tatăl său, prin Ioan, fiul lor, se umplu de Duhul Sfânt. La botezul tăierii împrejur (la 8 zile), când i s-a pus (chemat) numele, Domnul a dezlegat limba lui Zaharia, care s-a umplut de Duh Sfânt și a început, binecuvântând pe Dumnezeu, să prorocească de Ioan: „Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat şi a făcut răscumpărare poporului Său; (...) Iar tu, pruncule, proroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feţei Domnului, ca să găteşti căile Lui, să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor... Iar copilul creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel.” (Luca 1, 68 și urm.)

Pentru rugăciunile „celui mai mare om născut din femeie”, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!

Moaştele Fericitei Agafia (Maranciuc), trecută la cele veşnice în anul 1873, se află la Mănăstirea Cuşelăuca, într-o raclă frumos împodobită. După mai mulți ani de cercetări a vieții acestei sfinte bineplăcute Domnului, în 2016, în ziua pomenirii Sf. Binecredincios Ștefan cel Mare, maicile de la Cuşelăuca, au primit o veste bună din partea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, ÎPS Mitropolit Vladimir – canonizarea Fericitei Maicii noastre Agafia.

În cadrul ședinței Sfântului Sinod din 15.07.2016, în urma raportului PS Pancratie, Episcop de Troițk, Președintele Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinților, la cererea ÎPS Mitropolit Vladimir și a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, au fost luate în unanimitate următoarele decizii: Extras din Condica № 68 – Canonizarea ascultătoarei Agafia Maranciuc (1819-1843) de la mănăstirea Cușelăuca. Ziua de pomenire a ascultătoarei Agafia Maranciuc a fost stabilită ziua trecerei sale la cele veșnice 9 (22) iunie.

Cuvioasa Agafia, cum îi spun surorile de la Cușelăuca, s-a născut în 1819 în satul Păsățel, în Moldova dintre Bug și Nistru, în familia creștinilor Ioan și Eudochia Maranciuc. Soții Maranciuc duceau o viață creștinească deosebită și mergeau des la locurile sfinte, având o evlavie aparte pentru sfinții din Lavra Peșterilor din Kiev. Micuța Agafia își ruga părinții cu lacrimi în ochi să o ia cu ei la locurile sfinte din Kiev, dar părinții, cunoscând greutățile drumurilor, lăsau copila acasă în grija celor apropiați. Trebuie să ținem cont că, pe acele timpuri, cea mai mare parte a pelerinajului se făcea pe jos și un copil mic era o povară pentru drumeți.

Odată soții Maranciuc au pornit spre Lavra Peșterilor lăsând-o pe micuța Agafia în supravegherea rudelor. Nu puteau ști de ce fapte minunate în ochii lui Dumnezeu este în stare un copil, inima căruia s-a aprins de dorul de a se apropia de moaștele sfinților de la Kiev. La câteva zile după plecarea părinților, micuța Agafia se pornește în pelerinaj spre Kiev, gândind că poate ajunge și singură acolo. Însă Domnul i-a pregătit altă cale. Fiind în drum spre Lavra, în întunericul nopții, copila cade într-o fântână pustie și adâncă, traumatându-și grav ambele picioare. Acest accident i-a pecetluit viața de mai departe pentru că ea, chiar după ce a fost găsită, a fost nevoită să stea la pat. În această fântână copila a petrecut trei ani, fiind mângâiată și întărită de Dumnezeu și de îngeri, care au hrănit-o cu mană cerească, potrivit unor mărturii.

La întoarcerea lor din Kiev, părinții au suferit mult prin pierderea fiicei dragi și au plâns-o ca pe o decedată. Iar milostivul Dumnezeu, căutand la suferințele micuței Agafia și la neliniștea părinților ei, s-a îndurat de ei și le-a pregătit o mare bucurie și binecuvântare.

În locurile acelea pământul era foarte roditor, iar pașunile erau acoperite cu o iarbă mustoasă. Nu departe de fântână părăsită, în care petrecea în chip minunat micuța Agafia, își păștea turmele un baci pe nume Dimitriu, care se deosebea de alții prin bunătatea sufletească. Odată, pe când își ducea turma în câmpie, fetița a început a canta psalmi. Baciul a auzit o melodie îngerească ce venea din fântână. Astfel a fost descoperită Agafia. Baciul a scos-o din fântână și a dat de veste părinților. Suferinda Agafia mărturisea mai târziu că, în tot acest timp, cât a stat în fântână, veneau la ea doi porumbei care o hrăneau și o încălzeau. Părinții, văzând că ea nu poate să meargă, au pus-o într-un cărucior și au dus-o acasă.

Binecuvântarea Sfântului Munte

Așa a ajuns Agafia în casa părintească unde s-a bucurat de purtarea de grijă și dragostea apropiaților săi. Însă în viața fetiței au survenit schimbări: copila vorbăreață și prietenoasă de odinioară s-a scufundat într-o tăcere profundă, petrecând tot timpul în rugăciuni. În această tăcere neînțeleasă a petrecut Agafia câțiva ani, suferind dureri și boli. Dar prin această tăcere, suferință și răbdare, a învrednicit-o Dumnezeu de darul facerii de minuni. La patul ei de boală se adunau mulți nenorociți și sărmani, iar Agafia, cu sfatul și rugăciunile sale curate, le ușura tuturor suferințele. La patul ei din casa părintească a fost vizitată și de către doi călugări atoniți. După mai multe discuții, călugării i-au dăruit Agafiei, ca semn de binecuvântare a Muntelui Sfânt, o Evanghelie, de care ea nu s-a despărțit niciodată.

Discursul unor astfel de subiecți - în acțiunea lor de racolare - este unul psihologic și medical la început iar apoi devine vizibil milenist apocaliptic și sectar - ei își sunt sieși piedică deoarece nu pot scăpa de erezia credinței lor oricât și-ar camufla intențiile sub forma unui discurs creștin ortodox.

Comentariu Ortodoxia.RO: Probabil, astfel de campanii de prozelitism se desfășoară și pe alte rețele sociale.

Captură de ecran de la adresa: https://www.facebook.com/catalin.amieroaie/posts/pfbid0Rvnc615pPF8sqNsLfQsJFWpNLcnBf3FGQPHLCapfPfELSQU8FnizXWwgjVXz8xFrl