ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

✝️ Cuviosul Gherontie: „Când te vei gândi la mine, are să îţi meargă bine!”. Ne amintim mereu de el şi îl chemăm în ajutor: noi suntem aceiaşi, dar şi el este acelaşi grabnic şi puternic mijlocitor pentru noi în faţa tronului Preasfintei Treimi!

- Posted in Sfinți, Cuvioși, Prooroci și Mucenici by

Cuviosul Gherontie

Înaltpreasfinţitul Bartolomeu Anania, în lucrarea „Cerurile Oltului”, plasează nebunia pentru Hristos între limitele a doi termeni: preluare şi preumblare. Preluare înseamnă a lua ceva şi a duce mai departe, doar într-un sens al axei, ca o ştafetă, iar preumblare are semnificaţia de înaintare în timp prin întoarcere în timp, precum pendulul, printr-o mişcare aparent fără sens, fără noimă. Nebunia pentru Hristos poate fi deci considerată o preluare explicită a ştafetei într-o linie a sfinţeniei, de la o generaţie la alta, şi purtarea deplină a acesteia prin lume într-o formă greu de înţeles şi de prins în cuvinte, „pentru că cele nebune ale lui Dumnezeu sunt mai înţelepte decât ale oamenilor” (I Corinteni 1, 25).

Încercarea de a cuprinde în câteva pagini biografia celui pe care aproape toţi l-am numit „Cuviosul Gherontie”, un nebun pentru Hristos, care s-a angajat total, cu întreaga fiinţă slujirii lui Dumnezeu şi semenilor, impune respectarea liniilor de discreţie pe care el însuşi le-a trasat în raport cu etape sau momente definitorii ale vieţii sale, mărturisirii credinţei sau suferinţelor pentru Adevăr.

Despre viaţa lui vorbea foarte puţin, cel mai adesea la insistenţele noastre, pentru că nu considera importante detaliile privind etapele devenirii sale. Atunci când totuşi accepta să ne vorbească despre sine, punea drumul vieţii sale în seama iubirii şi Providenţei Divine şi era recunoscător lui Dumnezeu pentru ajutorul pe care l-a primit şi l-a simţit permanent. Nu uita să mulţumească „Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Preasfintei Treimi”, pentru că l-a ţinut în viaţă „până la bătrâneţe” şi pentru că i-a dat sănătate, pentru că „sănătatea-i bogătate!”, cum zicea el mereu.

Cuviosul Gherontie a văzut lumina zilei la 4 noiembrie 1934 şi vorbea cu drag de faptul că s-a născut în Ţara Făgăraşului, aproape în mijlocul ţării, în satul Viscri, comuna Buneşti, nu departe de oraşul Rupea, acum în judeţul Braşov. La botez a primit numele George, dar în familie i se spunea „Gheorghe sau Gheorghiţă”.

Din pomelnicul personal am aflat numele părinţilor săi, „măicuţa mea, Elena (Iliana) şi tăticul meu, Ioan”, dar şi al altor membri ai familiei. Ne vorbea cu multă preţuire şi recunoştinţă despre mama sa, pe care o considera un model de evlavie şi primul său îndrumător duhovnicesc. Tot din pomelnicul Cuviosului am aflat şi despre fratele său mai mare, Ioan, care murise de tânăr, dar şi despre sora lui mai mică, Rafira, care a rămas în casa părintească de la Viscri. Un loc special în rugăciunile sale îl avea „unchiul meu, Moise, pe mireneşte, sau Modest, pe călugăreşte”. Era vorba despre fratele tatălui său, părintele protosinghel Modest Aldea, fost stareţ al Mănăstirii Ciolanu şi apoi eclesiarhul Catedralei episcopale din Buzău.

Cuviosul a făcut doar patru clase, dar le-a făcut bine! Când ne recita câte o poezie, şi încă ştia multe la cei aproape 84 de ani câţi a avut la plecarea în veşnicie, ne spunea că o ştie „de la şcoala primară”. La fel şi unele rugăciuni în formă versificată, cum este „Doamne, Doamne, ceresc Tată”. Lucrurile sau faptele din copilărie care nu erau în relaţie cu cele sfinte le punea în categoria celor făcute cu o „minte copilărească”. La fel cataloga şi cuvinte sau fapte ale celor din jur, care nu dovedeau o maturitate duhovnicească şi intelectuală. Ne povestea cum mergea la colindat prin sat, dar şi „ceva de râs” cum, într-o zi, în joacă, din prea multa alegare prin clasă, împreună cu un băiat, au făcut să cadă un portret de pe perete, motiv pentru care învăţătorul i-a pedepsit.

Din frânturile de viaţă pe care le scotea la lumină, când şi când, am mai aflat că nu o dată abandona treburile gospodăreşti sau pe cele agricole pentru a se dedica rugăciunii sau pentru a pleca pentru un timp la mănăstire. Mărturiile rudelor sale vorbesc despre faptul că la vârsta de 16-17 ani avea deja puterea duhovnicească de a ţine post aspru până seara, chiar dacă mergea toată ziua la sapă. Despre perioada de dinainte de plecarea în armată, Cuviosul ne-a spus că îl vizita la Episcopia Buzăului pe unchiul său, protosinghelul Modest, dar avea şi anumite perioade de şedere la Mănăstirea Ciolanu, mijlocite de acesta. Au fost ani de creştere duhovnicească intensă alături de părinţii îmbunătăţiţi.

Cu acest fel de a fi şi-a început Cuviosul stagiul militar. Era perioada de început a anilor ’50 ai secolului trecut, anii de vârf ai stalinismului în România. Este binecunoscut faptul că o viaţă religioasă intensă şi o mărturisire publică a adevărurilor de credinţă erau considerate în epoca respectivă adevărate atacuri la adresa ateismului oficial, iar „vina” era atunci foarte gravă.

Despre viaţa de soldat, ne-a spus că i-a fost marcată de suferinţele pe care le-a avut de îndurat ca urmare a preocupărilor sale religioase profunde, în special a faptului că nu era lăsat să se roage. După aproximativ trei luni de armată, s-a ajuns la un punct critic, după care a şi fost lăsat la vatră. Pentru a nu fi lăudat sau considerat un erou al credinţei, nu a dorit să ofere prea multe detalii. Ne-a spus mereu: „Eu nu puteam fără rugăciune!”.

Cel mai adesea, Cuviosul schimba elegant discuţiile de felul acesta înspre lucruri secundare. Prefera întotdeauna să se autoironizeze. Ne arăta cum se bătea pas de defilare, îşi amintea câteva fragmente dintr-un cântec ostăşesc sau, cel mai adesea, ne vorbea despre glumele pe care le făceau la adresa lui colegii săi, ca urmare a faptului că primise în primele săptămâni de armată o haină care fusese a unui sergent ce-şi terminase stagiul militar, la care urmele lăsate de soare pe epoleţi trădau gradul celui care purtase anterior haina.

A avut poarta deschisă atât la chilia părintelui Modest de la catedrala din Buzău, cât şi la Mănăstirea Ciolanu. În această perioadă a avut experienţe duhovniceşti care l-au marcat şi l-au întărit în credinţa existenţei lumii spirituale. Mereu ne amintea de faptul că vrăjmaşul diavol a încercat să-l sperie şi să-l îndepărteze de pe calea credinţei. După anul 1956, când a murit pe neaşteptate unchiul său, Cuviosul Gherontie a dus pentru trei ani o viaţă în care alterna vieţuirea în mănăstire cu susţinerea familiei la lucrul câmpului, cu atât mai mult cu cât începuse şi prigoana împotriva ţăranilor, cu sistemul cotelor obligatorii şi colectivizarea forţată.

Una dintre cele mai dificile perioade din viaţa Cuviosului Gherontie a fost cea care a urmat apariţiei Decretului nr. 410 din 28 octombrie 1959. Călugării care refuzau să părăsească mănăstirea, deşi erau excluşi din monahism în baza respectivei legi, au fost arestaţi, condamnaţi sau trimişi în domiciliu obligatoriu. În acel context, Cuviosul a fost dus la închisoare. Ştim că acolo şi-a luat nebunia pentru Hristos, după unul dintre momentele în care i s-a arătat Maica Domnului, care i-a spus să-şi ia această cruce, pe care o să-l şi ajute să o poarte. Ulterior a ajuns la psihiatrie, de unde a fost eliberat.

Nu dorea în niciun caz să fie lăudat pentru anii îndelungaţi de aspră nevoinţă, impuşi de acest mod de trăire a credinţei, şi nici să spună care au fost suferinţele sau umilinţele la care a fost supus din partea autorităţilor comuniste. Folosea de multe ori un joc de cuvinte pe care nu aveam cum să nu le punem în relaţie cu pătimirile lui. Aproape de fiecare dată ne spunea atunci când era vorba de oraşul nostru: „Dragă, eu vreau la Alba, nu la neagra!”. Nu ai nevoie de o prea mare documentare pentru a şti ce însemna „la neagra”, în limbajul persecuţiei regimului ateu.

Din mărturiile sale, am aflat că era nevoit să alterneze perioadele în care se afla la mănăstirile pe care a început să le frecventeze şi unde era primit, într-un fel prin rotaţie şi pentru doar câteva zile la fiecare, cu zilele sau săptămânile în care se afla acasă, pentru munca în agricultura socialistă, alături de familie. Permanent îşi mărturisea credinţa şi le vorbea oamenilor despre nevoia de a ne aduce aminte că suntem trecători pe pământ. Acestea i-au devenit coordonatele vieţii pentru mai bine de trei decenii! Referitor la această perioadă, Cuviosul ne spunea că a urmat cuvântul Mântuitorului: „Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă!” (Matei 10, 23).

Un moment foarte dificil, care putea să-i fie fatal, a fost cel în care i-a strigat lui Nicolae Ceauşescu faptul că, dacă nu va crede în Dumnezeu, va fi împuşcat de cei din jurul lui. Despre acest moment al vieţii sale a oferit cele mai puţine detalii, tot ceea ce ţinea să spună era faptul că şi-a făcut datoria, iar conducătorul de atunci al României nu va putea spune că n-a ştiut.

O altă serie de suferinţe au fost cele trăite de Cuviosul în urma internării sale forţate în spitalele de psihiatrie. Credinţa sa puternică, mărturisirea publică a credinţei, însoţită de descrierea unor experienţe mistice personale au îngrijorat familia, care nu-l putea înţelege, şi au intrat repede în atenţia unor reprezentanţi ai regimului politic ateu, iar internarea la psihiatrie reprezenta o măsură comodă de a-l elimina discret din spaţiul public. Despre acest capitol dureros din viaţa sa, amintea doar faptul că a fost „la mai multe balamucuri” şi oferea unele detalii despre două dintre acestea. De fiecare dată, însă, căuta să scoată în evidenţă modul minunat în care a reuşit să-şi păstreze credinţa, sănătatea şi chiar viaţa cu ajutorul rugăciunii, în pofida tratamentelor la care a fost supus, dar şi puterea şi lucrarea lui Dumnezeu, căruia Îi mulţumea mereu că l-a scos din acele încercări dificile. „Dar tot rugăciunea. Eu nu pot fără rugăciune. Şi acolo mă puneam în genunchi ca şi aici. Şi ziceam rugăciuni. Mai erau unii, care nu erau aşa bolnavi. Mai erau câteva persoane, dar nu mulţi, care m-au văzut pe mine. Se puneau şi ei în genunchi. Da’ alţii nu aveau treabă. Fumau! Şi-apoi, da’, nici nu v-am mai spus că am mai fost şi m-au mai prins… şi la alte balamucuri.”

Prin anii 1998-1999, aparent din întâmplare, Cuviosul mi-a arătat buletinul. Era de tip vechi, cu foi. Credeam atunci că voia să verific dacă mai este valabil, să aflu în ce an s-a născut sau câţi ani are etc. Când l-am deschis, am văzut că avea dungă roşie, o linie groasă trasă, pe diagonală, care nu putea să te lase altfel decât fără cuvinte. Auzisem în anii regimului comunist că există persoane care poartă această pecete, dar nu mi-am imaginat despre Cuviosul că se poate afla într-o astfel de situaţie. M-a scos foarte repede din starea de uimire în care mă aflam, prin cele câteva detalii despre suferinţele îndurate de la regimul ateu pe care mi le-a oferit atunci, însă n-a dorit să-mi spună când i-a fost pus în buletin respectivul „semn”. Am înţeles mai târziu că şi l-a asumat drept confirmarea „oficială” a trăirii nebuniei pentru Hristos în anii comunismului românesc, dar şi după căderea acestuia, până la moarte. În aceeaşi cheie de înţelegere a acceptat să-i fie acordată, până în anii 2004-2005, mica pensie de handicapat neuropsihic, chiar dacă şi banii respectivi i-a făcut milostenie.

Faptul că fusese internat la „balamuc” îl prezenta aproape întotdeauna în relaţie cu faptul că primea pensie de „handicapác”, cum îi plăcea să spună. A convertit un stigmat care, în mod normal, transformă omul în paria societăţii, în cale de mărturisire la cel mai înalt nivel a credinţei, în cel mai eficient paravan posibil în lucrarea sa de vindecare, întru desăvârşită smerenie personală, a trupului sau sufletului multora!

În istorie, nebunia pentru Hristos a fost cel mai adesea puţin înţeleasă sau apreciată în raport cu nevoinţele şi trăirea celor care şi-au asumat această cruce. Pentru aceasta este nevoie nu doar de smerenie, ci şi de perseverenţă şi, mai ales, de un îndrumător, de cineva care a înţeles măcar în parte rostul pentru care aceşti oameni, atât de iubitori de semeni, de preocupaţi de rugăciune şi capabili de postiri severe şi îndelungate, se poartă aparent complet neglijent, adesea cu haine rupte şi vorbesc celor pe care îi întâlnesc pe calea vieţii despre lucruri greu de înţeles şi de acceptat, date fiind convenienţele lumii. Dar tocmai acest statut, al lepădării totale de sine şi al ascultării depline de Dumnezeu, l-a făcut şi pe Cuviosul Gherontie să poată să-i susţină pe cei din jurul său să-şi ducă propria cruce. Se ruga pentru întreaga lume şi încerca să-i ajute pe cei cu care vorbea să-şi trăiască viaţa în lumina adevăratei credinţe.

Nu a înţeles nimeni niciodată de ce mergea la o mănăstire sau alta, la o familie sau alta, de ce rămânea acolo o zi sau câteva luni, cum îi descoperea Dumnezeu tainele şi adâncul sufletului semenilor, cărora era în măsură să le vorbească despre problemele cu care se confruntă, chiar dacă li se părea că acestea nu erau cunoscute decât de ei înşişi. Cel mai adesea, dacă era vorba de patimi, lua asupra sa povara aproapelui, căruia îi spunea că el are de fapt problema respectivă. Între multele lucruri pe care le făcea şi le spunea, oferea răspunsurile la întrebările sau problemele cu care se confruntau cei din jurul lui. Dacă nu erai atent, dacă erau mai importante ghiduşiile pe care le făcea, dacă erai nemulţumit de felul lui de a fi sau de modul în care oferea răspunsurile, aveai mari şanse să nici nu-ţi dai seama când şi ce ţi-a spus ceva legat de adevăratele tale probleme, adesea neînţelese nici măcar de tine, dar foarte clare pentru el.

Lupta duhovnicească pe care o ducea alături de aproapele sau de multe ori chiar în locul acestuia, pentru a-l scoate pe semenul său din ispitele sau marile încercări în care se afla, era însoţită uneori de manifestări sau comportamente foarte greu de înţeles chiar şi de cei care l-au cunoscut de zeci de ani. Nu le spunea celor din jur decât ceea ce era necesar să ştie (cum să postească, cum să se roage, cu care patimă să se lupte în primul rând) sau ceea ce puteau să înţeleagă atunci. Restul era nevoinţa şi comuniunea lui cu Dumnezeu. Iar pentru ca oamenii din jur să nu se mândrească sau ca să nu fie lăudat, pe calea până la rezolvarea problemei şi aproape de fiecare dată la sfârşit, găsea ceva prin care să te facă să-ţi pierzi răbdarea cu el, cerea de băut, vorbea aparent vrute şi nevrute… În astfel de contexte, când te aşteptai mai puţin, îţi oferea răspunsul la întrebarea sau problema care te frământa sau chiar îţi arăta ceea ce trebuie să schimbi la tine, chiar dacă nici nu îţi dădeai seama de importanţa pentru propria viaţă spirituală a respectivului lucru.

Cuviosul Gherontie

În 13 octombrie 2018, Cuviosul Gherontie a plecat la Domnul, cu mare discreţie, aşa cum a trecut prin lume ori de câte ori nu voia să fie cunoscut sau înţeles şi acolo unde a profeţit de ani de zile, în Ţara Sfântă. Dumnezeu l-a chemat la El din Betleem, cu o moarte ca o adevărată naştere pentru viaţa veşnică.

Trupul lui obosit de multele poveri pe care le-a dus în viaţă, dar înnobilat de venirea asupra sa a harului dumnezeiesc, şi-a găsit odihna veşnică la Mănăstirea Tismana, veche lavră de spiritualitate ortodoxă în România, pe care a iubit-o foarte mult.

Alături de imprimarea duhovnicească pe care o transmitea ca urmare a legăturii sale permanente cu Dumnezeu şi de bucuria întâlnirii cu semenii, pe care a ştiut să o cultive şi să o lase de fiecare dată în sufletul fiecăruia dintre noi, rămâne ca o urmă puternică prin lume şirul lucrurilor minunate lucrate de harul Duhului Sfânt prin Cuviosul Gherontie, fratele nostru, iar acest şir este deja lung. Unele mărturii despre puterea şi roadele credinţei sale sunt deja cunoscute. Nădăjduim să apară în scurt timp şi altele, iar din toate acestea să dobândim cu toţii putere pe calea mântuirii.

Spunea, cu câţiva ani în urmă: „Când te vei gândi la mine, are să îţi meargă bine!”. Ne amintim mereu de el şi îl chemăm în ajutor: noi suntem aceiaşi, dar şi el este acelaşi grabnic şi puternic mijlocitor pentru noi în faţa tronului Preasfintei Treimi!

Pr. Dorin Opriş

la Praznicul Bobotezei – Dumnezeiasca Arătare

6 ianuarie 2020

😢 Se scuipă pe obrazul lui Hristos! Se clatină așezarea Creștină a lumii! →

- Posted in Societatea Civilă din România by

Sursa / Legitimă Apărare: https://www.facebook.com/share/v/MP2H6jAiVXx1t8yV/

enter image description here

enter image description here

enter image description here

enter image description here

Comentariul Ortodoxia.RO:

Vremea prigoanei a venit! Pentru toți acești mărturisitori, site-ul Ortodoxia.RO aclamă public, pentru fiecare în parte, cu aprecierea de valoare liturgică: Vrednic este, Axios, Dignus est.

Prezentare context:

🚩 Legitima Aparare: "Statul" este al lor, strada este a noastră, lupta-i a Neamului împotriva asasinilor economici, Țara este a viitorimii Neamului Român. ”Viitorul NU va fi a imperiilor mari ci a Neamurilor care-și păstrează: Unitatea, Principiile de Fundamentare, toate Proprietățile de Rang Național și integritatea Teritoriilor Străbune !” "Tot ce aparține solului, subsolului și văzduhului României, aparțin DE DREPT, Neamului Suveran Român!

✝️ Părintele Iustin Pârvu: Legalizarea păcatelor atrage urgia lui Dumnezeu

☑️ Pr. Adrian Agachi, Biroul de presă al Patriarhiei Române, despre amendarea tinerilor care au mers cu icoane la marșul LGBTQ de la Cluj-Napoca: Un ABUZ la adresa credinței! Unii își „mărturisesc” păcatul, alții mărturisesc valorile creștine la care țin.

🚩 Părintele Iustin Miron: homosexualitatea este o boală care trebuie tratată

📜 Despre "manifestul homosexualilor" 🏳️‍🌈

👨‍👩‍👧‍👦 Alternativa de Bun-Simț: Surparea familiei, pierderea libertății →

📕 Părintele Ioan Istrati: Antihrist nu poate veni decât într-o lume de iad 🔥🔥🔥 →

❗️Biserica Ortodoxă a Greciei ripostează cum poate după adoptarea legii căsătoriilor homosexuale și a adoptării copiilor de către aceste „familii”

✝️ Rugăciune către Sfinții Apostoli Petru și Pavel, împreună cu toți sfinții apostoli, pentru ajutor în lucrarea de apostolat din aceste vremuri grele (a Episcopului Macarie Drăgoi)

- Posted in Rugăciuni, Acatiste, Paraclise by

Sfinților Apostoli Petru și Pavel, Andrei cel întâi chemat, Evangheliștilor Matei, Marcu, Luca și Ioan Teologul dimpreună cu Iacov cel Mare, Filip, Bartolomeu, Toma, Iacov al lui Alfeu, Iuda Tadeul (numit și Levi), Simon Zelotul (numit și Natanael), Matia, Iacov cel Mic, Cleopa, Lazăr, Zaheu, Timotei, Tit, Filimon, Arhip, Onisim, Barnaba, Sila, Silvan, Crescent, Epenet, Andronic, Acvila, Anania, Ștefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena, cu toți sfinții apostoli și cu toți cei întocmai cu apostolii, rugați-vă Preamilostivului Dumnezeu ca să dea iertare de păcate, sufletelor noastre!

Voi, cei ce sunteți stâlpii Bisericii întemeiate pe piatra Hristos, luați aminte la rugăciunea noastră pe care cu umilință o aducem înaintea voastră! Cei care v-ați pus sufletul pentru turma pe care ați păstorit-o pentru Hristos și întru Acesta v-ați îmbogățit sărăcind lumii, luați aminte și la starea noastră a creștinilor din aceste vremuri de pe urmă! Întăriți pe păstorii noștri duhovnicești și întru cinste îi păziți, pe monahi și monahii întru curată nevoință îi ajutați, iar poporului cel evlavios, vă rugăm, credință și pocăință să îi insuflați. Apărați-ne de bântuiala ereziilor, de sminteli și de rătăciri, de schisme și de dezbinări, de răcirea credinței și a dragostei dintre noi. Trezvie duhovnicească ne dăruiți și de duhul lui antihrist ne păziți, ca să nu ne prindă înșelătorul în cursele sale cele viclene. Astfel încât, prin rugăciunile voastre, să aflăm milă de la Hristos, Dumnezeul nostru, și mântuire să dobândim. Amin.


Note:

(1) Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt sărbătoriți la 29 iunie. Capul Sfântului Apostol Petru se păstrează la Roma, în Catedrala San Giovanni in Laterano, iar alte fragmente din moaștele sale se află în Basilica San Pietro de la Vatican. Capul Sfântului Apostol Pavel se păstrează la San Giovanni in Laterano, iar cea mai mare parte din moaștele sale se află la Roma, în Catedrala San Paolo fuori le Mura. Soborul Sfinților 12 Apostoli se sărbătorește la 30 iunie, iar Soborul Sfinților 70 de Apostoli se sărbătorește pe 4 ianuarie.

(2) Sfinții Apostoli, menționați cu numele în această rugăciune, sunt sărbătoriți astfel: Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat la apostolat (30 noiembrie); Sfinții Apostoli, fiii lui Zevedeu, Iacov cel Mare (30 aprilie) și Ioan Evanghelistul (8 mai și 26 septembrie); Sfântul Apostol și Evanghelist Matei, numit și Vameșul sau Levi (16 noiembrie); Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu (25 aprilie); Sfântul Apostol și Evanghelist Luca (18 octombrie); Sfântul Apostol Filip (14 noiembrie); Sfântul Apostol Bartolomeu (11 iunie și 25 august); Sfântul Apostol Toma, numit și Geamănul (6 octombrie); Sfântul Apostol Iacov a lui Alfeu (9 octombrie); Sfântul Apostol Iuda Tadeul, rudenia Domnului, numit și Levi (19 iunie); Sfântul Apostol Simon Zelotul, numit și Natanael, mirele din Cana Galileei (10 mai); Sfântul Apostol Matia (9 august); Sfântul Apostol Iacov cel Mic, rudenia Domnului, fiul Dreptului Iosif, logodnicul Maicii Domnului (23 octombrie); Sfântul Apostol Cleopa, călătorul spre Emaus (30 octombrie); Sfântul și Dreptul Lazăr Apostolul, prietenul Domnului din Betania, cel înviat a patra zi din morți (Sâmbăta din ajunul Duminicii Intrării Domnului în Ierusalim și 17 octombrie); Sfântul Apostol Zaheu Vameșul din Ierihon (20 aprilie); Sfântul Apostol Timotei (22 ianuarie); Sfântul Apostol Tit (25 august); Sfinții Apostoli Filimon, Arhip și Onisim (22 noiembrie și 19 februarie); Sfântul Apostol Barnaba, numit și Iosif (11 iunie); Sfinții Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic (30 iulie); Sfântul Apostol Acvila (13 februarie și 14 iulie); Sfântul Apostol Anania din Damasc (1 octombrie); Sfinții Apostoli și Diaconi Ștefan (27 decembrie și 2 august); Filip (11 octombrie); Pro-hor, Nicanor, Timon și Parmena (28 iulie).


✝️ Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

✝️ 29 Iunie: Sfinții Apostoli Petru și Pavel

29 Iunie: Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei cea din Palestina, dintr-o cetate mică şi neslăvită, care se numeşte Betsaida. El era fiul lui Iona, din seminţia lui Simeon, şi frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat.

Sfântul Apostol Pavel, care mai înainte de apostolie se numea Saul, era de neam iudeu din seminţia lui Veniamin. El s-a născut în Tarsul Ciliciei, din părinţi cinstiţi, care mai înainte au petrecut în Roma, apoi s-au mutat în Tarsul Ciliciei cu cinstitul titlu de cetăţeni romani, pentru care Pavel după aceea s-a numit şi roman.


Apostol
II Corinteni 11, 21-30; 12, 1-9

Fraţilor, în orice ar cuteza cineva – întru neînţelepţie zic – cutez şi eu! Sunt ei evrei? Evreu sunt şi eu. Sunt ei israeliţi? Israelit sunt şi eu. Sunt ei sămânţa lui Avraam? Sunt şi eu. Sunt ei slujitori ai lui Hristos? Nebuneşte spun: Eu sunt mai mult decât ei! În osteneli mai mult, în închisori mai mult, în bătăi peste măsură, la moarte adeseori. De la iudei, de cinci ori am luat patruzeci de lovituri de bici fără una. De trei ori am fost bătut cu vergi; o dată am fost bătut cu pietre; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am petrecut în largul mării; în călătorii adeseori, în primejdii de râuri, în primejdii de la tâlhari, în primejdii de la neamul meu, în primejdii de la neamuri, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii cei mincinoşi; în osteneală şi în trudă, în privegheri adeseori, în foame şi în sete, în posturi de multe ori, în frig şi în lipsă de haine. Pe lângă cele din afară, ceea ce mă împresoară în toate zilele este grija de toate Bisericile. Cine este slab şi eu să nu fiu slab? Cine se sminteşte şi eu să nu ard? Dacă trebuie să mă laud, mă voi lăuda cu cele ale slăbiciunii mele! Dacă trebuie să mă laud, nu-mi este de folos, dar voi veni totuşi la vedenii şi la descoperiri de la Domnul. Cunosc un om în Hristos, care, acum paisprezece ani – fie în trup, nu ştiu, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască. Pentru unul ca acesta mă voi lăuda; iar pentru mine însumi nu mă voi lăuda, decât numai în slăbiciunile mele. Căci chiar dacă aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât ceea ce vede sau aude de la mine. Şi, pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta, de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine, şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos.


Evanghelie
Ev. Matei 16, 13-19

În vremea aceea, venind în părţile Cezareii lui Filip, a întrebat Iisus pe ucenicii Săi, zicând: cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului? Iar ei au răspuns Lui: unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii Ilie, iar alţii Ieremia sau unul dintre prooroci. Atunci Iisus le-a zis: dar voi cine ziceţi că sunt Eu? Şi răspunzând Simon Petru, a zis: Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui viu. Iar Iisus răspunzând, i-a zis: fericit eşti tu Simone, fiul lui Iona, că nu trup şi sânge ţi-au descoperit ţie aceasta, ci Tatăl Meu, cel din ceruri. Şi Eu îţi spun ţie că tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi-ţi voi da ţie cheile împărăţiei cerurilor şi orice vei lega pe pământ, va fi legat şi în ceruri; şi orice vei dezlega pe pământ, va fi dezlegat şi în ceruri.


Rugăciune către Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

29 Iunie: Sfinții Apostoli Petru și Pavel

Pe Voi, Apostoli slăviţi ai Lui Iisus, Mântuitorul v-a rânduit să fiţi stâlpi ai Bisericii pe care a întemeiat-o.

Pe tine, Sfinte Petre, Mântuitorul te-a ales să fii piatra de temelie a Sfintei Biserici şi ţi-a dăruit harul să-i întăreşti în credinţă pe toţi fraţii tăi.

Pe tine, Sfinte Pavele, Mântuitorul te-a făcut din duşman un ales prieten, iar Duhul Sfânt te-a numit să le arăţi neamurilor toate comorile învăţăturii creştine.

Sfinte Petre şi Sfinte Pavele, amândoi aţi lucrat cu neobosită însufleţire la răspândirea Împărăţiei lui Hristos, pecetluind mărturia devotamentului pentru Mântuitor cu sângele vostru.

La Voi ne rugăm, când osânda unei judecăţi nedrepte se abate asupra vieţii noastre, să-i îndepărtaţi pe farisei din drumul nostru, luându-le cheile puterii, iar cuvântul lor să nu fie lucrător împotriva noastră. Amin.

Acolo, în Împărăţia lui Dumnezeu, vă bucuraţi de vederea Lui în slava cerească. De Acolo, priviţi spre Biserica lui Hristos care călăuzeşte popoarele, pentru ca ele să vadă lumina Evangheliei şi să nu rătăcească drumul care duce la izvoarele tămăduitoare ale harului.

Ne închinăm Vouă, să-L rugaţi pe Mântuitorul nostru să-i lumineze şi să-i apere de orice necaz pe episcopi, pe preoţi şi întregul popor creştin.

Rugaţi-L pe Domnul secerişului să trimită lucrători sârguincioşi în ogorul Tău, pentru ca toţi oamenii de bunăcredinţă să aibă parte de binefacerile pe care le primim de la Dumnezeu prin Sfânta Biserică. Slăviţi Apostoli Petru şi Pavel, să ascultaţi rugăciunea noastră, credincioşi încercaţi de cumplite necazuri, să fiţi milostivi şi să îndepărtaţi din viaţa noastră furia duşmanilor porniţi să ne doboare cu orice preţ.

Amin.


Viața Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Sfântul Apostol Petru, care mai înainte de apostolie se numea Simon, era de neam iudeu, din hotarele Galileei cea din Palestina, dintr-o cetate mică și neslăvită, care se numește Betsaida. El era fiul lui Iona, din seminția lui Simeon, și frate cu Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat. El luând pe fiica lui Aristobol, care era frate cu Sfântul Apostol Varnava, a născut dintr-însa un fiu și o fiică. Petru era simplu la obicei și neînvățat, însă temător de Dumnezeu; căci păzea poruncile Lui și umbla înaintea Lui fără de prihană în toate lucrurile sale. Cu meșteșugul era pescar, căci, fiind sărac, își câștiga hrana casei sale din osteneala mâinilor, hrănindu-și femeia, pe copii, pe soacră și pe bătrânul său tată, Iona. Iar Andrei, fratele lui, trecând cu vederea deșertăciunile și gâlcevile lumii acesteia, și-a ales viața fără însoțire; și, ducându-se la Sfântul loan Botezătorul, care propovăduia pocăința la Iordan, s-a făcut ucenicul lui.

📜 Goralii — Românii din Munții Tatra din sudul Poloniei

Goralii

Goralii, Românii din Munții Tatra din sudul Poloniei care au emigrat acolo în urmă cu multe sute de ani. În pofida trecerii timpului, goralii, una dintre cele mai puțin cunoscute grupări românești, nu și-au uitat obiceiurile.

Goralii

Goralii din Polonia trăiesc azi în jurul orașelor Zywiec, Zakopane și Nowy Sacz. Obiceiurile, îmbrăcămintea, casele, înfățișarea și firea lor îi dau de gol: nu sunt slavi, ci ROMÂNI! În fapt, goralii sunt urmașii păstorilor valahi din Transilvania, care au practicat transhumanţa cu mult anterior.

Pe la 1600, actele poloneze aminteau existența a peste 500 de sate românești, parte a acestora fiind locuite de urmașii lui Dragoș Vodă prin nepoții săi, Drag și Sas. Păstorii români au populat în Polonia culmile munților, aducând cu ei civilizația Carpaților și învățându-i pe polonezi să trăiască la munte. Azi, tot ce se păstrează în Polonia drept tradiție a muntelui, păstoritului, lemnăritului sau plutăritului este o moștenire româno-valahă.

Spre deosebire de muntenii noștri, goralii polonezi de azi, își păstrează tradițiile cu smerenie. În curtea fiecărei pensiuni turistice luxoase (zona este de prim rang în domeniu), se păstrează și vechea căsuță de lemn moștenită din bătrâni, utilată complet în stil ancestral și uluitor de apropiat de ceea ce numim tipul tradițional: totul, începând de la laițe și până la țoluri, cuptor sau cofe, aduc aminte de satul transilvănean de odinioară.

Goralii știu că sunt români, se proclamă ca atare (cu mândrie), iar cel mai celebru grup folcloric din acei munți se numește, în traducere, „Capela Valahă”, și e condus de violonistul Zbyszec Walach. Unele mâncăruri sunt „ca pe la noi”, brânza se identică cu cea din Transilvania, iar țuica (la gust și ca metodă de preparare) este aceeași ca horinca noastră.

Goralii s-au stabilit acolo între veacurile XII-XVI, ultimul sat românesc fiind întemeiat în 1509.

Goralii

Cauzele primelor veniri ar fi fost condițiile grele din Ardeal, lipsa de pășuni și faptul că românii erau luptători de elită, fideli polonezilor. Fără a avea mentalitate de mercenari, dovedeau un curaj nemaipomenit în lupte, fapt pentru care erau răsplătiți cu drepturi și pământuri. Azi, valahii din Carpații polonezi sunt în întregime slavizați și mai păstrează doar câteva cuvinte păstorești sau nume de munți, ape și sate. În cărțile de telefon poți găsi nume gen Valach sau Basarab. Multe biserici vechi, deși catolice azi, încă mai păstrează decorul mural tipic ortodox, iar casele și mobilierul acestora sunt tipic românești. Ultima „infuzie” cu iz românesc a intrat în sudul Poloniei după cel de-al doilea război mondial, când o mare parte a comunităților poloneze din Maramureș și Bucovina s-au repatriat.

Aceștia au adus în zona Zakopane limba română sau obiceiurile din zonele amintite, inclusiv celebra pălincă de Maramureș.

Goralii polonezi sunt asimilați perfect în țara gazda dar, deși reprezintă un procent foarte scăzut în rândul polonezilor, ei se diferă foarte mult de aceștia iar imaginea lor este cunoscută și apreciată în toată Polonia. În Polonia, goralii sunt comparați cu eroi, cu oameni liberi ai munților.

Datorită faptului că își păstrează cu sfințenie tradițiile, goralii constituie o puternică concurență pe piața agroturismului montan. Nu rareori, românilor le este dat să audă, de la turiștii străini: „păi astea le-am văzut și în Polonia, și încă mai bine păstrate!”

Sursa: https://www.voci.ro/goralii-romanii-din-polonia/

☦️ Sfântul Lavrentie de la Cernigov: Lepădarea de Biserică este un păcat de neiertat, atât în viața asta cât și în viața cealaltă. Asta-i hulă împotriva Duhului Sfânt.

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

enter image description here

„La noi, Biserica e Ortodoxă. Se dezbină și intră în erezie cei ce nu cred în Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică!

Biserica Ortodoxă este trupul Mântuitorului (oare se poate rupe Trupul lui Hristos?). Și ei (ereticii) nu țin minte că unul este Dumnezeu, una este Credința și unul este Sfântul Botez.

Iisus Hristos a creat o singură Biserică (și nu biserici) ce nu va fi învinsă nici de porțile iadului. Una este, doar Biserica Ortodoxă Sobornicească și Apostolească, celelalte ce se numesc „biserici”, nu sunt biserici, ci sămânță stearpă a diavolului în lanul de grâu a lui Hristos.

Părintele, după ce a spus acestea, a început să plângă și se ruga pentru toți cei rătăciți. Apoi a spus:

Nu, nu-i va chema pe ei Dumnezeu la pocăință, și nu-i va dezlega, căci nu iartă Dumnezeu acest păcat. Acest lucru mi-a fost arătat mie de către Împărăteasa Cerească și Sfântul Înger Păzitor.

Maica Domnului mi s-a arătat de câteva ori, atât singură, cât și însoțită de Arhanghelii Mihail și Gavril.

În ei (cei ce singuri s-au abătut de la Dreapta Credință) nu se sălășluiește Sfântul Duh – mântuirea și câștigarea Împărăției Cerești.

Noi, ortodocșii, nu urmărim decât salvarea sufletului și câștigarea Împărăției Cerești și acest lucru ni-l poate da Maica noastră, Biserica Ortodoxă. Slavă lui Dumnezeu!

Lepădarea de Biserică este un păcat de neiertat, atât în viața asta cât și în viața cealaltă. Asta-i hulă împotriva Duhului Sfânt.

Terminând această discuție, Părintele s-a luminat cu o lumină nepământească, apoi a adăugat:

Cei ce au urechi, să audă și cei ce au ochi, să vadă!. Iar apoi, a adăugat cu tristețe: dar vor fi mulți surzi și mulți orbi.

Luați aminte la toate cele ce vă spun căci totul se pregătește cu foarte mare viclenie. Toate bisericile și mănăstirile vor fi într-o bunăstare imensă, pline de bogății, ca niciodată, dar să nu mergeți în ele... Bisericile vor fi deschise, dar creștinul ortodox (trăitor, viu cu sufletul) nu va putea intra în ele să se roage, căci în ele nu se va mai aduce jertfa fără de sânge a lui Iisus Hristos. În ele va fi toată ,,adunarea satanică”… Încă o dată vă repet să nu intrați în aceste biserici, căci Hristos și binefacerea Lui nu vor fi acolo”.


- Sfântul Lavrentie de la Cernigov, Viața, învățăturile și minunile, Editura Credința Strămoșească, 2003, pp. 158-159; 178, 180.

📃 Marin Sorescu: Rădăcina grâului 🌾

- Posted in România Profundă by

Marin Sorescu

"Și mama pe toți i-a ținut minte și la toți le-a făcut colac, cât a putut. Morții noștri mănâncă și ei, odată cu ăi vii, și dacă nu le dai colaci de pomană, e ca și când ai lăsa niște copii fără pâine. Se uită și ei cum mănâncă ceilalți și așteaptă acolo în grâu, la rădăcina grâului. Să-ți aduci aminte și de ei, că ei au ținut mai 'nainte pământul și rostul vieții." — Marin Sorescu (Rădăcina grâului)

✝️Cuviosul Paisie Aghioritul - viața creștinului și comuniunea cu sfinții

- Posted in Sfinți și învățături by

"Treaba tuturor sfinților în general este să ne ajute și să ne protejeze pe noi, cei nefericiți, de nenorocirile vizibile și invizibile. Treaba noastră este să încercăm să trăim o viață duhovnicească, să nu-L întristăm pe Dumnezeu, să aprindem candela sfinților și să le cerem ajutorul." — Cuviosul Paisie Aghioritul.

Sfântul Paisie Aghioritul

Sfântul Paisie Aghioritul își vizitează în duh ucenicii din toată lumea

Cred că ați citit mulți dintre voi viața Sfântului Cuvios Paisie. Ce îl caracterizează pe acest mare om? Sacrificiul său pentru semenii săi. S-a sacrificat până la moarte pentru aproapele lui. Îmi aduc aminte că odată, când l-am întâlnit, mi-a zis: „Copilul meu, mi se întâmplă ceva ce, dacă o voi spune altora, vor crede că sunt nebun, dar ce să fac? Până în 1974 aveam o așa mare iubire pentru Dumnezeu, încât atunci când mă copleșea această iubire, fiind pe drum, cădeam și leșinam. Și trecea destul timp, rămânând acolo liniștit în rugăciune și îmi reveneam apoi. Din 1974 încoace, această dragoste pentru Dumnezeu s-a schimbat și s-a transformat în dragoste pentru oameni. Cu atâta dorință mă rog pentru ei atunci când vin la chilia mea și îmi spun că au probleme de divorț. Merg, în duh, în Sydney, în Melbourne, în Monaco, în Cipru, în Atena. Merg și îi însemnez cu semnul Sfintei Cruci, în mod nevăzut, iar aceștia se liniștesc. Mai apoi, mă rog pentru bolnavi, merg în spitale și îi vizitez pe cei de la terapie intensivă, la fel îi însemnez cu semnul Sfintei Cruci, iar aceștia se însănătoșesc, fără să știe nimeni acest lucru, că am fost acolo în duh. Acest lucru mi se întâmplă de multe ori”.

Și desigur să vă spun și o altă întâmplare, care de asemenea nu este scrisă, la fel ca cea precedentă. Un oarecare teolog, care avea diverse îndoieli teologice, a mers în Sfântul Munte în perioada postului Adormirii Maicii Domnului. Și spunea prietenului lui despre Luminânda ce se cântă la praznicul de pe 15 august: „Apostoli de la margini, adunându-vă aicea, în satul Ghetsimani, îngropați trupul meu”: Cum este posibil ca apostolii să fi mers de la marginile lumii la înmormântarea Fecioarei Maria? Eu, spunea, nu pot să cred aceasta. Posibil să fi fost cu mintea lor sau cu inima lor, dar să meargă acolo?

Așadar, au mers la starețul Paisie și au vorbit cu el. Îi spune Cuviosul Paisie respectivului teolog: „Tu, teologule, ești puțin tulbure. Rămâi la urmă”. Peste puțin timp i-a spus aceluia: „Hai, vino aici! Voi, ceilalți, plecați!”. Și îi spune: „De ce nu crezi ceea ce zic cuvintele Luminândei ce le cânți? Mai mult, ești și psalt?”. Acesta a avut un șoc. Părintele îi spune în continuare să aștepte. L-a luat de mână și au mers împreună în Londra, în Frankfurt, au mers și în altă țară unde fusese acel teolog, în Elveția, mai apoi în altă țară, am uitat care, iar apoi s-au întors amândoi la chilia starețului. „Cum am mers noi în atâtea țări unde fuseseși deja și ne-am întors la chilia mea? Așa au mers și Sfinții Apostoli”.

Vreau să vă spun că există multe, foarte multe semne supranaturale. Acest om, cum să vă spun, le-a depășit pe fiecare cu succes, fiecare realizare duhovnicească și nu este deloc întâmplător faptul că l-au canonizat așa de repede. Este un lucru foarte mare.

Să vă spun și altă întâmplare. O verișoară a unei familii, care este apropiată Mănăstirii noastre, avea soțul ateu. Într-o după-amiază s-au gândit să meargă să se închine la mormântul Sfântului Paisie. Acela însă a zis:

‒ Mergeți voi, eu nu cred. De ce să merg împreună cu voi?

‒ Haide să mergem cu toții, să mergem în grup, insistă soția sa.

‒ Bine, voi merge. Dar nu mă voi închina.

Într-un final, l-a convins să se și închine la mormântul Sfântului. Acesta s-a dus aproape de acel loc, și-a făcut Sfânta Cruce și s-a închinat. S-a retras apoi tăcut și gânditor. I-au spus:

‒ Ce ai pățit?

‒ Nu ați văzut nimic acolo?, a răspuns acela.

‒ Nu am văzut nimic.

‒ Nu ați văzut, continuă, un călugăr ce era acolo, ce stătea deasupra mormântului și cum ne-am apropiat a intrat înăuntru în mormânt?

‒ Nu, au răspuns, nu am văzut.

‒ Eu l-am văzut. Era părintele Paisie!

Și a plecat, iar acum este membru credincios în trupul tainic al Bisericii.

(Omilia Starețului Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, Αrhimandritul Efrem, în biserica Sfântului Dimitrie din Brahamios, rostită în octombrie 2015)

❤️ Așa arată Sfinții — o mărturie despre Părintele Daniil Horga

- Posted in Abecedarul credinței by

Am fost la înmormântarea Preotului Daniil Horga, apoi m-am dus cu această poza la Părintele Ioan Ilarion Neagoe - Părintele Ioan de la Sihăstria Rarăului.

Părintele Daniil Horga

S-a uitat la poză atent, apoi a sărutat-o iar după o pauză ... spune: "Cine are asta în casă (poza) fug dracii ... așa se tem de Sfânt" ... apoi continuă: "Va fi ca Sfântul Spiridon ... ei ce minuni va face!!"

Ce spunea Părintele Elpidie că România are multe mărgăritare duhovnicești.

❤️ Cutov Cristian-Ionut: Această fetiță are 6 ani jumate și a fost salvată de la avort pe la începutul activității noastre 2016-2017! →

- Posted in Cultura Vieții by

Vedeți cât de mult contează un sprijin financiar, un bax de scutece, câteva cutii de lapte praf?!

Dacă și tu te identifici cu bucuria acestui copil salvat de la avort, te rugăm să ne sprijini ca să mergem mai departe.

La Buzău, voluntara Cris Tina Tănase duce lupte eroice.

Noi doar privim minunile postate, însă nu știm munca din spate, presiunile, stresul, ispitele, faptul că ne răstignim familiile doar cu scopul ca în acest laborator de minuni să se continue salvarea copiilor de la avort!

Acum Cristina iar a ajuns depășită de situație.

Are nevoie pentru cazurile de la ACTIVITATEA PROVIAȚA BUZĂU de lapte praf Nan 1, 2, 3, scutece Pampers 3, 4, 5, 6, șervețele umede, biberoane etc.

Dacă te doare locul 1 al României în Europa la avorturi, puteți da comenzi online pe adresa voluntarei (Facebook Cris Tina Tanase) care coordonează Centrul PROVIAȚĂ Buzău: Tănase Cristina, Mun. Buzău, Str. Păcii Nr. 20, Jud. Buzău, CP 120195, Telefon 0737526726 (are și WhatsApp).

Daca nu aveți timpul necesar, puteți dona în următoarele CONTURI:

  • LEI: RO32BTRL01001201W51348XX

    sau

  • EURO: RO76BTRLEURCRT00W5134801,

  • Titular: TĂNASE CRISTINA, urmând ca voluntarele să dea comanda.

Pentru detalii puteți să mă anunțați ca ați donat: mă puteți contacta pe Facebook la Cutov Cristian-Ionut (nu îmi apar mesajele întotdeauna) sau cel mai sigur la nr de telefon 0768389591, pe WhatsApp sau Telegram.

Tot pe pagina de Facebook Cutov Cristian-Ionut vedeți transparența și minunile care se petrec.

NU URMĂRESC SĂ ÎNȘEL PE NIMENI!!

BUCURIA DE A SALVA O VIAȚĂ E INEGALABILĂ, DAR MAI ALES 200 ȘI CEVA DE COPII ANUAL SALVAȚI DE LA AVORT!!

SĂ FIM OAMENI CĂCI NU LUĂM NIMIC ÎN PĂMÂNT, DECÂT FAPTELE!

Distribuiți si ajutați!

😢 Micuța Liza, 2 anișori, a fost omorâtă duminica trecută de americani pe o plajă din Sevastopol.

- Posted in Politică și Guvernare by

enter image description here

Imagini șocante din timpul atacului de duminică de pe o plajă din Sevastopol. Sute de turiști care stăteau la soare sau făceau baie în Marea Neagră au fugit îngroziți pentru a scăpa de schijele căzute de la o rachetă ucraineană doborâtă de ruși.

Exploziile au izbucnit duminică în însorita Sevastopol și pe plaja Uchkuevka, determinând o evacuare disperată în masă.

Părinții își strângeau în fugă copiii care se jucau pe nisip și alergau să se adăpostească.

Alte clipuri au arătat mai târziu cum turiștii răniți au fost transportați de la fața locului pe șezlonguri.

Cel puțin patru persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 153 de persoane au fost rănite în incidentul de duminică, potrivit rapoartelor ruse.

Moscova a dat vina pe Washington, susținând că exploziile au fost cauzate de rachetele ATACMS furnizate de SUA, care au fost doborâte de apărarea aeriană.

Oficialii ruși au spus că rachetele au fost livrate Kievului, țintite și ghidate de armata americană, și au promis că se răzbună.

Între timp, SUA au recunoscut că au furnizat Ucrainei arme pentru „apărarea teritoriului său suveran, inclusiv Crimeea”, dar purtătorul de cuvânt al Pentagonului, maiorul Charlie Dietz, a insistat că „Ucraina ia propriile decizii de țintire și își conduce propriile operațiuni militare”.


💥 Dan Diaconu @ Trenduri Economice: Intrarea în nebunia finală →

Vremurile sunt extrem de complicate. SUA a direcționat un ATACMS ucrainean spre o zonă populară din Crimeea, o plajă unde turiștii stăteau la soare. Este un alt atac terorist direcționat de SUA! După cum bine știți, americanii nu au respectat niciodată standardele internaționale în ceea ce privește purtarea unui război. Au bombardat civilii în Iugoslavia susținând că acei civili sunt vinovați pentru „vina” pe care le-o inventaseră ei conducătorilor sârbi, au permis ca soldații lor să măcelărească civili în Irak doar pentru amuzament și atâtea alte nemernicii. Acum au sărit rău calul deoarece aplică aceeași tactică păduchioasă împotriva unei țări similare ca putere militară. De remarcat e faptul că, în cazul în care antiaeriana rusească nu ar fi interceptat cele patru rachete lansate simultan spre același punct, acolo ar fi fost carnagiu. Toată nebunia pe care am văzut-o a fost produsă doar de un singur focos al unei rachete interceptate care a căzut pe plajă. Oricum, să direcționezi rachete cu muniție cu fragmentație către un loc plini de civili e o crimă abominabilă. Din fericire, drona care a direcționat atacul nu a plecat din România, ci din Grecia, rămânând la sudul Mării Negre.

Simultan, americanii au inițiat o operațiune teroristă de proporții în Dagestan. Acolo a fost trimis un corp ISIS, dotat cu armament occidental pentru a face ceea ce știu ei mai bine: crime absolut inimaginabile, gratuite, îndreptate împotriva unor oameni fără absolut nicio vină. Și aici forțele speciale ruse au reușit împușcarea teroriștilor, dar numărul victimelor nevinovate e notabil.

🅱️ Citește articolul în continuare pe blog-ul Trenduri economice: https://trenduri.blogspot.com/2024/06/intrarea-in-nebunia-finala.html


💣 SACCSIV: Cei ce vor să bage România în război ar trebui să se dea primii exemplu și să meargă pe front în linia întâi. Să se dea exemplu, precum au facut-o în campania de vaccinare anti Covid-19. →

💥 ActiveNews: Lumea se pregăteste de al Treilea Război Mondial. România este împinsă treptat în conflagraţie →

🚌 Un camion militar care transporta 32 de ucraineni care nu au vrut să se sinucidă pentru Zelensky a trecut granița ucraineano-ungară

💥Potrivit datelor publicate de Ministerul Apărării Rusiei în martie, aproape 6.000 de mercenari străini au fost uciși în Ucraina până în februarie 2024.

💣 Defense Romania: Rusia amenință că va testa sistemele Patriot ale României cu rachete Iskander, dar nu în Ucraina, ci chiar pe teritoriul românesc →

😪 Războiul din Ucraina

✝️ Sfântul Gheorghe Karslidis din Grecia - canonul dat unei moașe care făcea avorturi 🩸

- Posted in Cultura Vieții by

În 1938, trei femei au mers să se spovedească la Sfântul Gheorghe Karslidis, care slujea în satul Sipsa, la 10 kilometri de orașul Drama. Sfântul, care avea darul clarviziunii și al profeției, a ieșit din biserică și le-a așteptat pe femei afară, în fața ușii. Când femeile erau la aproximativ 20 de metri de el, le-a oprit: "— Nu vă apropiați! Rămâneți acolo!"

Sfântul Gheorghe Karslidis - Grecia

Femeile s-au oprit acolo unde erau, neîndrăznind să se apropie de el.

Și atunci Sfântul Gheorghe a început să le vorbească despre păcatele lor. El le-a văzut nu doar inimile. A văzut și ce aveau ascuns în buzunare. În taină, fără permisiune, luate de la hotelul din Komotini.

Sfântul se întoarce spre femeia din stânga sa:

"— Mătușă Maria, teme-te de Dumnezeu... mâinile tale sunt pline de sânge până la coate. Ești o moașă și o criminală în același timp. Este scris pe fruntea ta. Omori copii în pântecele femeilor însărcinate ca să nu devină mame. Ești o părtașă al diavolului.

Și acum ai venit aici nu singură, ci în compania altor femei, tremurând de frică, ca să citesc o rugăciune asupra ta, că vrei să scapi de coșmaruri.

De aceea ai venit! Ai venit aici nu ca să te pocăiești de crime, ci pentru că ai coșmaruri noaptea. Și nu poți dormi! Continui să vezi bebeluși în visele tale încercând să-ți scoată ochii. Și ei îți spun: de ce ne-ai ucis, pentru ce? Și sari din pat îngrozită, și mergi la doctor să-i ceri o rețetă de psihotrope.

Pentru ca eu să citesc o rugăciune pentru tine, trebuie mai întâi să te spovedești, iar apoi, începând de astăzi...

În primul rând, nu participa niciodată la avorturi. Niciodată să nu fii de acord cu asta! Altfel, la prima crimă pe care o comiți, vei muri imediat, în aceeași oră. Nici să nu te gândești să repeți așa ceva!

În al doilea rând, niciodată nu le vei mai oferi femeilor însărcinate plante otrăvitoare care le provoacă avortul spontan. Acest lucru este menționat și în Jurământul Hipocratic.

În al treilea rând, toți banii pentru o naștere normală, până la ultimul ban, îi vei dona unui azil de bătrâni din orașul tău.

În al patrulea rând, te vei spovedi aici trei luni mai târziu, după o pregătire adecvată.

În al cincilea rând, vei primi împărtășania o singură dată în viață, iar aceasta va fi ultima săptămână din viața ta pe pământ.

Auzind toate acestea, Maria s-a speriat atât de mult încât a căzut la pământ și aproape a leșinat.

Ea a întrebat: — De unde să știu...

Și cele două prietene au continuat după ea: — De unde va ști ea, nefericita, că aceasta va fi ultima săptămână din viața ei?

— Nu te vei îmbolnăvi niciodată”, a răspuns sfântul, „decât o singură dată, apoi vei fi dusă la spitalul din Drama. Săptămâna în care vei sta acolo va fi ultima săptămână din viața ta. Vei cere ca la tine să vină un preot și apoi te vei împărtăși din Sfintele Taine pentru a le primi ca garanție a participării la viața veșnică și vei fi iertată de Dumnezeu. Aceasta este canonul tău și vai de tine dacă îl vei încălca în vreun fel.

Potrivit martorilor oculari, soarta viitoare a Mariei s-a dezvoltat exact în acest fel.

enter image description here

⭕ Video: RĂDĂCINILE SATANISTE ale mișcării PRO AVORT — un grup anti-avort a lansat un documentar de 22 de minute intitulat „Avortul: o doctrină a demonilor”. Filmul a venit ca urmare a experiențelor grupului în care activiștii lor au observat o legătură între eforturile pro-avort și proclamații de satanism. 😈 →

❤️ Părintele Ioan Istrati: Pruncii în pântece se roagă să nu fie avortați →

🔥 Despre avort pe coperta cărții Părintelui Ilarion Argatu: "Despre desfrânare și avort"!

✝️ Sfântul Ignatie Briancianinov: Încearcă să-i ierți pe toți înainte de a te ruga.

- Posted in Sfinți și învățături by

Sfântul Ignatie Briancianinov

Roagă-te ca un păcătos, nu ca un drept. Când rugăciunea nu este încurajată de pocăință, atunci Dumnezeu nu o va asculta.

Încercați dacă este posibil să vă rugați în privat și în secret.

Calitatea rugăciunii adevărate este atunci când mintea este atentă la cuvintele rugăciunii. Închide-ți mintea în cuvintele rostite ale rugăciunii.

Respinge toate gândurile - chiar și cele mai bune! - care apar în timpul rugăciunii.

Nu cereți în rugăciune nimic banal și zadarnic, aducând aminte de porunca Mântuitorului: "Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și adevărul lui, și toate aceste lucruri, adică toate nevoile vieții vremelnice, vi se vor adăuga vouă."

Lasă împlinirea și neîmplinirea cererii tale în voia lui Dumnezeu.


- Sfântul Ignatie Briancianinov

🚩 Sâmbătă, 29 Iunie 2024, ora 12 - Marșul Normalității din București ❗

- Posted in Societatea Civilă din România by

Sâmbătă 29 Iunie ora 12 pe Bulevardul Lascar Catargiu în fața Magazinului Orange are loc Marșul Normalității.

enter image description here

Se ajunge la Piața Victoriei la ora 13, pe urmă la Piața Romană, apoi la Universitate, se merge spre Piața Unirii și apoi pe Dealul Patriarhiei.

Haideți să spunem împreună un NU hotărât căsătoriilor și parteneriatelor civile homosexuale și să susținem familia întemeiată de un bărbat si o femeie.

Doamne ajută!

Vă rog dați mai departe mesajul.

❤️ Moș Pantea Dragomir din satul Săcalu de Pădure, comuna Brâncovenești, județul Mureș

- Posted in România Profundă by

Din păcate, Moș Pantea Dragomir, astăzi nu mai trăiește. Iată ce spunea într-un interviu din anul 2005 - exemplul lui ar trebui urmat de mulți:

enter image description here

"Cum să iau eu nădragi negri și cămașă împestrițată. Acuma, cică tăți s-o făcut domni. Da ăla care s-o lăsat el portu' lui ca să să-mbrece cu astea amestecate, ăla n-o fost domn, o fost țăgan, zău dacă nu! Românii, curații români, numa așa îs îmbrăcați. În alb! Ăsta lung și alb îi portu dacilor! Am văzut eu în istorii și știu. Îi moștenit de la daci. Dacă tata și moșu și strămoșu meu s-o purtat tăt așa, apăi eu nu-s mai slab decât ei. Așa o purtat strămoșu meu, așa port și eu. N-o să fiu mai slab ca ei, tocma acum, înainte de-oi muri. Odată m-o întrebat unu dacă nu mi-i rușine. Era să-l plesnesc de... cât îs eu de bătrân! Cum să-mi fie rușine? Cum să-mi fie rușine, domnule, dacă eu îs țăran? Țăran român, înțelegi? Nu mi-i rușine, i-am zis. Ba-s mândru!"

🗓️ 26 Iunie: Ziua Drapelului Național

- Posted in Viață, Sănătate și Educație by

enter image description here

HRISTOS - ROMÂNIA - PREZENT


Doamne Iisuse Hristoase, Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale și ale tuturor Sfinților, miluiește-ne pe noi. Amin.

ROMÂNIA ORTODOXĂ
ROMÂNIA ORTODOXĂ

✝️ Părintele Adrian Făgețeanu: Când se știe precis ce va urma trebuie să te hotărești înainte, nu după❗

- Posted in Abecedarul credinței by

Părintele Adrian Făgețeanu: Când se știe precis ce va urma trebuie să te hotărești înainte, nu după!

Părintele Adrian Făgețeanu, ne-a avertizat că trebuie fiecare să cercetăm vremurile și să ne pregătim de acestea.

Este vremea privegherii și a trezvirii, a pocăinței, a schimbării omului vechi (din înșine) cu cel nou!

Omul înțelept și smerit nu zice “nu vreau să știu semnele vremurilor, voi vedea atunci ce voi face”, tocmai ca să nu îl prindă vremea și să nu se asemene precum în pilda biblică cu acele fecioare neînțelepte care nepregătite și nesăbuite, au rămas cu candelele fără untdelemn în întâmpinarea Mirelui, iar Hristos le-a zis: “Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi”.

#️⃣ Asta înseamnă să fii #REZIST

✝️ Părintele Adrian Făgețeanu: Când am fost arestat, anchetatorul mi-a smuls crucea de la gât şi a aruncat-o în lada de gunoi. Eu am luat-o de acolo. El m-a bătut crâncen şi a aruncat din nou crucea la gunoi. Eu nu m-am lăsat.

💳 Părintele Adrian Făgețeanu nu încurajează acțiuni de „forțare” a statului pentru a-l determina să renunțe la noile acte cu cip incorporat – VIDE⭕️ „Deci sfatul meu: să nu le primească nimeni. Să nu primiți nimic din ce vă dau ăștia, pentru că sunt vicleni, vicleni, vicleni. Să nu se primească ceea ce se dă de acum înainte.”

⏰ Părintele Adrian Făgețeanu - despre vremurile de pe urmă / VIDE⭕️

✝️ Părintele Iustin Pârvu despre Părintele Adrian Făgețeanu

💥Părintele Adrian Făgețeanu a fost la un pas de moarte după ce Patriarhul Daniel l-a lovit în cap cu cârja de oțel

🅰️ Încep Jocurile Foamei? VIDE⭕ →

- Posted in Societatea Civilă din România by

27% dintre americani declară că sar peste mese, nu pentru că ar face post intermitent (care ar fi binevenit la incidența obezității în SUA), ci pentru că nu-și mai permit să-și cumpere de-ale gurii.

Boloș, ministrul-popă de finanțe, maaaaare penelist el așa, în guvernul habarnistului. Ciokolax, a reușit imposibilil!

  • 16.000 de firme s-au închis în primele patru luni ale lui 2024 din motive de e-Factura. Efectul?

  • Scăderea încasărilor la bugetul de stat, adică opusul efectului scontat prin e-Factura și e-TVA-ul vieții.

Ăștia pregătesc sclavagizarea integrală a populației, în vederea unui nou lockdown, cumva?

Sursa: https://fb.watch/sWwgeRFs5D/

🅱️ Dan Diaconu @ Trenduri Economice: Citește, înțelege, acționează și dă mai departe! →

- Posted in Lupta cea bună by

Nu de puține ori aud spunându-se că „sistemul nu ne dă nicio șansă”, că de fiecare dată avem de ales dintre două rele, iar cel mai mic rău posibil de dovedește în final a fi de-a dreptul catastrofal. Cunosc toate șabloanele și, în mare, ele spun un oarecare adevăr. Iată, urmează niște prezidențiale la care ni se propun doar tembeli: Ciucă, Ciolacu, Geoană, Lasconi, Nicușor Dan s.a.m.d. Ce să faci cu ăștia? Oricare dintre ei care s-ar cățăra pe fotoliul de președinte ar face un adevărat dezastru. Cei mai mulți au demonstrat-o deja și, cu toate acestea, s-au mai găsit naivi care să-i voteze. Dar noi ce facem? Stăm precum mielul la tăiere???

Dacă v-aș spune că avem un candidat onest, care chiar a demonstrat că poate înfrunta sistemul, ce-ați zice? Dacă v-aș spune că acel om, la un moment dat, a rămas să lupte chiar SINGUR împotriva sistemului, sistem pe care l-a biruit, ce-ați spune? Dar dacă aș adăuga că e un profesionist desăvârșit în domeniul său, că e un om modest și de un teribil bun simț? Că e empatic și că are inclusiv acea doză de nebunie asumându-și renunțarea la o viață personală împlinită pentru a intra în mocirlă, hotărât să lupte cu hidra? Este adevărat că vă pregătiți să-mi spuneți în față că bat câmpii? Ei bine, nu-i așa! Acest om chiar există, dar voi, marea majoritate, preferați să-l ignorați, pierzându-vă vremea în discuții sterile despre X, Y sau Z, oameni ai sistemului cu o suficientă expunere mediatică pentru a-i prinde în mreje pe fraieri.

Arată-ni-l! - veți spune.

Iată-l: Răzvan Constantinescu! Doctorul Răzvan Constantinescu.

Medicul Răzvan Constantinescu

Pentru faptul că s-a opus măsurilor tembele din pandemie era să-și piardă postul de la UMF Iași, unde tefeleii din conducere s-au pus să-l paradească, asemeni „Portocalelor” sistemului. Izolat de colegi, prezentat în termeni grotești de propagandă, medicul Răzvan Constantinescu s-a trezit brusc singur în fața tuturor. Nu-mi spuneți că l-ați susținut deoarece a arunca un like pe Facebook e zero! Omul ăsta s-a confruntat - asemeni altor medici onești - cu lichidarea sa profesională! Imbecilii de la butoane ar fi fost capabili inclusiv să-i retragă dreptul de practică. Îmi amintesc amuzat cum Gâdea îl chemase într-o emisiune pentru a-l lichideze prin tehnicile sale de predicator frenetic. Doar că, în aceeași emisiune, a participat și „minunata” Dorobăț pe banca acuzării. Aceasta a spus aberații atât de mari, încât participanții au izbucnit în râs, întreaga tentativă de terfelire a medicului Răzvan Constantinescu deraind în penibil.

🅱️ Citește articolul în continuare pe blog-ul Trenduri economice: https://trenduri.blogspot.com/2024/06/citeste-intelege-actioneaza-si-da-mai.html

☦️ Minunea prin care Sfântul Gavriil Georgianul a demonstrat unitatea Sfântei Treimi

- Posted in Taine și Minuni by

Odată, părintele a fost întrebat de către hindușii care l-au vizitat: "Părinte Gavriil, ce spuneți că voi, creștinii, greșiți. Voi, ortodocșii, ați împrumutat de la noi ideea Treimii dar ați înțeles greșit doctrina lui Brahma, Vishnu și Shiva, pentru că Trimurti, în ciuda relației armonioase, nu este una, iar voi considerați că Treimea ca fiind una, ceea ce este o eroare elementară".

Părintele Gavriil a răspuns: "Vă înșelați! Doctrina noastră este Dumnezeiască, cerească, totul este de la Domnul. Cum poate exista vreo eroare aici? Dar, din moment ce nu credeți și sunteți atât de sigur de dreptatea voastră, vă voi răspunde cu un exemplu viu."

Părintele Gavriil a scos pâinea din tigaie a pus-o pe o tavă și a spus: "Vedeți, pâinea este una și nedespărțită!". Apoi a făcut semnul Crucii pe pâine în numele Sfintei Treimi - și în loc au apărut apa, focul și grâul! Părintele Gavriil s-a întors către reprezentanții hinduismului, care au fost surprinși de această minune: "Uitați-vă bine, a apărut apă, foc și grâu în loc de pâine. În același fel, Sfânta Treime este împărțită în trei Persoane: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt". Apoi, în numele Sfintei Treimi, a făcut semnul Crucii pe foc, apă și grâu, iar acestea au redevenit pâine. După care părintele a spus: "Așa cum această pâine este una și nedespărțită, așa este și Sfânta Treime Una și nedespărțită!".

 


 

Page 1 of 9