Biserica Ortodoxă este, cu adevărat, universală ca răspândire geografică şi împărtăşeşte bogăţia sa de învăţătură şi de tradiţii tuturor celor care doresc să o cunoască.
Aproape că nu există colţ în lume în care să nu găsim ortodocşi.
Astăzi, 4 ianuarie 2024, Patriarhul Georgiei Ilia al II lea, împlinește apostoleasca vârstă de 92 de ani, un stâlp neclintit al Ortodoxiei, mărturisitorul și păstrătorul purității dreptei credințe în vremurile noastre.
Patriarhul Georgiei Ilie al II lea nu a semnat actele presinodale pentru Creta, în privința "Căsătoriilor mixte" și "Relațiile Bisericii Ortodoxe cu întreaga lume creștină”, declarând că Sfânta Taină a Cununiei se pecetluiește prin împărtășirea cu Sfintele Taine a mirilor.
Biserica Ortodoxă a Georgiei prin întâi-stătătorului ei, Patriarhul Georgiei Ilie al II-lea, se declară a fi o apărătoare a Ortodoxiei deoarece a respins documentul ecumenist pregătit pentru așa zisul Marele Sinod de la Kolymbari-Creta 2016.
Biserica Ortodoxă Georgiană este și rămâne o apărătoare a Ortodoxiei - este cea care a salvat Georgia și poporul georgian de erezia și apostazia ecumenistă.
Site-ul Ortodoxia.RO urează vrednicului Patriarh al Georgiei Ilia al II-lea - pentru frumoasa aniversare - un călduros La mulți ani în Hristos! și îl aclamă public și aici cu aprecierea de valoare liturgică: Vrednic este! Axios! Dignus est!
„Țineți legătura cu preoții. Duceți-vă în apartamente, în case, în poduri, în beciuri. Acolo ne vom ruga și vom celebra Sfânta Liturghie pe ascuns. Dumnezeu, Maica Domnului și Arhanghelul Mihail sunt cu noi. Și Sfântul Cuvios Mucenic Macarie nu ne va părăsi niciodată. Fie ca binecuvântarea Domnului să vă însoțească” (Din cuvântul Mitropolitului Teodosie de Cerkasî către credincioși, după acapararea Catedralei de către schismatici, 18 oct. 2024)
MITROPOLITUL TEODOSIE DE CERKASÎ A FOST BĂTUT ȘI INTERNAT ÎN SPITAL, IAR CATEDRALA MITROPOLITANĂ A FOST OCUPATĂ DE SCHISMATICII LUI DUMENKO
Se pare că nu se mai termină chinurile mucenicești prin care trece Biserica Ortodoxă Ucraineană (cea păstorită de Mitropolitul Primat Onufrie; în continuare, prescuratată: BOUkr), în timp ce întreaga Ortodoxie (cu puține excepții – n.tr.) rămâne tăcută în fața bătăilor Arhiereilor, clericilor și credincioșilor.
Joi, 17 octombrie 2024, au avut loc confruntări violente în orașul Cerkasî, mai exact în Catedrala Arhanghelului Mihail a Sfintei Mitropolii de Cerkasî a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOUkr).
Potrivit rapoartelor presei ucrainene, în primele ore ale zilei de joi, Catedrala a fost atacată de aproximativ 100 de persoane în uniforme militare și măști foul face, care au încercat să acapareze Biserica.
Conducătorul operațiunii de acaparare a fost preotul militar al ”Bisericii” Autocefale a Ucrainei (este vorba de structura schismatică a lui S. Dumenko, recunoscută de patriarhul Bartolomeu, prescurtată în continuare BOAaU, ghilimelele ne aparțin – n.tr.) Nazarie (Zasansky), care a acționat anterior ca „victimă” în procesele penale împotriva Mitropolitului canonic, IPS Părinte Teodosie de Cerkasî și Kanev.
De asemenea, „clericul” în cauză (Nazarie Zasansky) a condus acapararea prin vărsare de sânge a unei Mănăstiri din Cerkasî, în timpul căreia clerici și călugărițe ai BOUkr au fost bătuți cu sălbăticie.
În timpul acțiunii de acaparare nocturne, sfânta slujbă de priveghere a fost întreruptă, iar clericii și enoriașii BOUkr au fost bătuți cu sălbăticie, printre ei numărându-se și consilierul juridic al Sfintei Mitropolii.
Apoi, susținătorii ”Bisericii” Autocefale a Ucrainei (schismatica BOAaU) au jefuit vistieria Catedralei, și au luat peste 60.000 de dolari adunați de credincioși pentru repararea bisericii și cumpărarea clopotelor.
Au fost furate icoane vechi cu sfinte moaște, calculatoare, cărți bisericești, precum și toate bunurile Mitropolitului Teodosie din Episcopia sa, inclusiv haine și veșminte.
Este de remarcat faptul că clericii ”Bisericii” Autocefale (schismaticei BOAaU), în videoclipurile făcute în Catedrală, au anunțat tranziția prin violență a Bisericii și înființarea unei „comunități parohiale militare” în aceasta, făcând apel la credincioși să meargă în continuare la biserică și să se roage în ucraineană. : „Credeți-ne, inimile voastre se vor deschide dacă începeți să vă rugați în limba ucraineană și nu în slavona bisericească, care ni se impune”.
Dis-de-dimineață, Mitropolitul Teodosie, aflat peste noapte în arest la domiciliu la Kiev, a sosit la Cerkasî și, cu ajutorul credincioșilor, a evacuat atacatorii din Sfânta Biserică.
Șocant a fost momentul în care atacatorii l-au atacat pe Mitropolitul Teodosie în interiorul sfântului locaș, apoi au fugit, trăgând în același timp cu pistoale cu gaz pentru a intimida.
Mitropolitul Teodosie, bătut, a realizat un videoclip din Catedrală, spunând: „Toți au fugit. Printre atacatori s-a numărat și un membru al Consiliului municipal, pe care credincioșii noștri l-au prins și l-au predat poliției…”
De asemenea, Mitropolitul Teodosie de Cerkasî i-a chemat pe credincioși să apere Catedrala, subliniind că „aceștia nu înțeleg nicio limbă omenească, așa că trebuie să ne ferim Catedrala de tâlharii care nu au construit-o, care nu știu să se roage, care știu doar să fure, să bea și să raporteze autorităților și învățătorului lor spiritual din străinătate”.
Mitropolitul Teodosie s-a adresat și Patriarhului Ecumenic Bartolomeu printr-un videoclip, în care face apel la încetarea ostilităților:
„Cu binecuvântarea fericitului întru adormire Mitropolit al Kievului, Vladimir, v-am vizitat în anul 2013. Am liturghisit împreună la Mănăstirea Panaghia Sumela. Atunci am fost surprins de ospitalitatea dumneavoastră, simplitatea în comunicare și, se pare, dorința de a-i ajuta pe ortodocși.Dar, ca urmare a acțiunilor dumneavoastră, Biserica noastră Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) suferă astăzi.
Fiii duhovnicești ai dumneavoastră – schismatici legalizați ai așa-zisei „Patriarhie a Kievului” ne bat, ne ocupă bisericile, ne distrug mănăstirile, fac presiuni pentru legi care interzic Biserica noastră, în timp ce ne fac dosare penale, acționând ca „martori” și „victime” ..
Sanctitatea Voastră, k. Bartolomeu, opriți fărădelegea care se lucrează pe pământul ucrainean cu cuvântul dumneavoastră – cereți fiilor spirituali ai dvs. să înceteze! Nu vă bateți joc de credincioși, dacă fiii dvs. se consideră ortodocși! E în mâna dvs. a schimba ceva!”
Al doilea atac
La câteva ore după retragere, susținătorii ”Bisericii” Autocefale a Ucrainei (schismaticei BOAaU), în uniforme militare, au ajuns la Catedrală pentru un al doilea atac.
Caracteristic a fost momentul în care primarul orașului, A. Bondarenko, a publicat un apel prin care îi invita pe locuitorii orașului să meargă la catedrală „să se roage”, adică, de fapt, să susțină acapararea locașului.
La ora 11:30, Catedrala a fost din nou ocupată de susținătorii paramilitari ai ”mitropolitului” Epifanie.
Atacatorii au folosit gaze lacrimogene, care s-au soldat cu zeci de victime, inclusiv clerici ai Bisericii Ucrainene Canonice (BOUkr), cu răni de diferite grade de severitate.
După ce a fost bătut, mitropolitul Teodosie a fost internat, în timp ce polițiștii care se aflau la fața locului nu au făcut absolut nimic pentru a preveni confruntările.
La rândul său, șeful Administrației Regionale, I. Taburets, a susținut acapararea Catedralei, spunând: „calea către independența spirituală a Ucrainei este de neschimbat”.
Mass-media ucraineană răspândește în mod activ informații cum că, chipurile, Catedrala aparținea ”Bisericii” Autocefale (schismaticei BOAaU) și a fost ocupată de susținătorii Bisericii Ucrainene Canonice (BOUkr).
Cu toate acestea, în discursurile sale, Mitropolitul Teodosie a subliniat în repetate rânduri că Catedrala a fost construită în întregime pe cheltuiala Mitropoliei de Cerkasî a Bisericii Ucrainene Canonice (BOUkr) și este proprietatea acesteia, prin urmare încercările adepților lui Epifanie de a declara o „tranziție voluntară” a comunității sunt frauduloase.
În cele din urmă, canalele Telegram ucrainene, citând surse anonime din Biroul Președintelui Ucrainei, relatează că „Biroul Președintelui a dat undă verde pentru ocuparea bisericilor Bisericii Ucrainene cu ajutorul armatei și al radicalilor, pentru a deturna atenția de la pierderile forțelor armate ucrainene pe front”.
Traducere: Frăția Ortodoxă Misionară ”Sfinții Trei Noi Ierarhi”,
Campionul mondial de box la categoria grea, Oleksandr Usyk, a discutat despre apartenența sa religioasă și opiniile cu privire la Biserica Ortodoxă Ucraineană (BOUkr) într-un interviu acordat publicației NV.
Întrebat dacă s-au schimbat părerile sale religioase și dacă a părăsit Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei, Usyk a răspuns: „Sunt întrebat despre asta de oameni care niciodată în viața lor nu au fost la slujbă dimineața. Cum pot să răspund cuiva care nu cunoaște nici o rugăciune sau nu a fost niciodată la o liturghie?”.
Usyk a mai subliniat: „Sunt creștin ortodox și punct. Eu merg la Biserica Ortodoxă Ucraineană. În documente nu avem nicio Patriarhie a Moscovei. Să ne arate cine vrea unde se află în vreun document Patriarhia Moscovei”. El a adăugat: „Cred în Dumnezeu. Mă duc la această Biserică pentru mântuire și voi continua să fac acest lucru”.
Fiind întrebat despre rolul Bisericii Ortodoxe Ucrainene în vremurile grele de război, Usyk a remarcat: „Mă veți cunoaște nu prin cuvinte, ci prin roade. Ceea ce vezi nu înseamnă că asta este tot ce există. Și ceea ce nu vezi nu înseamnă că nu există. De asemenea, nu vedem vântul și nici nu văd aici dragostea vreunuia dintre voi; nu puteț să mi-o arăți cu mâna. Totuși, simt rugăciunea călugărilor care se roagă pentru mine când sunt în ring”.
Usyk a subliniat că va continua să-și urmeze convingerile religioase, în pofida criticilor.
UJO a informat mai devreme că campionul de box la categoria grea Oleksandr Usyk a spus cine îl povățuiește în credință.
Oleksandr Usyk a participat la Liturghia săvârșită la Lavra Peșterilor de la Kiev.
Campionul mondial la box la categoria grea, Oleksandr Usyk, a spus cine îl îndrumă pe calea credinței:
"Preafericitul Părinte Mitropolit Onufrie, și vlădica Spiridon (se referă probabil la episcopul Spiridon de Vasylkiv, care a fost privat de cetățenia ucraineană în 2023 – Red.)", a spus Usyk.
Acest lucru a fost raportat de publicația Tribuna.
Pe 25 august, Usyk a fost văzut participând la o slujbă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene la Lavra Peșterilor de la Kiev.
Acest lucru s-a întâmplat a doua zi după ce Usyk s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În timpul acelei întâlniri, boxerul i-a oferit lui Zelenski centura sa de campion la categoria grea WBC.
Reprezentanți ai mai multor Biserici Ortodoxe Locale și experți din diferite țări s-au reunit la Sofia luni, 26 august, pentru o conferință în apărarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, care se confruntă cu o persecuție tot mai mare din partea propriului stat.
Parlamentul ucrainean a adoptat și președintele Zelensky a semnat săptămâna trecută o nouă lege menită să interzică UOC canonică.
Printre participanții la conferință, intitulată ‘Blocadă împotriva agresiunii asupra Bisericii – Apărarea Ortodoxiei’, s-au numărat Sfinția Sa Mitropolitul Luca de Zaporozhye al UOC, Sfinția Sa Arhiepiscopul Theodosios de Sevastia al Patriarhiei grec-ortodoxe a Ierusalimului, Părintele Mikhail Kovachev al Bisericii Ortodoxe Bulgare și un număr de avocați, jurnaliști, analiști politici și activiști pentru drepturile creștinilor, informează Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși.
Subiectele au inclus discriminarea și persecuția religioasă, presiunea asupra UOC, situația din Kosovo și Metohija și provocările cu care se confruntă Bisericile Ortodoxe.
Arhiepiscopul Theodosios de Sevastia a mulțumit participanților la forum pentru eforturile lor de a ‘declara cu voce tare încetarea persecuției la care este supusă sora noastră Biserica Ortodoxă din Ucraina’.
„Aceasta este poziția creștin ortodoxă corectă și nu putem rămâne tăcuți în fața acestor încălcări grave și abuzuri fără precedent comise împotriva singurei Biserici Ortodoxe legitime din Ucraina, care este condusă de Preafericirea Sa Mitropolitul Onufrie”, a declarat Arhiepiscopul Theodosios de Sevastia.
Participanții la conferință au adoptat o rezoluție care a fost transmisă Ambasadei Ucrainei, solicitând:
abrogarea legii care interzice UOC
încetarea confiscării bisericilor UOC de către schismatici, naționaliști și autoritățile locale și pentru ca justiția să fie aplicată celor implicați în astfel de confiscări
condamnarea și încetarea campaniei de discreditare a membrilor UOC desfășurată de principalele instituții media ucrainene
eliberarea clericilor arestați
încetarea arestării clericilor pentru a fi folosiți în schimburile de prizonieri cu Rusia
ridicarea sancțiunilor împotriva ierarhilor UOC
încetarea bombardamentelor asupra bisericilor ortodoxe
De asemenea, participanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la distrugerea icoanelor sfinților ruși și a obiectelor bisericești asociate cu Biserica Rusă.
Conferința a făcut apel la autoritățile ucrainene să înceteze sprijinul politic și administrativ pentru schismatica ‘Biserică Ortodoxă a Ucrainei’, care vizează distrugerea UOC. Aceste cerințe sunt necesare pentru a asigura stabilitatea comunității ortodoxe din Ucraina, consideră participanții.
Timp de 7 zile, parcurgând 35 de km pe zi, creștinii ortodocși merg prin Ucraina, spre icoana Maicii Domnului de la Poceaev.
„Nici o armă nu este mai puternică decât rugăciunea - ea aduce pace în lume și în suflet.” spunea Sfântul Siluan Athonitul.
Un mare pelerinaj a început în Ucraina pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului care se serbează pe 28 august. Procesiunea pornește de la mănăstirea Kamenets-Podolsky și va ajunge la mănăstirea Poceaev pe 27 august.
Pelerinii merg pe jos 260 de kilometri în șapte zile, purtând icoane din bisericile lor și rugându-se seara sub cerul liber, urmând a participa la final la sărbătoarea Adormirii Fecioarei Maria la Lavra Poceaev.
Drumul pe jos spre mănăstirea Poceav are o tradiție de mulți ani, unii dintre pelerini fiind prezenți zeci de ani la rând, chiar la vârste înaintate. Participarea la procesiunea religioasă din acest an este o responsabilitate personală a fiecărui credincios, din cauza războiului, nu există o organizare oficială.
La mănăstirea Poceaev cu sute de ani în urmă s-a întâmplat o minune legată de apariția Maicii Domnului. De asemenea aici se află o icoană a Maicii Domnului – „Poceaevskaia”.
În urmă cu 400 de ani mănăstirea a fost sub asediul tătarilor. Toți călugării și creștinii adăpostiți aici au fost chemați la rugăciune de stareț iar în timp ce slujeau Acatistul Maicii Domnului deasupra bisericii a apărut dintr-odată Fecioara Maria într-un veștmânt alb, strălucitor, înconjurată de îngerii cu săbii în mâini și de un bătrân stareț al mănăstirii, Sfântul Iov.
Tătarii au tras înspre armata cerească ce se arătase deasupra dealului Poceaev dar săgețile se întorceau înapoi spre cei ce le trăgeau. În confuzia și teama ce a cuprins oastea de tătari, mulți au fugit, alții au fost făcuți prizonieri de apărătorii mănăstirii. Unii dintre prizonierii tătari s-au botezat și au devenit creștini ortodocși.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă legea de interzicere a Bisericii Ortodoxe Ucrainene (canonice) cea considerată a fi legată de Moscova, al cărei text oficial a fost publicat pe site-ul parlamentului.
Legea care a fost denunțată de Rusia, a fost promulgată de Ziua Independenței Ucrainei față de Uniunea Sovietică și la doi ani și jumătate de la începutul invaziei ruse în țară.
Președintele ucrainean a declarat într-un interviu că această decizie va consolida - chipurile - independența țării sale: „Ortodocșii ucraineni fac astăzi un pas pentru a se elibera de demonii Moscovei”.
Ucraina a încercat să se distanțeze de Biserica Ortodoxă Rusă încă din 2014, dar aceste eforturi s-au precipitat considerabil după invazia rusă din 2022.
Biserica Ortodoxă Ucraineană (canonică) s-a separat administrativ de Patriarhia Moscovei în anul 2022, dar oficialii ucraineni au abuzat de poziția lor de putere și au acuzat în mod repetat clericii săi că rămân loiali Rusiei.
Potrivit observatorilor, Biserica Ortodoxă din Ucraina cea canonică (presupus legată de Rusia) are acum peste 9 000 de parohii în Ucraina, față de 8000-9000 de parohii pentru gruparea schismatică zis autocefală a lui Epifanie Dumenko.
Știrea inițială — 18 August 2024:
Parlamentul Ucrainei a adoptat în primă lectură, joi, un proiect de lege prin care Biserica Ortodoxă Ucraineană (UOC) - subordonată Patriarhiei Moscovei - este scoasă în afara legii. Proiectul de lege interzice însă orice organizație religioasă asociată cu Rusia.
„Proiectul de lege numărul 8371 privind interzicerea organizațiilor religioase asociate cu Federația Rusă a fost adoptat în prima lectură”, a declarat joi deputatul Iaroslav Jelezniak, potrivit AFP.
Proiectul de lege a fost adoptat cu o largă majoritate: 265 pentru, 29 împotrivă, 4 abțineri.
Legea va intra în vigoare după 30 de zile de la publicarea sa.
Comunitățile de credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU) au un termen de 9 luni pentru a rupe legăturile cu Biserica Ortodoxă a Rusiei.
În mai 2022, la două luni de la invazia Rusiei, BOU a anunțat că rupe legăturile cu Patriarhia Moscovei, însă Kievul afirmă că acest lucru nu este adevărat și că BOU este o rețea care face jocurile Rusiei.
Pe 15 august, Zelenski personal a făcut apel la Rada ucraineană să se întrunească și să aprobe proiectul de lege, pentru a rezolva chestiunea „independenței spirituale” a Ucrainei.
Mitropolitul Onufrie
Biserica Ortodoxă Ucraineană - canonică și-a exprimat dezamăgirea față de interdicția propusă, afirmând că aceasta încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de religie.
„Fără îndoială, adoptarea acestui proiect de lege va indica faptul că drepturile și libertățile omului, pentru care și statul nostru luptă, își pierd sensul”, a declarat Mitropolitul Onufrie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene - canonice.
Dan Diaconu @ Telegram:
Zelenskyi a interzis Biserica Ortodoxă a Ucrainei, cea afiliată canonic Moscovei și având cel mai mare număr de credincioși. De fapt, această interzicere este o interzicere a ortodoxiei deoarece Biserica Ortodoxă (autodeclarată) Autocefală a Ucrainei și sprijinită de regimul Zelenskyi nu poate fi considerată o alternativă deoarece este mai degrabă o mișcare politică decât o biserică. Oamenii știu asta și, decât să adere la aberația religioasă inventată de Zelenskyi, preferă să se retragă în catacombe. Ce pretenții să ai de la o sectă de sorginte politică, având pretenție de biserică și care a introdus-o în iconografie pe „sfânta” Victoria Nuland”?
Mai mult, regimul Zelenskyi nu a permis etnicilor români să treacă la Biserica Ortodoxă Română. BOR a fost atacată dublu: pe de o parte politrucii ucraineni nu i-au permis din punct de vedere legal să activeze în Ucraina, în timp ce sctanții din Biserica Ortodoxă a Ucrainei - facțiunea Zelenskyi au atacat BOR la Constantinopol deoarece „i-ar racola credincioșii de pe teritoriul său”.
Ce avem nu e nici mai mult nici mai puțin decât o interzicere de facto a ortodoxiei pe teritoriul Ucrainei. Cu toate că e un tembelism absolut, o dovadă de tiranie josnică, nimeni nu rostește o vorbă. Iar „ai noștri ca brajii” sprijină în continuare Ucraina, cu toate că, de data aceasta, victime sigure ale nebuniei piticului porno vor fi inclusiv etnicii români.
Când, în 2004, în Ucraina a început primul "Maidan", Părintele, s-a rugat neîncetat timp de trei zile împreună cu monahia Kalisfenia, iar apoi a spus: "Gata, nu va mai fi niciun război!".
L-a implorat pe Domnul și timp de zece ani a amânat evenimentele teribile care au avut loc în Ucraina în 2014, sacrificându-se pe sine și sănătatea sa. Prin nevoința sa, el l-a rugat pe Domnul să nu fie vărsare de sânge.
De mai multe ori părintele Iulian ne-a profețit, vorbind despre deșertul chinezesc, că vor fi o mie de frați și mulți bătrâni.
În anul 2000, a fost întrebat: "Va fi autocefalie?" Și a răspuns: "Va fi!".
Atunci l-au întrebat din nou: "Și pentru ce, părinte?". Și el a răspuns: "Pentru a alunga gașca din Lavra Kiev-Pechersk!".
De asemenea, a profețit că America se va scufunda în apă. Părintele Iulian a prezis că va fi foamete și că atunci călugării vor muri de foame.
Și cu puțin timp înainte de a muri, a spus: "Vă voi părăsi!" - și a strigat - întotdeauna plângea ca un copil.
Părintele Iulian ne spunea de mai multe ori: "Va fi război și va fi foamete! Călugării vor aduna mâncare din tomberoane și oamenii vor face la fel".
Altă dată părintele ne-a spus (fraților): "Va fi o biserică ucraineană la noi!".
El a dat din mână și a arătat că totul va fi ucrainean, preoții vor fi ucraineni. Și ne-a spus că ne vom "ruga în casele noastre".
A spus că vor lua Lavra Kiev-Pechersk și vor alunga călugării, iar apoi, când va trece timpul, se vor aduna noi călugări în Lavră. În același timp, părintele Iulian nu a certat și nu a osândit pe nimeni.
Părintele Iulian nu-i plăcea să judece pe nimeni. Chiar și atunci când în prezența lui începeau să-l judece pe fostul mitropolit Filaret (Denisenko), care intrase în schismă, părintele putea să-i lovească cu o cârjă.
Ne-a făcut să înțelegem că, dacă Domnul permite, orice persoană poate ajunge la o asemenea nebunie, de îndată ce harul lui Dumnezeu pleacă de la el.
Într-o zi l-am întrebat pe Pr. Iulian: "Părinte, ce ne așteaptă?". Iar el a răspuns: "Război - foamete! Război - foamete!"
A mai spus: "Va fi o biserică ucraineană (se referea la schismă) . Vă veți ruga în casele voastre!".
Părintele Iulian ne spunea: "Vă vor lua bisericile, vor lua și Lavra! Dar este necesar!".
Și a fost întrebat: "Dar cum rămâne cu noi?". El a răspuns: "Și voi veți rămâne acasă!".
Noi am întrebat: "Cât timp, părinte?". El a spus: "Păi, trei ani! Și apoi vor vedea că nimeni nu se duce la bisericile lor și vi le vor da înapoi!".
"Va veni o vreme când vor dori să distrugă credința ortodoxă în Ucraina, dar Domnul nu-i va lăsa!"
Sfânta Comunitate de la Muntele Athos, fiind informată cu privire la viitoarea publicare a Numărului Personal (NP) al cetățenilor, așa cum este descris în Legea 4727/2020 „Cu privire la guvernanța digitală”, dorește să vă adreseze prin această scrisoare, următoarele întrebări critice:
Legea prevede că numărul personal (NP) trebuie atribuit fiecărei persoane fizice și rămâne neschimbat pe tot parcursul acestei vieți. De asemenea, legea și expunerea de motive a acesteia evidențiază ca obiectiv principal al NP este facilitarea cetățenilor în tranzacțiile lor cu organismele publice.
De ce obligatoriu și nu opțional?
Având în vedere că nu există o astfel de obligație în temeiul unei directive europene, vă rugăm să explicați necesitatea implementării obligatorii a acestei măsuri în țara noastră. De ce numărul personal (NP) devine obligatoriu și nu opțional?
Ne exprimăm profunda îngrijorare și îngrijorare cu privire la protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor, având în vedere că numărul personal poate lega o cantitate mare de date cu caracter personal de un sistem comun.
Cum ne putem asigura că aceste date sunt protejate în siguranță și nu sunt compromise?
Poate Secretariatul General pentru Sisteme Informatice ale Administrației Publice, unde conform legii „se va ține Registrul cu numere personale (NP)” și „se iau toate măsurile tehnice și organizatorice necesare, în special criptarea”, să asigure securitatea datelor noastre cu caracter personal?
Cu respectul cuvenit, solicităm clarificările necesare din partea dumneavoastră, știut fiind că urmărim fenomenul.
Ne rugăm pentru dumneavoastră și vă transmitem tot respectul cuvenit.
— Toți reprezentanții și conducătorii celor douăzeci de Sfinte Mănăstiri ale Muntelui Athos în Adunarea comună
Cu ani in urma, ucrainienii credinciosi treceau granita in Rusia pentru a participa la slujbele din Mănăstirea Sfântul Nicolae. Acum, soldatii Kievului ce au patruns in Kursk au luat-o la tinta cu tancul si cu dronele taman in timpul Sfintei Liturghii iar Sfanta Liturghie nu poate fi oprita…
Sfânta Liturghie nu poate fi oprită… Povestea unei crime de război.
Miercurea trecută, 7 august 2024, forțele ucrainene au lansat o incursiune în regiunea Kursk din Rusia, după cum știe toată lumea până acum. Însă puțini au văzut detaliile a ceea ce a însemnat acest lucru pentru populația locală. Iată ce s-a întâmplat într-o veche mănăstire rusă din apropierea graniței ucrainene.
Așadar, de ce soldații ucraineni au primit ordin să distrugă Mănăstirea Sfântul Nicolae-Gornalski? Desigur, nu știm ce au avut în cap comandanții lor, însă realitatea spirituală este că monahii sunt luptători ai lui Hristos, care își croiesc drum printre hoardele de demoni, spirite ale văzduhurilor. O mănăstire este o fortăreață spirituală a Ortodoxiei, iar Ortodoxia este fortăreața culturii și istoriei rusești. Mănăstirea Sfântul Nicolae și icoana sa făcătoare de minuni a Maicii Domnului sunt, de asemenea, un simbol – și nu doar un simbol – al unității ruso-ucrainene în Hristos și în Biserica Sa Ortodoxă.
În acea zi fatidică de săptămâna trecută, Mănăstirea Sfântul Nicolae a devenit Zona Zero.
Era dimineață, iar călugării slujeau Sfânta Liturghie. Chiar în mijlocul slujbei, chiar înainte de cântarea Crezului, soldați ai armatei ucrainene au venit cu un tanc la mănăstirea rusă și au început să bombardeze bisericile. (Spunem ‘soldați ai armatei ucrainene’, și nu ‘soldați ucraineni’, pentru că, de fapt, un număr mare de ‘mercenari’ străini participă la incursiune). Conform canoanelor Bisericii, Dumnezeiasca Liturghie nu poate fi întreruptă. Călugării trebuiau să termine slujba indiferent de obuzele care zburau spre ei, chiar dacă asta însemna moartea lor. Așa că s-au rugat ca primii creștini în catacombe, în timp ce tancurile continuau să bombardeze biserica.
Iar Domnul i-a protejat. După terminarea Sfintei Liturghii, într-o scurtă pauză a bombardamentelor, au fugit la subsol. Ca niște spirite diabolice ale văzduhului, dronele au început să distrugă sistematic mănăstirea. Două biserici au fost incendiate, în mod deliberat și precis. Călugării, asistenții în vârstă și muncitorii au așteptat până seara pentru a ieși din adăpost.
Odată ce bombardamentele au încetat, s-au grăbit la mașină și s-au îndreptat spre Sudzha. Dar mănăstirea era înconjurată. Zona a fost luată sub control de către armata ucraineană, care trăgea în vehiculele civile. Mulți au reușit să treacă, însă un muncitor al mănăstirii pe nume Serghei a fost ucis. El spăla vasele în mănăstire și ajuta la trapeza. La fel ca mulți alți nevinovați care au fost uciși de la revoluția Maidan și războiul ce a urmat, el este un nou mucenic.
Înainte de împărțirea Uniunii Sovietice, regiunea Kursk și regiunea Sumy erau o familie. Nimeni nu considera granița dintre RSS Ucraineană și RSS Rusă drept o linie de demarcație. Mai târziu, în anii 2000, procesiunile cu icoana Pryazhevskaya au mers de la mănăstirea Kursk la regiunea Sumy. Câteva mii de ruși au participat – din ambele părți. Această procesiune a unit Sfânta Rusie.
Un pod special a fost chiar construit peste râu pentru a transporta icoana Maicii Domnului. În anul 2014, acesta a fost aruncat în aer de Sectorul de Dreapta din Ucraina. Dar nu a contat. Oamenii din Sumy stăteau pe un mal al râului, iar oamenii din Kursk pe celălalt. S-au închinat unul în fața celuilalt și s-au rugat împreună. După februarie 2022, icoana a fost procesionată lângă granița rusă – nimeni din Sumy nu a mai venit la procesiune.
Însă săptămâna trecută, au venit bărbați din Sumy – în tancuri. Poate că mamele, bunicile sau mătușile lor au participat la acele procesiuni în vremuri de pace și unitate. Poate chiar unii dintre acești soldați participaseră.
Cei care fugeau de la mănăstire s-au îndreptat spre Sudzha, unde un preot i-a ascuns în Biserica Sfânta Treime. Cum amintește acest lucru de vremea invaziei tătarilor mongoli – familii creștine, monahi, clerici, adăpostindu-se în biserici ortodoxe, pentru a scăpa de acea componentă oribilă a atâtor războaie barbare – violul și măcelul oamenilor nevinovați.
La fel a fost și în Sudzha. Un preot ascundea oamenii din Biserica Sfintei Treimi de bombardamente. Este la fel ca în vremurile trecute. Rușii s-au adăpostit întotdeauna de război în biserici.
Poveștile oamenilor din această regiune de frontieră se infiltrează acum în spațiul informațional rusesc – scene care amintesc de alte vremuri teribile de atacuri ale unor supuși ai iadului, doar că de data aceasta cu toate atributele războiului modern… [2]
De la 2 / 3 ani se începe joaca cu mingea, cu culorile, prima interacțiune cu hârtia si apoi cu creioanele, puzzles de la vârste mici până la mai mari, cititul de povesti, chiar dacă nu vor înțelege din prima, dar se obișnuiesc să asculte, apoi cântecele și dans, numere și recunoașterea și numirea animalelor.
Și joaca la părculeț: balansoar, tobogan, joaca cu găletușa în nisip - toate acestea le pot procura și de aici, am văzut că unele spitale au așa ceva amenajat pentru copii. Mai vreau să îi învăț geografie cu hărți si puzzles de hărți (sunt produse de la Montessori), să socotim corect și să învățăm ceva din istorie.
Și de ce nu, putem pune și o mică piscină gonflabila - și joaca cu apa e importantă. Iar pe terenul cu iarbă: fotbal și altele cu mingea. Am putea înălța zmei.
Vom desena și vom picta. Vom face lucru manual.
Și mai presus de toate vom face rugăciune în fața icoanelor, în primul rând Tatăl nostru, apoi va trebui să traduc cumva câteva rugăciuni pentru copii, mai doresc sa spunem zilnic Crezul și să cântăm Maicii Domnului.
🙋♀️ Mihaela Moțoc / Orthodox Christian in Rwanda (East Africa)
Rasofora Mihaela Moțoc este o poveste ea însăși. S-a născut în Făgăraș, are adunate câteva diplome care atestă că are pregătire în Științele Economice și în Matematică și Fizică. Este, de asemnea, și absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă din Sibiu. Acum este în misiune creștin ortodoxă în Rwanda.
A fost elevă la un liceu de Matematică-Fizică. Pentru că a vrut să mai stea un pic lângă bunica ei, în orașul Victoria, a urmat acolo o școală postliceală de finanțe, gestiune și contabilitate. Apoi a devenit studentă a Facultății de Științe Economice, specializarea Management. În 2014, Mihaela Motoc intră la Facultatea de Teologie Ortodoxă ”Andrei Șaguna” din Sibiu. Și de aici începe o altă poveste.
„Cam din acel moment s-a schimbat total ...universul meu existențial. Încă din anul doi de facultate am început o misiune creștin ortodoxă în Madagascar, pe cont propriu, fiind însoțită, doar la prima călătorie misionară de către un monah athonit grec. Parcursul profesional a fost pentru mine un amestec de tot felul de joburi, care nu mă împlineau nicidecum. Odată cu studiul teologic și intrarea în lumea misiunii, m-am apropiat și de viața monahală, datorită unor mănăstiri în care am ajuns. Iar viața aceasta monahală începea să-mi placă mai mult decât viața de la oraș” [...]
Că sunt vremuri ciudate n-o vedem doar din nebunia evenimentelor care se succed, ci și și din anumite evenimente care n-ar trebui să existe. Sunt nori negri deasupra Muntelui Athos, locul în care pacea a fost constanta timp de-atâta amar de vreme. Iată că nebunia lumii actuale lovește și acolo. Și de lovit lovește dur.
Cu toate că este locul în care lupta se dă pe tărâm spiritual, în interiorul Muntelui Athos sunt dintotdeauna anumite diferențe. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, pacea și-a făcut mereu loc acolo. Pare însă că, după nebunia pandemică, un diavol a intrat, răscolind oamenii și locurile.
"Patriarhul Bartolomeu a susținut că tomosul urma să aducă pacea în Biserică, urma să unească milioane de creștini ortodocși; în schimb, a izbucnit un război, iar oamenii pe care patriarhul i-a proclamat canonici, persecută Biserica canonică, confiscând biserici, bătând preoți, ucigând."
"Conștiința unui episcop ortodox îl obligă să își exprime opinia cu privire la probleme importante legate de soarta Bisericii Ortodoxe." — Mitropolitul Daniel de Vidin care a devenit noul Patriarh al Bulgariei.
ÎN ASCUNSUL NOPȚII, UCRAINA A DISTRUS BISERICA ZECIUIELILOR, CONSTRUITĂ PE LOCUL PRIMEI CATEDRALE KIEVENE
Muzeul Național de Istorie a Ucrainei și naționaliștii antiortodocși și-au îndeplinit în sfârșit visul de a destructura și distruge o biserică care, până în această dimineață, se afla pe locul primei catedrale a Rusiei Kievene.
Vechea catedrală a fost aruncată în aer de autoritățile fără Dumnezeu în anul 1936, însă în anul 2006, noua biserică, aparținând Mănăstirii Zeciuielilor, a fost construită de locuitorii Kievului cu binecuvântarea mitropolitului Vladimir al Kievului și al întregii Ucraine de atunci.
Elementul antiortodox din Ucraina a încercat să destructureze biserica cel puțin încă din anul 2018, pe timpul mandatului președintelui Petro Poroșenko, argumentând că aceasta a fost construită ilegal pe teritoriul Muzeului Național de Istorie.
Uneori, poate deseori, necuvântătoarele ne dau niște lecții de viață uimitoare!
Întâmplarea s-a petrecut recent în Belarus, în timpul unei procesiuni religioase.
O barză i-a însoțit pe credincioși pe tot parcursul procesiunii și a ascultat cu smerenie în picioare, în mijlocul credincioșilor, rugăciunile și cântările pascale. Apoi s-a dus în fața icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului și s-a înclinat dinainte.
Atunci când se împuținează credința oamenilor, o preiau celelalte făpturi ba chiar și pietrele strigă atunci când oamenii tac.
De Preot Clement Nehamaiyah (Neemia), 27 Martie 2024, Orthodox Christianity
Cuvânt ținut de Preotul Clement Nehamaiyah, rectorul parohiei Sfânta Treime a Bisericii Ortodoxe Ruse din Chandrapur (India), în cadrul conferinței ‘Misiunea externă a Bisericii Ortodoxe Ruse și potențialul misionar al culturii’, la cea de-a XXXII-a ediție a Lecturii Internaționale a Nașterii Domnului, 2024.
Preotul Clement Nehamaiyah
„Binecuvântat ești Tu, Hristoase Dumnezeul nostru, Care i-ai descoperit pe pescari ca fiind cei mai înțelepți, trimițând peste ei Duhul Sfânt. Prin ei ai atras lumea în plasa Ta. Iubitorule de oameni, slavă Ție!”, cântăm în troparul la sărbătoarea Cincizecimii. Hristos i-a transformat pe pescarii obișnuiți în pescari de oameni și le-a poruncit acestora, care sunt însăși temelia Bisericii:
„Drept aceea, mergeți și învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v’am poruncit Eu vouă. Și iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” (Matei 28:19-20, Biblia versiunea Anania)
Astfel, Sfântul Toma, unul dintre cei doisprezece Apostoli, a venit în India pentru a aduce alte oi, despre care vorbea Hristos, la Dumnezeul cel adevărat (cf. Ioan 10, 16). Astfel a început istoria creștinismului în India, sfințită cu sângele Sfântului Apostol.
Pentru prima oară în istorie, marea sărbătoare a Triumfului Ortodoxiei, care se prăznuiește în prima duminică a Postului Mare, se va desfășura fără prezența politicienilor.
Sfântul Sinod al Bisericii din Grecia, sub conducerea arhiepiscopului Ieronim al II-lea al Atenei, a decis că, pe 24 martie, în Duminica Ortodoxiei, politicienii care au votat pentru legalizarea căsătoriilor homosexuale nu vor avea acces în biserici.
Mai mult, nici Ieronim, nici vreun alt membru al Sinodului nu vor participa la dineul tradițional organizat anual de președintele Greciei de ziua Triumfului Ortodoxiei în onoarea Sinodului.
Decizia Bisericii nu a putut fi schimbată - „gheața nu a putut fi spartă”, cum a scris presa elenă – în ciuda eforturilor președintei Greciei, Katerina Sakellaropoulou, când aceasta a fost sunată de arhiepiscopul Ieronim pentru a o informa de decizia Sinodului.
Este prima acțiune de protest ÎN BLOC a Bisericii din Grecia, după ce Parlamentul de la Atena a legalizat căsătoriile între persoane de același sex și posibilitatea înfierii de copii de către aceste cupluri.
Până acum, s-au înregistrat mai multe cazuri de ierarhi și preoți care i-au excomunicat pe politicienii care au votat legea, dar nu a fost vorba decât de gesturi izolate.
Biserica Sfântului Ilie (în sârbă Црква светог Илије) este o biserică ortodoxă sârbă aflată în Podujevo din Kosovo. Biserica este consacrată Sfântului Ilie, și a fost construită pe o colină în apropierea orașului Podujevo, iar în apropiere se află cimitirul ortodox sârbesc. Biserica Sfântului Ilie a fost construită în 1929, iar de-a lungul existenței a fost demolată de mai multe ori, de fiecare dată de albanezi extremiști. Până în 2010, biserica a fost reconstruită și renovată pentru a cincea oară.
NU UITA NICIODATĂ! ACUM 20 DE ANI...
Pe 17, 18 și 19 martie 2004, în trei zile de pogrom anti-sârb, 10 sârbi au fost uciși, 35 de biserici și mănăstiri au fost distruse și arse, 738 de case sârbești și 10 clădiri publice, școli și stații de sănătate, 4012 sârbi au fost alungați de pe pământurile lor.
Vă mulțumesc pentru că m-ați primit în mănăstirea voastră ca oaspete. Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, prin rugăciunile Părintelui Justin, mi-a fost dat să ajung la mănăstirea lui. Acum câteva săptămâni, m-am rugat să ajung la mănăstirea Părintelui Justin, pentru că avem nevoie de învățăturile lui atât pentru americani, cât și pentru cei care vorbesc limba engleză. Cred că mă aflu aici, datorită rugăciunilor Părintelui Justin.
În America, facem o lucrare misionară atât prin intermediul internetului, cât și prin traduceri apărute în cărțile pe care le publicăm în toată lumea. După coronavirus, avem de trei ori mai mulți oameni care vin la biserică și cererile au crescut atât pentru catehizare, cât și pentru botez.
Și poate credeți că în mijlocul munților și în mănăstirile din România, nu aveți mai nimic de făcut. Însă, vreau să vă spun că, de fapt, sunteți foarte implicate în lucrarea misionară. Fiecare rugăciune pe care o faceți, fiecare Sf. Liturghie pe care o săvârșiți, fiecare împărtășire cu Sf. Taine, contracarează răul care este în lume. Toți suntem în același trup al lui Hristos și rugăciunile, lupta voastră ne ajută pe noi, cei din lume. Totul este într-o strânsă legătură.
CONVERTIREA LA ORTODOXIE
Eu am crescut ca anglican protestant. Tatăl meu a fost preot anglican, timp de 28 de ani. El, împreună cu parohia lui (150 de oameni), s-au convertit în 1992. Pe mine, rugăciunile cuiva care m-a vizitat acum 30 de ani, m-au adus la Ortodoxie în 1998.
Eram student la Universitate și pentru prima oară, am fost la o bisericuță grecească, simplă, care nu avea nimic special. Am mers la Vecernie, unde erau doar preotul, cântărețul și o doamnă în vârstă. Ei nu obișnuiesc să facă Vecernia zilnic, acolo, dar în acea zi se făcea, când am trecut eu și m-am simțit ca în rai. Nu mai văzusem așa ceva, niciodată în viața mea. Și am plecat de la acea biserică, în acea zi, am închis ușa și am simțit că parcă revenisem din nou în aceeași lume.
Am fost foarte mult implicat în activitățile pro-vita, împotriva avorturilor. Am fost liderul celor care protestau în fața clinicelor în care se făceau avorturi. Colaboram cu catolicii și credeam despre mine că sunt un creștin foarte bun. Și în acea zi în care am fost la Vecernie, mi-am dat seama că, de fapt, nu eram așa de bun. În adâncul inimii mele, am realizat că abia aceea era adevărata biserică. Și mi-au trebuit cam șase luni să urmez cu mintea ceea ce simțea inima pentru că, de obicei, rațiunea este dușmanul vieții duhovnicești.
Prima carte care mi-a fost dat să o citesc a fost Ortodoxia și religia viitorului a părintelui Serafim Rose. Nu este prima carte pe care, în general, oamenii, preferă să o citească. Este o carte profundă care prezintă o analiză a new-age-ului și mă gândeam că dacă el a înțeles atât de bine lucrarea celui rău, înseamnă că trebuie să fie un om sfânt.
Patriarhul Neofit a murit la Academia de Medicină Militară din Sofia la ora 22:22 ca urmare a unei insuficiențe survenite la nivelul mai multor organe.
„Facem apel la creștinii ortodocși să înalțe rugăciunea lor sinceră împreună cu Sfânta Biserică Ortodoxă către Dumnezeul cel atotmilostiv pentru a odihni sufletul dragului nostru Patriarh în împărăția lui Dumnezeu – în locașurile drepților”, se menționează în comunicatul Patriarhiei Bulgare.
În afară de Sfânta Biserica Ortodoxă nu există alte Biserici, ci doar eretici, iar a numi orice altceva „biserica” nu este, din punct de vedere spiritual, dogmatic și canonic, decât o mare greșeală.
Sfântul Sinod al Bulgariei a scris acest text într-un document elaborat, care arată credincioșilor atitudinea corectă față de ceilalți creștini, notează presă bulgară.
Catolicii și protestanții nu sunt numiți clar în acest document, dar, din moment ce nu sunt ortodocși, se presupune că intră în categoria ereticilor și de la ei se așteaptă să se căiască.
– În Biserica Ortodoxă, prin sintagma „uniunea tuturor”, s-a înțeles întotdeauna că acei care au căzut în păcat trebuie să se întoarcă la credință ortodoxă și să arate umilință față de Sfânta Biserica și, atunci, prin pocăință, ei pot fi primiți în Biserica Ortodoxă.
– În afară de Sfânta Biserica Ortodoxă, nu există alte Biserici, ci doar eretici.
Biserica Ortodoxa Bulgara a părăsit Consiliul Mondial al Bisericilor din 1998.
Patriarhul Neofit al Bulgariei a refuzat orice formă de slujbă religioasă sau de rugăciune în timpul vizitei din 2019 a Papei Franciscc, a cărui autoritate Sfântul Sinod nu o recunoaşte — vezi aici — “Dacă credința sa este diferită de cea Ortodoxă atunci canoanele Bisericii ne spun ca e eretic”
Patriarhul Neofit (Simeon Nikolov Dimitrov) s-a născut în data de 15 octombrie 1945, la Sofia.
După ce a absolvit Seminarul și Facultatea de Teologie din Sofia și-a continuat studiile în specializarea Muzică bisericească la Academia Teologică din Moscova, obţinând titlul de doctor. La întoarcerea în Bulgaria, a fost numit profesor de Muzică bisericească şi dirijor al corului Seminarului Teologic din Sofia, pe 1 septembrie 1973.
A intrat în monahism cu puțin înainte de a împlini vârsta de 30 de ani, la Mănăstirea Troian. Tunderea sa a fost oficiată în data de 3 august 1975 de către Patriarhul Maxim, care i-a oferit numele de Neofit. La câteva zile a fost hirotonit ierodiacon apoi, pe 23 martie 1976, ieromonah.
În noiembrie 1977 a primit rangul de arhimandrit, iar de la 1 ianuarie 1981 a devenit cancelar al eparhiei de Sofia.
Ulterior, Arhimandritul Neofit a fost hirotonit episcop titular de Levkas, cu însărcinarea de al doilea vicar al eparhiei Sofiei. Episcopul Neofit a fost rector al Academiei Teologice „Sf. Clement al Ohridei” din Sofia și apoi decan al restabilitei Facultăţi de Teologie din capitala bulgară.
În data de 27 ianuarie 1992 a fost numit secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Bulgariei. Pe 27 martie 1994, Episcopul Neofit a fost ales Mitropolit de Durostor şi Cerve, iar în 2001, când eparhia a fost reorganizată, a fost desemnat Mitropolit de Ruse.
După moartea Patriarhului Maxim, survenită în 6 noiembrie 2012, Mitropolitul Neofit a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare și întronizat pe 24 februarie 2013.
Patriarhul Neofit a fost considerat un lider tolerant și calm, dar și un apărător zelos al valorilor creștine și un susținător al introducerii disciplinei Religie în școlile bulgare.
În mai 2019, Preafericitul Părinte Neofit s-a întâlnit cu Papa Francisc, aflat într-o vizită de trei zile în Bulgaria.
Bisericile Ortodoxe surori Bulgară și Română se află în relații cordiale, bazate mai ales pe cinstirea Sfinților Parascheva și Dimitrie, de origine bulgară și care au moaștele în țara noastră. Lor li s-a adăugat recent Cuvioasa Teofana Basarab, țarină a Bulgariei de origine română, proclamată sfântă în 2022 la București în prezența Mitropolitului Naum de Ruse.
Un preot al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la slujba de rugăciunea de lângă zidurile Lavrei Pecersk (Mănăstirea Peșterilor) din Kiev și-a exprimat speranța că Domnul va păstra Lavra și pe frații ei.
După slujba de rugăciune, care se ține zilnic la zidurile altarului, preotul UOC (Biserica Ortodoxă Ucraineană - canonică) a mulțumit credincioșilor pentru credința lor și pentru faptul că ei continuă să vină și să participe la slujbă, în ciuda condițiilor meteorologice grele, și să sprijine cu prezența și rugăciunile lor Mănăstirea Peșterilor din Kiev.
Potrivit acestui preot, credincioșii speră că Domnul își va arăta mila Lui și va păstra Lavra și viețuitorii acestui așezământ monahal.
Când, în 2004, în Ucraina a început primul "Maidan", Părintele, s-a rugat neîncetat timp de trei zile împreună cu monahia Kalisfenia, iar apoi a spus: "Gata, nu va mai fi niciun război!".
L-a implorat pe Domnul și timp de zece ani a amânat evenimentele teribile care au avut loc în Ucraina în 2014, sacrificându-se pe sine și sănătatea sa. Prin nevoința sa, el l-a rugat pe Domnul să nu fie vărsare de sânge.
De mai multe ori părintele Iulian ne-a profețit, vorbind despre deșertul chinezesc, că vor fi o mie de frați și mulți bătrâni.
În anul 2000, a fost întrebat: "Va fi autocefalie?" Și a răspuns: "Va fi!".
Atunci l-au întrebat din nou: "Și pentru ce, părinte?". Și el a răspuns: "Pentru a alunga gașca din Lavra Kiev-Pechersk!".
De asemenea, a profețit că America se va scufunda în apă. Părintele Iulian a prezis că va fi foamete și că atunci călugării vor muri de foame.
Și cu puțin timp înainte de a muri, a spus: "Vă voi părăsi!" - și a strigat - întotdeauna plângea ca un copil.
Părintele Iulian ne spunea de mai multe ori: "Va fi război și va fi foamete! Călugării vor aduna mâncare din tomberoane și oamenii vor face la fel".
Altă dată părintele ne-a spus (fraților): "Va fi o biserică ucraineană la noi!".
El a dat din mână și a arătat că totul va fi ucrainean, preoții vor fi ucraineni. Și ne-a spus că ne vom "ruga în casele noastre".
A spus că vor lua Lavra Kiev-Pechersk și vor alunga călugării, iar apoi, când va trece timpul, se vor aduna noi călugări în Lavră. În același timp, părintele Iulian nu a certat și nu a osândit pe nimeni.
Părintele Iulian nu-i plăcea să judece pe nimeni. Chiar și atunci când în prezența lui începeau să-l judece pe fostul mitropolit Filaret (Denisenko), care intrase în schismă, părintele putea să-i lovească cu o cârjă.
Ne-a făcut să înțelegem că, dacă Domnul permite, orice persoană poate ajunge la o asemenea nebunie, de îndată ce harul lui Dumnezeu pleacă de la el.
Într-o zi l-am întrebat pe Pr. Iulian: "Părinte, ce ne așteaptă?". Iar el a răspuns: "Război - foamete! Război - foamete!"
A mai spus: "Va fi o biserică ucraineană (se referea la schismă) . Vă veți ruga în casele voastre!".
Părintele Iulian ne spunea: "Vă vor lua bisericile, vor lua și Lavra! Dar este necesar!".
Și a fost întrebat: "Dar cum rămâne cu noi?". El a răspuns: "Și voi veți rămâne acasă!".
Noi am întrebat: "Cât timp, părinte?". El a spus: "Păi, trei ani! Și apoi vor vedea că nimeni nu se duce la bisericile lor și vi le vor da înapoi!".
"Va veni o vreme când vor dori să distrugă credința ortodoxă în Ucraina, dar Domnul nu-i va lăsa!"