ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

🔴 România Profundă

Societatea Civilă

✍️ SĂ-MI TRĂIASCĂ NEAMUL❗ de Eliana Popa

- Posted in 🔴 România Profundă by


Eliana Popa
Să-mi trăiască Neamul, pe care-l iubesc,
Tot ce-i sfânt aici, tot ce-i românesc!
Nici stejari, nici brazii n-or rămâne frânți
Cât mai avem codrii și străbunii munți.
Din stejar răsar, alți stejari frumoși
Vor sfida văzduhul și mai viguroși.

Să-mi trăiască Neamul vrednic și cuminte,
Voi ce l-ați trădat să luați aminte
Căci acel ce luptă, singur de va fi,
Pentru Neam și Țară tot va birui.
Flacăra credinței arde-n Neamul meu
Și cu noi în luptă este Dumnezeu.

Să-mi trăiască veșnic, fără de apus,
Duhul celor care jertfă s-au adus
Spirite înalte, minunate astre
Stâlpii puși de veacuri temeliei noastre!

Să-mi trăiască Neamul, frații mei români
Care-aud chemarea marilor străbuni
Legământ de sânge din străbuni ne cheamă
Pentru țara asta care ne e mamă
Căci și eu mi-oi pune în condei mânia
Și-oi trezi la luptă toată România!

📛 Dan Diaconu / Atât vă rog: SĂ NU UITAȚI! Și, mai ales, SĂ NU-I UITAȚI! →

- Posted in 🔴 România Profundă by

Dan Diaconu / Atât vă rog: SĂ NU UITAȚI! Și, mai ales, SĂ NU-I UITAȚI!

Iată o imagine tipică pentru bătaia de joc la care am fost supuși. Iată o imagine a minciunii, a sfidării, a absurdului.

Vă rog doar să nu uitați cum am fost călcați în picioare, să nu uitați umilințele pe care noi, ca oameni, le-am suferit!

Nu uitați că cei care și-au bătut joc de noi, care ne-au vândut o farsă pe post de „urgență sanitară” sunt aceiași care acum încă trag sforile.

Priviți această imagine horror, această imagine menită a ne umili, a transforma un moment tragic într-o bătaie de joc, într-o minciună absolută.

Atât vă rog: SĂ NU UITAȚI! Și, mai ales, SĂ NU-I UITAȚI!

💗 Octavian Paler: Urare de Paște

- Posted in 🔴 România Profundă by

"Să nu dați voie nimănui să vă strice Sărbătoarea!

Întoarceți-vă cu fața spre cei care vă zâmbesc.

Mergeți să-i vizitați pe cei ce vă deschid ușile.

Răspundeți-le celor care vă scriu și nu vă supărați că nu primiți mesajele care nu vin.

“Veniți de luați lumină” este cea mai frumoasă chemare rostită vreodată.

Luați lumină pentru suflet, nu flacără pentru lumânare.

Degeaba avem cele mai bune mâncăruri pe masă dacă înghițim cozonacul cu noduri.

Degeaba am pregătit toate băuturile dacă paharul se umple de lacrimi.

Cam câte sărbători de Paște credeți că mai prindem ?!

Dumnezeu știe...

Dar astăzi suntem aici și o să facem din această sărbătoare una pe sufletul fiecăruia.

Fiți iubirea de care aveți nevoie.

Fiți inima în care vreti să vă păstreze ceilalți.

Fiți pacea pe care o căutați.

Fiți sărbătoare pentru voi si pentru cei care au nevoie de voi.

Nu lăsați bosumflații și nemultumiții să câștige.

Fiți bucurie dacă vreți să fie Sărbătoare!"

Paste binecuvântat!

Sărbători pascale binecuvântate!

Hristos a înviat!


📜 Interviu cu Dumnezeu - Octavian Paler

❤️ Pentru ca răul să triumfe, este suficient ca cei buni să nu facă nimic

❤️ Mihai Tîrnoveanu: Hristos a înviat, dragi prieteni! Sărbători cu bine, pace și Nădejd❗ →

- Posted in 🔴 România Profundă by

🔴 Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa: Naționalismul este convingerea că neamul tău are o misiune sfântă dată de Dumnezeu.

- Posted in 🔴 România Profundă by

Naționalismul este convingea că neamul tău are o misiune sfântă dată de Dumnezeu. Aceasta este naționalismul. Că neamul tău are o misiune în această lume și că dacă își îndeplinește misiunea se salvează, și tu cu el, iar dacă nu și îndeplinește misiunea, piere și tu poți să pieri cu el sau în orice caz, mântuirea ta nu este completă.

Sfântul Apostol Pavel spune că la judecată ne prezentăm ca neamuri, nu ca indivizi.

Mântuitorul spune așa: iar când va suna îngerul cu trâmbița se vor aduna neamurile din toate părțile pământului. Neamurile ... putea să spună oamenii, dar nu a spus-o.

Deci, pentru mine, neamul este înțelegerea aspectului metafizic al neamului, al ființei neamului — nu adunarea de oameni, nu poporul, astea sunt lucruri care țin de aspectul juridic sau social.

Pentru mine neamul are un sens absolut mistic și așa am înțeles naționalismul și așa îl practic și azi.

De aceea spun cu tărie: sunt naționalist în sensul creștin al cuvântului ... și înțeleg că acțiunile acestea de desființare a neamurilor, de desființarea a entității naționale este o acțiune pusă de satana pentru dizolvarea ființei naționale a popoarelor, este o acțiune diavolească.

Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa


🙏🏼 RUGĂCIUNE pentru NEAM și ȚARĂ, a Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi.

Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus ca cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor.

Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat. Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele ci şi cu inima.

Adu-Ţi aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii. Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva poporului românesc.

Adu-Ţi aminte, Iisuse, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău. Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta.

Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre.

Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive.

Auzi-ne Doamne întru îndurarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare. Şi trecând prin patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi la Sfânta Ta înviere Iisuse slăvindu-Te pe Tine împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin!


#️⃣Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa

🪪 Constantin Costescu: Povestea CIP-ului ... sigur și eficient ▪️ De ce trebuie ca Identitatea mea să fie stocată într-un card unic cu antenă din cupru și CIP RFID și asociată sau transformată într-o Identitate Digitală fără de care nu se mai poate cumpăra sau vinde❓ →

- Posted in 🔴 România Profundă by

Povestea CIP-ului ... sigur și eficient

De ce trebuie ca Identitatea mea să fie stocată într-un card unic cu antenă din cupru și CIP RFID și asociată sau transformată într-o Identitate Digitală fără de care nu se mai poate cumpăra sau vinde?

  1. În prima etapă vor constrânge fiecare om de pe pământ ca să dețină acest ID.

  2. A doua etapă, ce va merge în paralel cu prima, va fi reprezentată de eliminarea banilor fizici ce vor fi înlocuiți de moneda electronică CBDC.

Asocierea monedei electronice Identității Digitale va forma acel Portofel digital care va fi singura, unica modalitate de a vinde sau cumpăra, de a face plăți și servicii exclusiv în mediul online.

Acela este momentul in care se va închide circuitul sclaviei și controlului total.

Cine nu va face parte din el va fi un om liber care nu va deține nimic și va trăi fericit.

Atunci, de ce trebuie să mi se asocieze Identitatea cu posibilitatea de a cumpăra sau vinde, cu datele medicale sau sociale, cu dreptul de a circula liber, și toate aceste informații să fie stocate intr- un CIP?

EI spun că este despre siguranța persoanei (Numărului), NOI spunem că este despre controlul total.

De ce nu mai este valabil actualul sistem și trebuie cheltuiți zeci de milioane de euro pentru un lagăr digital care să înrobească definitiv omul și să-l transforme într- un simplu Număr amprentabil și scanabil?

Și cât e de sigur acest CIP? Atât de sigur ca și vaccipul! Sigur și eficient până la momentul piratării lui sau a furtului identității.

Știți cum era acel algoritm: sistemul creează problema și tot el vine cu soluția.

Atunci se va arăta că acest Card cu CIP nu mai prezintă siguranță și va trebui ca toți deținătorii lui să- și transfere CIP ul sub piele, de unde numai Satana (proprietarul CIP-ului) îl va mai putea scoate.

Cam asta este povestea CIP-ului, ce întrece chiar și frumoasele basme ale copilăriei.

  • 💂🏼‍♂️ Constantin Costescu

  • 🌐 Sursa: https://www.facebook.com/constantin.costescu.5/posts/pfbid08x5ReDW9mKwp1LneaWbn82dcC35n84rkvww2NaKs2GPJfSa92MGdAQBUnUCwjNcsl

  • 📨 Comentariu:

    Dacă preoții nu ne spun adevărul de frica caterisirii, atunci trebuie să devenim noi mărturisitori ai adevărului. Să ne rugăm pentru preoții noștri ca să le dăruiască Bunul Dumnezeu, cuvânt cu putere multă și curaj, deoarece și pentru ei va veni la un moment dat vremea mărturisirii! Toți preoții au nevoie de nevrednicile noastre rugăciuni, căci și ei sunt tot oameni, cu neputințe și nevoi. Pe noi nu ne pot caterisi. Unora le e teamă, alții nu vor sau nu pot să înțeleagă etapele pecetluirii cu semnul lui Antihrist! Sfântul Evanghelist Ioan nu a scris degeaba Apocalipsa. De asemenea, Sfinții Părinți nu ne-au avertizat ca să ne sperie, că n-aveau ce face, ci ca să ne pună în gardă, să ne trezim, să nu cădem în cursele vicleanului, pe care puțini oameni le înțeleg cu adevărat și să ne pregătim, să ne învățăm cu postul, să fim spovediți și împărtășiți cât mai des și să ne străduim să sporim în rugăciunea minții și a inimii, atât cât poate fiecare, căci vor veni vremuri nu grele, ci cumplite și nimeni nu va rezista fără harul lui Dumnezeu, oricine am fi noi în viața aceasta! Va veni momentul cernerii, când fiecare om va trebui să aleagă între Crucea mântuitoare a prigoanei și a lipsurilor și pâinea condiționată de pecetea celui viclean! Dar până atunci să fim treji, să nu dormităm, să ne rugăm pentru luminarea minții, pentru înțelepciune și biruință asupra curselor vrăjmașului, care va căuta să-i înșele chiar și pe cei aleși! Mulți vor cădea și va rămâne o turmă mică, cu Păstorul ei, iar cei ce se vor lepăda pentru cele pământești, vor gusta din cupa vinului mâniei lui Dumnezeu! Cine crede că stă, să ia aminte să nu cadă! Pentru mulți pare o glumă, sau ceva banal, și că viața merge înainte cum a mai fost și până acum, că na, cipuri sunt în toate dispozitivele electronice și n-au cum să ne afecteze... Dar aici nu mai e vorba de aparate, e vorba de ființa umană, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, care la Sfântul Botez s-a îmbrăcat în haină luminoasă a sufletului și la Mirungere a primit pecetea darului Duhului Sfânt! Tocmai această pecete vrea vrăjmașul s-o distrugă, prin viclenie și tehnologie super-avansată. Să fim cu luare aminte și să studiem în profunzime scrierile Sfinților Părinți, care ne-au lăsat totul în detaliu, că nu vom avea cuvânt de dezvinovățire că n-am știut, că nouă nu ne-a spus nimeni, când avem atâtea mărturii și profeții! Dumnezeu să ne miluiască pe toți, cu iubirea Sa de oameni! Amin.

🥇 Părintele Nicolae Steinhardt: Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, înţelegere.

- Posted in 🔴 România Profundă by

Am înțeles până acum despre credință că NU ÎNSEAMNĂ să fii prost, sărac, umil sau și mai rău, tâmpit.

Au spus-o chiar alții, mai deștepți ca noi, dintre noi:

“Nicăieri și niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști” (aș spune săraci)

“Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiți, smeriți cu inima, dar nu tâmpiți”


Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii

Nicolae Steinhardt

"Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supra doctoratele, dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate congresele internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe.

Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, înţelegere. Niţică susţinută bună-cuviință.

Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al fiinţei omeneşti și totodată un atribut al culturii. Ştim că de-am vorbi toate limbile și toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului, de la Gutenberg şi până astăzi, și de am fi tobă de carte și de erudiţie, și de am cunoaște întrebuinţarea tuturor termenilor specifici tuturor ştiinţelor şi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culţi dacă suntem nişte pizmăreţi, nişte bădărani şi nişte răi la suflet."


Nicolae Steinhardt - Primejdia mărturisirii

📜 Comunicat: Frăția Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință / ACTUALIZARE →

- Posted in 🔴 România Profundă by

— Actualizare / 4 Martie 2025 6:29PM / VIDEO: Despre Frăția Ortodoxă! / „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate”


— Articolul inițial / 23 Februarie 2025 6:45PM: 📜 Comunicat: Frăția Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință

Frăția Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință

Așa cum am anunțat din primele zile ale anului 2025, Frăția Ortodoxă se delimitează de orice implicare politică, sugerată de anumite posturi de televiziune sau diverse canale mass-media.

Am ajuns la concluzia că doar apropierea de Dumnezeu, printr-o viață autentic creștină, mai poate aduce binele în viața românului.

Politicul doar a folosit capitalul nostru de fapte bune, fotografiindu-se alături de noi la acțiuni, pentru a-și crea un nume bun și a-și atinge scopurile, însă nu și-a însușit Linia de fapte concrete în slujba Neamului Românesc, creând astfel impresia falsă că ar fi oameni de faptă doar prin discursuri.

Conducători credincioși, vom avea doar atunci când majoritatea românilor vor fi creștini practicanți autentici.

Deci trebuie să lucrăm fiecare în familia și comunitatea lui pentru a ne însănătoși cu toții.

Făt frumos este fiecare dintre voi, cu condiția să-și cinstească Ileana Cosânzeana și să învingă în luptă dreaptă zmeul (vrăjmașul). Făt frumos Niciodată nu a fost viclean sau mincinos. Viclenia a fost atributul Zmeului.

Neamul Românesc și-a păstrat frumusețea sufletului, chiar și în lunga perioadă când nu a fost unit într-un stat, prin faptul că fiecare Român a încercat din răsputeri, să devină cel mai bun fiu al Neamului.

Variantele politice, care ne sunt prezentate de peste 100 de ani, nu sunt decât capcane ale vrăjmașului, care încearcă să ne tulbure cu orice preț, pentru a nu reuși să punem "început bun Mântuirii Neamului nostru Românesc".

Credința fără fapte, moartă este!

Vorba sună, fapta Tună!

Vă așteptăm alături de noi!

Doamne miluiește neamul nostru românesc!

Sursa: https://www.facebook.com/jnepiisfantuluigheorghe/posts/pfbid02fnonoy4fxVcvjYAw4FE2ZoVnYaVsmwW3ZjHyfqgyVAdYpiMjAkBRxEYGYxKyH7aFl

⛪ Academicianul Alexandru Zub a decis să se retragă la mănăstire și a donat toate cărțile Bibliotecii ”Dumitru Stăniloae”

- Posted in 🔴 România Profundă by

Academicianul Alexandru Zub

Istoricul și academicianul Alexandru Zub a ales să se retragă din viața publică și să-și petreacă ultimii ani din viață la Mănăstirea Văratec.

Îainte de a se retrage la mănăstire, academicianul Alexandru Zub și-a donat întreaga bibliotecă Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, mai exact Bibliotecii “Dumitru Stăniloae”.

Biblioteca academicianului cuprinde manuscrise, opere proprii și numeroase cărți strânse în zeci de ani de activitate, iar Biblioteca “Dumitru Stăniloae” va deschide o sală specială de lectură și un centru istoric cu numele istoricului.

„A existat dorinţa sa de a se retrage şi de a fi îngrijit şi noi cu toată dragostea şi inima am dorit să îl găzduim la centrul social de la Mănăstirea Văratec. Cu siguranță va fi într-un mediu care-l ajută nu doar din punct de vedere al sănătății și al liniștii, ci și duhovnicește, domnia sa fiind și un om credincios, care a trecut cu multă smerenie prin nenumărate umilințe în timpul comunismului”,

a declarat, conform iasitvlife, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Pr. Constantin Sturzu.

Academicianul Alexandru Zub s-a născut la 12 octombrie 1934, în satul Vârful Câmpului, Botoșani, și are aproape 6 decenii de activitate în domeniul istoriei.

📛 Constantin Costescu: Trompete, muște și hibrizi.

- Posted in 🔴 România Profundă by

Trompeta

"Trompeta, salvatorul de la planetă, tocmai ce a semnat un contract de 500 de miliarde de dolari ca investiție pentru IA. Dedicație pentru adepții trompetiști. Nu mai alergați după muște și nu mai suflați în trompete false, căci nu vă mai salvează nimeni de mînia ce va să vină. Poate nu mai înțeleg eu cum se așează lucrurile, fiind mai primitiv sau medieval. Însă un lucru este sigur, nu ne mai scapă nimeni de proiectul transumanist al CIP-ului, neuralink-ului sau ce combinație o mai fi între om și tehnologia bazată pe IA. Mi-aș dori ca oamenii să înțeleagă problema sub aspect duhovnicesc, ca să-și salveze sufletele din moartea cea veșnică. Însă, se pare că cei mai mulți își vor dori să facă parte din selecția hibridă și vor fi în stare să și concureze pentru a prinde un loc. Înainte de a face acest pas să se gîndească de mii de ori, dacă merită ca pentru prelungirea unei clipe de agonie, să plătească prețul unei negre veșnicii." ~ Constantin Costescu

🙏🏼 Este nevoie să ne rugăm cu adevărat pentru ţară, acum mai mult ca oricând❗

- Posted in 🔴 România Profundă by

Este nevoie să lăsăm deoparte, pentru o vreme, cererile personale de sănătate, de câte și mai câte nevoi materiale și să mulțumim pentru cele ce deja le avem şi să ne rugăm pentru NEAM și ŢARĂ!

Este nevoie să lăsăm deoparte, pentru o vreme, cererile personale de sănătate, de câte și mai câte nevoi materiale și să mulțumim pentru cele ce deja le avem şi să ne rugăm pentru NEAM și ŢARĂ!

DOAMNE IISUSE HRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, TU CARE Al VENIT ÎN LUME CA SĂ NE MÂNTUIEŞTI, ŢIE NE RUGĂM, CU CAPETELE ȘI CU GENUNCHII PLECAŢI: ÎNDURĂ-TE, DOAMNE, DE ŢARA NOASTRĂ ŞI DE NEAMUL NOSTRU ROMÂNESC, ÎMPRĂŞTIAT DE DIAVOL ŞI ÎNVRĂJBIT DE STRĂINI.

AJUTĂ-NE DOAMNE SĂ NE REGĂSIM CALEA, DREPTATEA ŞI PACEA IUBITE DE TINE, SCOATE AFARĂ DIN GRĂDINA PREASFINTEI TALE MAICI, FECIOARA MARIA, PE STRĂINII DE NEAM ŞI DE CREDINŢĂ, CARE NE JEFUIESC ȚARA ȘI POPORUL, NE OMOARĂ ANIMALELE DIN GOSPODĂRII, NE BATJOCORESC COPIII CE FLĂMÂNZESC.

ÎN GENUNCHI CU CAPETELE PLECATE, ADUCEM ACEASTĂ RUGĂCIUNE ȚIE, DOAMNE.

TRIMITE MILA TA ŞI DUHUL TĂU CEL SFÂNT SPRE MÂNGÂIERE ASUPRA NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC.

CĂ A TA ESTE ÎMPĂRĂŢIA ŞI PUTEREA ŞI SLAVA, ÎN VECI DE VECI AMIN.


#️⃣ Rugăciune pentru Țară


🙏🏻 Rugăciune pentru România

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel care ai venit în lume să ne mântuieşti pe toţi, cu sufletele pline de evlavie, Ţie astfel ne rugăm:

Îndură-te, Doamne, de ţara noastră şi neamul nostru şi ajută să-şi găsească în sfârşit, calea cea dreaptă.

Coboară Duhul Tău cel Mângâietor să ne curăţească întinăciunea şi să ne întoarcă inimile la blândeţea şi frica de Tine, Doamne.

Luminează, Doamne, minţile noastre, care din pricina amărăciunilor şi umilinţelor, nu văd calea cea dreaptă. Încălzeşte, Doamne, inimile noastre care, învrăjbite de diavol, au uitat să-şi iubească aproapele şi să ierte vrăjmaşilor.

Slobozeşte, Doamne, neamul nostru din jugul minciunii, urii, pizmei si egoismului.

Învaţă-ne, Doamne, să ne rabdam unii pe alţii aşa cum Tu ne rabzi pe noi toţi.

Stinge pofta celor care pentru binele lor îşi asupresc semenii.

Încălzeşte-le, Doamne, inimile, tămăduieşte-le rănile şi îmbrăţişează-i în neţărmurita Ta dragoste. Odihneşte, Dumnezeule, sufletele celor care şi-au dat bunul cel mai de preţ pentru credinţă şi dreptate.

Cu capetele plecate, genunchii îndoiţi şi inimile frânte, ridicăm această rugăciune către Tine, Doamne, Bunule, şi Ţie îţi strigăm: Auzi-ne, Doamne, şi trimite Mila Ta peste neamul nostru românesc.

Că numai a ta este puterea şi mărirea şi numai Tu vei întoarce râurile neamului nostru la matca străbună, ca să se laude numele Tău în veac, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.


#️⃣ Rugăciune pentru România


🙏🏼 RUGĂCIUNE pentru NEAM și ȚARĂ, a Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi.

Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus ca cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor.

Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat. Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele ci şi cu inima.

Adu-Ţi aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii. Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva poporului românesc.

Adu-Ţi aminte, Iisuse, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău. Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta.

Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre.

Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive.

Auzi-ne Doamne întru îndurarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare. Şi trecând prin patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi la Sfânta Ta înviere Iisuse slăvindu-Te pe Tine împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin!


#️⃣Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa


🙏 Rugăciune pentru Unitatea Poporului şi pentru Binele Patriei - a Sfântului Calinic de la Cernica

Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, Tu, Care ai scăpat neamul lui Israil din robia Egiptului şi l-ai dus în pământul făgăduinţei, întoarce-ţi privirile şi către fiii României şi-i luminează pe dânşii pentru fericirea patriei.

Cu focul Tău cel atotputernic, curăţă inimile lor şi revarsă asupră-le duhul de dreptate şi de frăţie. Precum, în veacurile trecute, Tu le insuflai bărbăţia şi-i făceai a învinge pe cei ce voiau a le cotropi căminele, aşa şi astăzi, Doamne, insuflă-le iubirea de ţară, pentru ca toţi să-şi dea mâna spre a face binele.

Cu Sfântul Tău Duh, fă, Doamne, ca românii să aleagă pe cei mai vrednici şi mai tari în credinţa lor, spre a sprijini dorinţele folositoare ţării.

Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, Tu eşti drept şi atotputernic; nu vei părăsi pe cei ce nădăjduiesc întru Tine. Ajută-i, Doamne, în ziua încercării, ca din inimă curată să poată lăuda Sfânt Numele Tău în veacul veacurilor.

Amin


#️⃣Sfântul Calinic de la Cernica


🎶 Familia Udrea - Rugăciune pentru Țară


În al 11-lea ceas să Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să preia conducerea ţării noastre prin omul pe care îl va rândui în fruntea ei. Un om ales, nu după faptele noastre ci după mare mila Lui! / #️⃣Familia Udrea


🔴 Părintele Arsenie Boca: "... să nu vă fie frică ..." / „Mă, să nu vă fie frică, căci Ţara noastră este păzită de Maica Domnului. Stă Maica Domnului în coate şi genunchi şi se roagă pentru Ţara noastră, aşa să ştiţi.” / #️⃣Părintele Arsenie Boca

⭕ Impică-te, ca să semeni cu Dumnezeu❗

- Posted in 🔴 România Profundă by

Întrebare: Poate omul să semene cu Dumnezeu?

Răspuns: Omul, fiind creat după chipul lui Dumnezeu, adică dându-i tot ce are El (toate calitățile și atributele divine) în afară de ființa Sa Dumnezeiască și necreată, dar totodată fiind creat și după ASEMANAREA cu El, adică, cu potențialitatea de a deveni "dumnezeu după har" (trebuind ca îndumnezeirea lui să înceapă de pe pământ prin alegerea sa liberă), în mod categoric că este chemat să se asemene cu Dumnezeu și ca atare poate să "semene" cu El. A semăna cu cineva nu înseamnă a fi egalul aceluia! Sufletul omului având capacitatea "plastică" să se îmbogățească, să se extindă la infinit, se poate îndumnezei la infinit fără ca să ajungă egalul lui Dumnezeu. Ca sa înțelegem și mai bine, ca potențialitate și ca perspectivă a sfințeniei, omul este imediat după Dumnezeu, dovada că Maica Domnului este următoarea ca sfințenie după Dumnezeu și mai presus de toți îngerii. Dar fiind și ea creata ca om, inclusiv ea se îndumnezeiește la infinit în veșnicie, adică nu exista măsură în acest sens pentru nimeni. Căci dacă ar fi oprire atunci am limita pe Dumnezeu și ar însemna că și creatura ar ajunge egală cu Creatorul ei, ceea ce este un non-sens. ~ Pictorul Vasile Neguş

💟 Seini - județul Satul-Mare, ROMÂNIA (anul 1939): Numele lui Eminescu pe versantul Dealului Comja, ”scris” cu conifere plantate de ostaşii diviziei 20 infanterie conduşi de generalul Pion Georgescu la împlinirea a 50 de ani de la moartea poetului național.

- Posted in 🔴 România Profundă by

Seini - județul Satul-Mare, ROMÂNIA (anul 1939): Numele lui Eminescu pe versantul Dealului Comja, scris cu conifere plantate de ostaşii diviziei 20 infanterie conduşi de generalul Pion Georgescu la împlinirea a 50 de ani de la moartea poetului național.

La Seini, pe Dealul Comja, “poarta cea mare de pătrundere în Ardeal”, jumătate pe raza județului Satu Mare și jumătate pe raza județului Maramureș, se află cel mai mare monument închinat poetului national al României, Mihai Eminescu. Mai precis este vorba de o inscripţie lungă de 100 de metri care poate fi văzută cel mai bine din avion.

🌐 Sursa: Daniel Siegfriedsohn - Arhive istorice

❤️ Angela Negrotă: La mulți ani întru veșnicie, glorie eternă și veșnică recunoștință și pomenire Românului Absolut, Mihai Eminescu❗ →

- Posted in 🔴 România Profundă by

"Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul...
Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este,
Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;... "


La mulți ani întru veșnicie, glorie eternă și veșnică recunoștință și pomenire Românului Absolut, Mihai Eminescu!

enter image description here

Trăiască Nația!

🙏🏼 Rugăciune de Mihai Eminescu

- Posted in 🔴 România Profundă by

Rugăciune

Craiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalța-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupra-ne coboară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!

Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pamântului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!


„Eminescu a iubit și a apărat Ortodoxia românească”

„Unii l-au socotit ateu ireductibil, alții un credincios fervent”.

~ Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Maica Benedicta)

S-au încercat până acum câteva răspunsuri la problema credinței marelui artist gânditor. Unii l-au socotit ateu ireductibil, alții un credincios fervent, fiecare întemeindu-se pe unul sau mai multe texte. Calitatea probantă a textelor invocate este însă minimă prin desprinderea lor de contextul atât de vast și complex al întregii gândiri și opere eminesciene, care exprimă o personalitate de o natură cu totul particulară.

Într-adevăr, poetul gânditor român este și el o ființă plină de contradicții, ca oricare alt om, așa cum dovedește psihologia modernă. Dar marii artiști, cu înzestrările lor, atât de bogate și variate, resimt, trăiesc și mai cu seamă exprimă psyhee-a lor divizată în feluri neobișnuite, dramatice, uneori chiar tragice. Dualismul acesta întreține în personalitățile înalt creatoare o polaritate, o tensiune adesea greu suportabilă.

Căutător de absolut în viață, în gândire și creație, Eminescu s-a desfășurat cu cele mai înalte registre ale cunoașterii, compensând gravele imperfecțiuni ale realului prin care se simțea închis de necesitate. Și în căutările lui înfrigurate, a pendulat el, liricul admirabil, „între filosofii”, s-a cufundat în mituri, a încercat să pătrundă în știință, cercetând necontenit căile ce duc spre frumuseți și adevăruri supreme.

Știința descifrării manuscriselor vechi, învățată de la preotul satului

Copilăria i-a fost aceea a unui copil normal, crescut în spiritul creștin ortodox al unei familii pioase, având legături strânse cu Biserica și monahismul. Surorile mamei sale Raluca (născută Jurașcu) erau călugărițe (una din ele era chiar stareță la schitul Agafton, unde Mihai era dus adesea). Așa încât copilul s-a familiarizat de foarte timpuriu cu rânduielile, slujbele și cântările mănăstirești.

Pe de altă parte, „Mihai a dobândit primele învățături de la preotul satului, care l-a inițiat în buchiile vechilor scrieri bisericești, familiarizându-l astfel de timpuriu cu acele cărți care cuprindeau toată tradiția ortodoxă. De atunci i-a rămas lui Eminescu acea știință a descifrării manuscriselor vechi cu care avea să-l uimească pe savantul Gaster, pe care-l consulta, cerându-i sfatul și chiar împrumutând de la el manuscrise rare. Tot de atunci s-a trezit în el iubirea pentru prețul și savoarea cuvântului vechi și, mai cu seamă, de atunci s-a născut în el atașamentul, respectul și admirația pentru instituția Bisericii Naționale, a cărei valoare n-a încetat nicio clipă să o lege de istorie și dăinuirea neamului.

Iubirea în opera eminesciană – un principiu armonizator al lumii

Ceilalți dascăli i-au fost natura și satul, în prima descoperind frumusețile Creației neatinsă de mâna omului și loc al libertății absolute, în al doilea înțelegând rânduielile din veac și gândirea tradițională, izvor al creației populare, devenită și unul din izvoarele viitoarei creații a poetului. Aici s-a format matricea structurii eminesciene, s-au prins și rădăcinile cunoașterii și ale credinței, crescând împreună, într-o perfectă convergență.

Pentru Eminescu, iubirea a fost, în fond, un principiu cosmic, armonizator al lumii, forță creatoare, născătoare de demiurgie în artist, cum mărturisește în Scrisorile IV și V.

Pe măsură ce căutătorul nesățios de cunoaștere avea să-și extindă tot mai larg orizontul informației, al culturii, îndoielile aveau să sporească. Mai cu seamă studiile universitare la Viena și Berlin între anii 1869-1874 au hrănit intelectul acela atât de receptiv, de curpinzător.

În Universitatea vieneză, Eminescu a făcut să treacă prin lumea cugetării lui un material enorm de informații: istorie și filosofie, literaturi vechi, arte, drept, economie politică și științe exacte. Frecventa și muzeele, sălile de teatru și concerte, bibliotecile, anticariatele și citea toată noaptea.

Eminescu a creat unicele, superbele modele cosmologice din romantismul european, în Scrisoarea I (cosmogonia și apocalipsa) și în Luceafărul.

Și, pe de altă parte, a dat semne ale unei adânci dureri existențiale. A recurs la filosofia stoică și eleată pentru Glossă, pe care am numit-o mic manual de înțelpciune stoică, predicând rămânerea în afara iureșului lumii, acest mare teatru în care toate valorile sunt răsturnate.

De altfel, o mărturie mult mai târzie, de prin 1886, din perioada ultimă a bolii, vine să confirme întoarcerea definitivă la credința izbăvitoare. Încurajat de Creangă să încerce și un tratament la bolnița Mănăstirii Neamț, Eminescu acceptă sugestia. Tratamentul nu s-a dovedit eficace, dar aura locului sacru l-a înconjurat pe bolnav cu clipe de liniște binefăcătoare pntru sufletul său. Căci, așa cum a consemnat un duhovnic al mănăstirii pe un Ceaslov, poetul a cerut să fie spovedit și împărtășit (era ziua de 8 noiembrie 1886, ziua Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil, ziua lui Mihai). Și, după ce a primit Sfânta Împărtășanie, a sărutat mâna preotului și i-a spus: „Părinte, să mă îngropați la țărmul mării, lângă o mănăstire de maici și să ascult în fiecare seară, ca la Agafton, cum cântă Lumină lină”.

Astfel, „gândurile ce au cuprins tot universul” revin la matca Ortodoxiei românești pe care, dincolo de toate pendulările căutătorului de absolut, Eminescu a iubit-o și a apărat-o ca pe prima valoare a spiritualității neamului, întrupată în Biserica națională.

Pe patul de moarte, maica Benedicta le spunea prietenilor: 'Apărați-l pe Mihai!', iar filosoful Noica menționa că, de câte ori revenim să-l citim pe Eminescu, nu ne întoarcem niciodată cu mâinile goale. Și cam așa este! Dacă românii l-au considerat ca atare, acesta este poetul național.” (acad. Eugen Simion)

Câteva versuri:

Las’ să dorm… că nu știu lumea ce dureri îmi mai păstrează.
Îmbătat de-un cântec veșnic, îndrăgit de-o sfântă rază,
Eu să văd numai dulceață unde alții văd necaz,
Căci și-așa ar fi degeaba ca să văd cu ochiul bine;
De văd răul sau de nu-l văd, el pe lume tot rămâne
Și nimic nu-mi folosește de-oi cerca să rămân treaz.
N-au mai spus și alții lumii de-a ei rele să se lase?
Cine-a vrut s-asculte vorba? Cine-aude? Cui îi pasă?
Toate au trecut pe lume, numai răul a rămas.
Din „Memento mori” (Panorama deșertăciunilor)


Ce sunt? Un suflet moale unit c-o minte slabă,
De care nime-n lume, ah, nimeni nu întreabă.
Și am visat odată să fiu poet ... Un vis
Deșert și fără noimă, ce merit-un surâs
De crudă ironie... Și ce-am mai vrut să fiu?
Voit-am a mea limbă să fie ca un râu
D-eternă mângâiere... și blând să fie cântu-i.
Acum... acuma visul văd bine că mi-l mântui.
Din „Icoană și privaz


Selecție din articolul „Eminescu, între credință și cunoaștere” în cartea „Cultură și credință”, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Edit. Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Suceava, 2005, pp. 12-29 și din colecția „Scriitori români”, Mihai Eminescu – Poezii, ediție îngrijită de D. Vatamaniuc, Edit. Univers enciclopedic, Academia Română, pp. 13 -14; pp. 200-201


Mihai Eminescu: Nu cunosc mândrie mai mare decât să fii român

❤️ Doina, de Mihai Eminescu

- Posted in 🔴 România Profundă by

Mihai Eminescu / Citat despre Patriotism

De la Nistru pân’ la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s-a
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.

Din Hotin si pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;

Din Boian la Vatra Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot paste,
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos la vale
Si-au facut dusmanii cale;

Din Satmar pâna ‘n Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul,
Indarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
Nici îi este toamna toamna,
Nici e vara vara lui
Si-i strain în tara lui.

Dela Turnu ‘n Dorohoiu
Curg dusmanii în puhoiu
Si s-aseaza pe la noi;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate.

Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Isi desbraca tara sânul,
Codrul – frate cu Românul –
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca
Sarac în tara saraca!

Cine-au îndragit strainii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.

Stefane, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s-a ‘ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mântui neamul tau!

Tu te ‘nalta din mormânt
Sa te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s-aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori
Iti vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara,
Indragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!

Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vaza zi cu anii
Ci sa-i scoata ochii corbii
Sa ramâe ‘n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N’ar mai putrezi în veci
Cine ne-au adus Muscalii
Prapadi-l-ar focul jalei
Sa-l arza sa-l dogoreasca
Neamul sa i-l prapadeasca

Cine tine cu strainii
Mânca-i-ar inima cânii
Mânca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.

Doina, de Mihai Eminescu


S-a întâmplat în 5 iunie 1883: În această zi, ajuns la Iași pentru a participa la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, Mihai Eminescu citește, la sediul „Junimii", poemul „Doina". Se știe de la Iacob Negruzzi că „Doina” a fost ultima lectură a lui Eminescu la „Junimea”.

În esență, „Doina” era strigătul de durere al poetului pentru soarta neamului său. Concepută în 1878, după pierderea, încă o dată, a Basarabiei prin Tratatul de la Berlin, a fost definitivată în 1883 la Iași cu prilejul dezvelirii statuii lui Ștefan cel Mare.

Iată ce spunea Iacob Negruzzi:

„La 5 iunie 1883 se făcu în Iași cu mare pompă inaugurarea statuii lui Ștefan cel Mare. Profitând de împrejurarea că un număr mare de membri ai societății literare, printre care și Eminescu, Junimea ținu o întrunire. În acea seară Eminescu ne citi cunoscuta sa „Doină”. Efectul acestor versuri pesimiste: un tunet de aplauze izbucni la sfârșitul citirii. Această citire a fost cea de pe urmă a lui Eminescu la „Junimea”, un cântec de lebădă al poetului”.

Finalizarea poeziei „Doina" ar fi fost făcută în primăvara anului 1883. Pe 5 iunie, Eminescu, ca reprezentant oficial al ziarului „Timpul" din București, a mers la Iași unde se dezvelea Monumentul ecvestru al lui Ștefan cel Mare, în fața Palatului Domnesc, astăzi Palatul Culturii, operă a sculptorului francez Emanuel Frémiet (cel care realizase și statuia lui Mihai Viteazul, inaugurată în 1876 în fața clădirii Universității din București).

Ar fi vrut să citească poezia în fața mulțimii adunate la dezvelire, dar în ultimul moment s-a răzgândit, preferând să meargă cu amicul Ion Creangă, și probabil și alți câțiva prieteni, la „Bolta Rece”, la un pahar de vin. Totuși, seara, la o adunare ad-hoc al „Junimii" ieșene, Eminescu citește poezia „Doina".

„Efectul acestor versuri pesimiste care contrastau așa de mult cu toate celelalte ode ce se compusese cu ocaziunea acelei strălucite serbări fu adânc, indescriptibil. În contra obiceiului Junimii, căreia nu-i plăcea să-și manifeste entuziasmul, pentru întâia dată de 20 de ani de când există societatea, un tunet de aplausuri isbucni la sfârșitul cetirii și mai mulți dintre numeroșii membri prezenți îmbrățișează pe poet.", spunea Iacob Negruzzi, amfitrionul serii literare.

Poezia a apărut ulterior, pentru prima dată, la 1 iulie, în revista „Convorbiri literare". După ani, Octavian Goga la dezvelirea unui monument Eminescu, spunea: „Doina” nu este numai o capodoperă, dar și „cântecul năzuințelor noastre eterne: e cea mai categorică evanghelie politică a românismului”.

Poezia „Doina" de Mihai Eminescu a fost, încă de la nașterea ei, una dintre poeziile cele mai discutate și controversate, având acces liber la circulație sau fiind interzisă, în funcție de interesele politice și de tipurile de dictaturi ce s-au succedat la conducerea țării. Uneori s-a constatat că și în momentele de liberatate „supremă" a apărut „libertatea" de a critica și de a o pune „la index", pe motiv că „nu e acum momentul", „surescită spiritele naționaliștilor", „incită la xenofobie" etc. Cred că ceva asemănător trăim și astăzi, „Doina" fiind adoptată fără rezerve de patrioții luminați „pentru lirismul ei ardent și sarcastic" (acad. Eugen Simion), și deopotrivă respinsă, pe față sau tacit de oficiali, pentru „naționalismul exacerbat".„Toate-s vechi și nouă toate",ar spune , poate, chiar Mihai Eminescu.

Eminescu a scris mai multe versiuni ale „Doinei", cercetătorul D.A. Mazilu consemnând zece versiuni, iar Perpessicius (cel care a început, definitivând și publicând între 1939 și 1963 primele VI volume din integrala Eminescu - Opere) un număr de opt.

Același reputat eminescolog, Perpessicius, este de părere că poezia „Doina" ar avea perioada de „incubație” cu cinci ani mai devreme de când a fost publicată, prin 1878-1879, și ar fi continuarea poeziei „La arme" (publicată postum), „scrisă odată cu pierderea Basarabiei, după tratatul de la Berlin, din 1878" (după alți cercetători poezia „La arme" este din perioada vieneză), și că poezia „Doina", ar trebui citită (pentru înțelegerea contextului în care a fost scrisă) în tandem cu articolele lui Eminescu, din „Timpul", referitor la Basarabia și Bucovina.

Totuși, poezia poate fi ceva mai mult! Viziunea de ansamblu a poetului, dar și a poeziei, reiese și din versurile „Din Sătmar pân' în Săcele” și „Dela Turnu'n Dorohoi”, adică și pe axa Nord-Sud și nu numai pe cea Est-Vest („Dela` Nistru pân la Tisa..”), știind câtă compasiune avea Eminescu și pentru românii subjugați din Imperiul Austro-Ungar. Este, așadar, chiar o viziune a trecutului și o proiectare a viitorului nu prea îndepărtat, când spațiile celor două axe vor crea împreună România Mare!

Într-o altă variantă sunt amintite și alte două localități din „România de peste munți, Ardealul!", aflate în „mâini străine": „Din Brașov pân` la Arad/ Și-au făcut dușmanii vad".

Este de notorietate că s-a făcut închisoare pentru „Doina” lui Mihai Eminescu pe vremea comuniștilor.

Multe decenii a fost scoasă din manualele școlare, edițiile au apărut ciuntite, forfecate. După instaurarea regimului bolșevic în România, s-a impus o cenzură drastică a tuturor cărților care nu erau în consens cu noul regim. Cum era de așteptat, Mihai Eminescu, alături de Nicolae Iorga, au fost cu cele mai multe cărți cenzurate, scoase din circuitul lecturii. Era voie de la stăpânire de a se tipări doar două poezii eminesciene: „Viața” și „Împărat și proletar”.

Trebuie spus că acela care a avut curajul, aproape nebunesc, de a solicita reincluderea „Doinei” în circuitul public a fost Adrian Păunescu, care a mers la data de 25 august 1968 la Nicolae Ceaușescu spre a aproba restituirea în public a „Doinei”. După mărturisirea lui Adrian Păunescu, Nicolae Ceaușescu nu i-a dat aprobare în acest sens, spre a nu-i irita și mai mult pe sovietici.Totuși, Nicolae Ceaușescu n-a uitat această solicitare și, într-o zi de început de noiembrie 1984, Adrian Păunescu a fost chemat la București de către Nicu Ceaușescu, secretar al C.C. al U.T.C., sub egida căruia ființa Cenaclul „Flacăra”, inițiat și condus de Adrian Păunescu și i-a comunicat că s-a aprobat ceea ce a solicitat în 1968, fără să rostească subiectul.

Începând cu 13 noiembrie 1984, Adrian Păunescu a recitat îndată în cadrul Cenaclului celebra „Doina”. Glasul său a impresionat publicul și a recitat-o până la 15 iunie 1985, când a fost interzis cenaclul.

📜 10 citate de Mihai Eminescu

- Posted in 🔴 România Profundă by

  1. „Răul esenţial care ameninţă vitalitatea poporului nostru este demagogia.”

  2. „Oamenii se împart în două categorii: unii caută și nu găsesc, alții găsesc și nu sunt mulțumiți.”

  3. „Adevărul este stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul.”

  4. „Sărac e cel ce se simte sărac, căruia îi trebuie neapărat mai mult decât are.”

  5. „A exista înseamnă a suferi.”

  6. „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”

  7. „Stejarul crește numai unde-i pământul bun, buruienile cresc pretutindeni.”

  8. „Am înţeles că un om poate avea totul neavând nimic şi nimic având totul.”

  9. „Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuţi.”

  10. „Ca să-ţi dai seama de nivelul culturii generale a unei naţii, trebuie să vezi ce idoli are.”

Post-scriptum:

"Celor care ne acuză că am rămas la Eminescu le răspund: La Eminescu abia dacă se ajunge." ~ Grigore Vieru

🔥Eminescu despre străinii care conduceau România în anii 1880. În 2025 este chiar mai rău!

- Posted in 🔴 România Profundă by

enter image description here
Ultima fotografie a lui Mihai Eminescu la 37 ani, odihnindu-se în parcul din Botoșani, realizată după clişeul lui Jean Bielig, Galaţi din 1887. Poza a fost vândută la licitația organizată de Artmark cu suma de 6.000 de euro.

”Elemente străine, îmbătrînite şi sterpe, s-au amestecat în poporul nostru şi joacă comedia patriotismului şi a naţionalismului. Neavând tradiţii, patrie hotărâtă ori naţionalitate hotărâtă, au pus totuşi, mâna pe statul român. Conştiinţa că ele sunt deosebite de neamul românesc nu le-a dispărut încă – ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o ţară vrăjmaşe. De-aceea nu-i de mirare că întreaga noastră dezvoltare mai nouă, n-a avut în vedere conservarea naţionalităţii, ci realizarea unei serii de idei liberale şi egalitare cosmopolite.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 14 noiembrie 1880).

„Străini superpuşi fără nici un cuvânt naţiei româneşti, o exploatează cu neomenie, ca orice străin fără păs de ţară şi popor.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 9 august 1881).

„Nu e vorba doar de reacţiune prin răsturnare, ci prin înlăturarea elementelor bolnave şi străine din viaţa noastră publică de către elementele sănătoase coalizate.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 19 septembrie 1879).

„Peste noapte şi prin surprindere, am admis legiuiri străine, legi străine în toată puterea cuvîntului care substituie, pretutindenea şi pururea, în locul noţiunilor naţie, ţară, român, noţiunea om, cetăţean al universului…” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 13 decembrie 1887). „Peste tot aceeaşi idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puţin îmi pasă!” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 23 mai 1882).

„Rasa determinantă a sorţii acestei ţări nu mai este cea românească, ci străinii românizaţi – de ieri – alaltăieri”, iar autoapărarea împotriva lor e „disproporţionat de grea, de vreme ce aceşti oameni au sprijin pe străini, pârghiile care-i ridică sunt aşezate în afară, pe când înlăuntrul n-avem decât poporul nostru propriu, scăzând numeric şi fără o conştiinţă limpede de ceea ce trebuie să facă.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 1 aprilie 1881 şi 29 iulie 1881).

„La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce nimic.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 18 iunie 1881).

„Nu contestăm, de asemenea, că averile s-au înmulţit în România, numai că nu în mâinile românilor; nu contestăm că există multe palate şi zidiri mari în oraşele noastre – numai că nu ale indigenilor.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 25 septembrie 1882).

„Populaţia autohtonă scade şi sărăceşte; cărţi nu se citesc; pătura dominantă, superpusă rasei române, n-are nici sete de cunoştinţi, nici capacitate de a pricepe adevărul. Dacă acest sediment învaţă, o face de silă, gonind după o funcţie. Încolo leagă cartea de gard. Şi, pentru a avea o funcţie trebuie să fii înrudit cu ei.” (ziarul „Timpul” din 30 iulie 1881).

„Acest spectacol al exclusivei stăpîniri a unei rase şi decăzute şi abia imigrate asupra unui popor istoric şi autohton e o adevărată anomalie, căreia poporul istoric ar trebui să-i puie capăt, dacă ţine la demnitatea şi la onoarea lui.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 9 august 1881).

„Nu oprim pe nimenea nici de a fi, nici de a se simţi român. Ceea ce contestăm, însă, e posibilitatea multora dintre aceştia de a deveni români, deocamdată. Aceasta e opera secolelor. Până ce însă vor fi cum sunt: până ce vor avea instincte de pungăşie şi cocoterie nu merită a determina viaţa publică a unui popor istoric. Să se moralizeze mai întâi, să-nveţe carte, să-nveţe a iubi adevărul pentru el însuşi şi munca pentru ea însăşi, să devie sinceri, oneşti, cum e neamul românesc, să piarză tertipurile, viclenia şi istericalele fanariote, şi-atunci vor putea fi români adevăraţi. Pân-atunci ne e scârbă de ei, ne e ruşine c-au uzurpat numele etnic al rasei noastre, a unei rase oneste şi iubitoare de adevăr, care-a putut fi amăgită, un moment, de asemenea panglicari, căci şi omul cel mai cuminte poate fi amăgit odată.” (Mihai Eminescu, ziarul „Timpul” din 17-18 august 1881).

✳️ Singura REVOLUȚIE în stare să schimbe omenirea pentru o eternitate stă în cuvintele spuse de Hristos în Evanghelia de astăzi: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!ˮ →

- Posted in 🔴 România Profundă by

Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!

Singura REVOLUȚIE în stare să schimbe omenirea pentru o eternitate stă în cuvintele spuse de Hristos în Evanghelia de astăzi: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția Cerurilor!ˮ… Când vom alege să ne pocăim cu adevărat vom duce cel mai crunt război, acela cu demonii și cu patimile prin care ne subjugă. Restul războaielor sau revoluțiilor iscate de oameni sunt vremelnice și DISCUTABILE, înmulțindu-se direct proporțional cu nepocăința tuturor și numai acelea care au fost pentru apărarea credinței drepte, a hotarelor țării și a dăinuirii neamului din care facem parte, au fost îngăduite de Dumnezeu.

Dar nici de hotare sau de vreo apărare nu ar fi fost nevoie dacă toți ne-am pocăi precum se pocăiau SFINȚII. Ce nevoie am mai avea de arme, armată, poliție sau jandarmerie, când toți ne iubeam fără măsură și ne luptam doar cu păcatele și patimile, unde este nevoie numai de armele duhovnicești?! Când toți am știi ca nu putem lua nimic pământesc în veșnicia cea nematerialnică și am căuta numai mântuirea; cea care nu suportă nici cel mai mic rău făcut celor de lângă noi! Mântuirea este singurul scop al vieții iar prețul acesteia este renunțarea la TOT ce ne leagă de lumea pământească și căutând numai dobândirea harului Sf. Duh. Pentru că, „nimic necurat nu va intra în Împărăția Cerurilor!ˮ

 


 

Page 1 of 8