ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Sfinți, Cuvioși, Prooroci și Mucenici

Ortodoxia - Sfinți, Cuvioși, Prooroci și Mucenici

📅 1 Martie - Sfânta Cuvioasa Muceniță Evdochia, născută în vremea împăratului Traian

Sfânta Cuvioasa Muceniță Evdochia este pomenită în calendarul creștin ortodox la data de 1 martie. Aceasta s-a născut în vremea împăratului Traian (98-117), în cetatea Iliopolis, aflată la granița de astăzi dintre Irak și Liban.

1 Martie - Sfânta Cuvioasa Muceniță Evdochia

Sfânta Evdochia era samarineancă de neam și era deosebit de frumoasă și cu chip minunat. Pentru aceasta Evdochia, despre frumusețea căreia se știa departe în imperiu, strânsese o mare avere. La ea veneau tineri bărbați de peste tot și îi lăsau multă bogăție în schimbul farmecelor sale.

Într-o seară a ajuns în Iliopolis monahul Gherman care fusese la Ierusalim pentru a se închina și se afla în drum spre mănăstirea sa. A fost primit de un creștin a cărui casă era lângă cea a Evdochiei. Peste noapte, Evdochia auzind rugăciunile monahului, dimineața l-a rugat cu stăruință să vină la ea pentru a discuta. Monahul Gherman a reușit să o convingă de adevărurile credinței creștine. După îndemnul Cuviosului Gherman, Evdochia a stat închisă în rugăciuni, o săptămână întreagă. Apoi, a chemat preotul bisericii din Iliopolis să o lumineze și mai mult în dreapta credință. După aceasta a mai stat Evdochia alte șapte zile în casă, rugându-se. În ultima noapte a visat că se urca spre cer împreună cu un tânăr în haine albe ca lumina. Pe la jumătatea înălțimii s-a repezit asupra ei o creatură cu chip întunecat care vroia să o smulgă din mâna celui luminat. Evdochia s-a trezit înspăimântată și s-a închinat, deși nu era creștină încă

Înainte de plecare, Gherman a îndemnat-o să se boteze. Sfânta Cuvioasa Evdochia a fost botezată de episcopul cetății Teodot și trimisă la o mănăstire de călugărițe. Ea a eliberat slujitorii pe care îi avea în casă și a împărțit averea sa, iar casa și alte bunuri le-a lăsat preotului din oraș, retrăgându-se într-o mănăstire, nu de parte de cea monahului Gherman. După 13 luni a murit maica Haritinia, stareța acelei mănăstiri, iar soborul mănăstirii a ales-o pe Evdochia stareță în locul ei.

Uneltirile diavolului nu au întârziat să apără. Astfel, mai mulți tineri care o cunoscuseră pe Evdochia pe când aceasta se afla în păcat, aflând locul unde s-a retras, au pârât-o că a luat cu ea aurul cuvenit vistieriei împărătești și că a necinstit pe zei îmbrățișând credința în Mântuitorul Iisus Hristos.

Dumnezeu i-a dat însă Evdochiei puterea să stea cu bărbăție în fața judecătorilor și să-i încredințeze de darului Domnului nostru Iisus Hristos prin multe minuni. Aurelian, primul judecător, s-a creștinat cu soția și cu fiul lui și făcându-se diacon a ajuns episcop în locul lui Teodot. Chelasia, soția lui, a intrat în mănăstirea Evdochiei, deși era urmărită de Diogen, al doilea judecător. Toată mânia lui Diogen s-a răsfrânt asupra stareței Evdochia care a suferit cu multă răbdare supliciile la care a fost supusă mărturisind pe Iisus Hristos.

În timpul chinurilor, Diogen orbise, însă Evdochia l-a vindecat. Pentru aceasta, Diogen s-a botezat. Al treilea judecător, Vincentiu, auzind cele întâmplate și cum cei doi judecători dinainte de el au primit botezul, nu a mai chemat-o la judecată, ci a trimis direct ostașii în mănăstire să îi taie capul, primind astfel cununa muceniciei.

🎥 Filmul ortodox „Gheronda Iosif Isihastul” din Sf. Munte Athos cu subtitrare în limba română / VIDE⭕️

Filmul ortodox „Gheronda Iosif Isihastul” din Sf. Munte Athos cu subtitrare în limba română

✝️ Sfântul Iustin Popovici - predică la marea sărbătoarea a Sfinților Trei Mari Ierarhi: Dascălii Universului

Citiți acest cuvânt de laudă al Sfântului Iustin Popovici - teologul secolului XX - la prăznuirea Sfinților Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie și Ioan.

Predică la marea sărbătoarea a Sfinților Trei Mari Ierarhi.

Predică la marea sărbătoarea a Sfinților Trei Mari Ierarhi.

Dascălii Universului

Astăzi Sfânta Biserică slăvește Trei Mari Sfinți, cei mai mari între cei mari, aceștia sunt Sfinții Trei Ierarhi prăznuiți astăzi. În minunatele rugăciuni ale slujbelor dumnezeiești de astăzi sunt numiți „vârful învățăturiiˮ, culmea învățăturii. Cea mai înaltă treaptă a învățăturii, cea mai mare înțelepciune, cei mai mari între cei mari.

Cum au devenit astfel, ce s-a întâmplat cu ei? Ne spune Sfânta Evanghelie de astăzi despre sufletele lor. Au împlinit poruncile mântuirii și de aceea au devenit mari în Biserica cerească (Matei 5,19), iată taina lor. Trăind sfintele virtuți: cu credință în Hristos, cu dragoste, cu milostivire, cu post, cu rugăciune, cu priveghere, cu ajutorul tuturor acestora, ei s-au ridicat deasupra acestei lumi. Au devenit nu numai dascălii oamenilor, ci Dascălii universului.

Împlinitori ai Evangheliei

Au propovăduit Evanghelia și Adevărul Domnului Hristos, le-au răspândit în această lune nu numai printre oameni, ci și printre Îngeri precum și printre toate făpturile. Astfel ei sunt mari înaintea lui Dumnezeu.

Ei sunt nu numai mari Dascăli, ci și mari rugători înaintea lui Dumnezeu. Ei ne dobândesc prin rugăminți de la Domnul puterea și tăria ca și noi să putem trăi după Sfânta Evanghelie, ca și noi să putem face fapte evanghelice. Ca și noi să putem crede cu credința evanghelică, să iubim cu iubirea evanghelică și să fim smeriți cu smerenia evanghelică.

Toate acestea ei le-au format mai întâi în ei înșiși și apoi în toți urmașii lor duhovnicești, cărora, slavă Domnului, aparținem și noi creștinii de astăzi. Aceasta este marea lor lucrare apostolică. Prin această lucrare a tuturor Sfinților Apostoli, ei se și numesc întocmai cu Apostolii, identici, egali cu ei. Aceasta înseamnă că ei au propovăduit Buna-Vestire a Domnului Hristos și au răspândit-o și în sufletele noastre. Și ne-au dăruit putere dumnezeiască ca și noi împreună cu acest har să trăim în această lume și ca să ne pregătim pentru viața din cealaltă lume, pentru viața nemuritoare.

Veșnicia noastră

Căci, iată, noi suntem creați pentru nimic mai puțin decât pentru Viața veșnică. Iar Viața veșnică cum se agonisește, cum se cultivă? În felul acesta: prin Dreptate veșnică, prin Iubire veșnică, prin Adevăr veșnic. Toate acestea sunt întru Domnul Iisus Hristos și în Biserica Sa. Și toate ni le dăruiește nouă, ca să ne hrănim sufletele noastre în această lume și în cealaltă cu hrană veșnică, dumnezeiască.

Căci trupul ni-l hrănim cu hrană pământească, iar sufletul cu ce îl hrănim? Sufletul îl hrănim cu Adevărul ceresc, cu Dreptatea lui Hristos, cu Dragostea cerească, cu Dragostea lui Hristos. De aceea este lucrarea noastră pe pământ foarte responsabilă și importantă. Tot ceea ce faci, de fapt faci pentru veșnicia ta.

Tu nu ești un trecător, tu ești ființă omenească, ești netrecător, ești creat pentru veșnicie.Nu pentru aceea ca viața ta să dureze cincizeci, o sută de ani, iar apoi în cimitir, în moarte, în mormânt. Nu! Domnul ne-a creat pentru Viața veșnică în acea lume și această Viață veșnică începe de aici de pe pământ, începe de la Biserica lui Hristos, de la Evanghelia lui Hristos.

De aceea a și devenit Dumnezeu om. De aceea a și coborât Dumnezeu din Ceruri pe pământ ca pe noi să ne ridice de pe pământ la Ceruri. Aceasta este întreaga lucrare a Domnului Hristos. Aceasta este rânduiala mântuirii, acesta este întregul Său program față de noi oamenii: ca să ne facă pe noi capabili să înlăturăm tot ceea ce este trecător și să trăim ceea ce este veșnic încă de aici de pe pământ. Căci viața noastră veșnică începe de pe pământ dacă trăim cu credință în Domnul Hristos, cu rugăciune, cu post, cu priveghere,cu toate celelalte virtuți evanghelice.

✝️ Cuviosul Efrem din Arizona — despre cea mai periculoasă perioadă din istorie.

Nu degeaba Starețul era atât de îngrijorat de soarta lumii.

Înainte de moartea sa, el a spus că una dintre cele mai periculoase perioade din istoria omenirii era pe cale să vină - se apropia un dezastru de proporții enorme.

Cuviosul Efrem din Arizona
Cuviosul Efrem din Arizona

Cauza dezastrului nu se află doar în schimbările climatice de pe planetă, ci și în agresivitatea tot mai mare a oamenilor unii față de alții.

În zilele noastre, puțini sunt cei care cred în cel de-al treilea război mondial. Suntem obișnuiți cu faptul că toate războaiele sunt șuieratul obuzelor, vuietul rachetelor, sânge și durere.

Starețul Efrem a spus că vremurile se schimbă - totul va arăta complet diferit. Viclenia, invidia, răutatea și lăcomia oamenilor vor fi cauza unui război secret, care, prin amploarea sa, va fi incomparabil cu orice alt război.

☦️ Sfântul Gavriil (Urgebadze): Numai prin smerenie o persoană poate evita orice ispită și capcană a lui Satana. Fără smerenie, nimeni nu va merge în Rai.

Sfântul Gavriil cel nebun pentru Hristos

"Mările se vor seca, munții vor fi distruși, dar slava lui Hristos nu se va sfârși."Sfantul Gavriil (Urgebadze)


Sfântul Gavriil este o figură cu totul aparte a spiritualității ortodoxe contemporane, nu numai pentru că a fost nebun pentru Hristos, ci și pentru că a fost deopotrivă un mărturisitor al credinței, un mucenic al prigoanei comuniste și un mare părinte duhovnicesc; harurile străvederii şi prorociei, cu care l-a înzestrat Dumnezeu, le-a pus în slujba iubirii de aproapele, pe care, dimpreună cu smerenia, o socotea virtutea de căpetenie a vieții duhovnicești.

Această iubire, arătată oamenilor adesea în chip neobișnuit, câteodată aspru și răvășitor, pentru a-i trezi din amorțire, provocându-le un adevărat "șoc electric" duhovnicesc, era întotdeauna iubire adevărată și profundă, și nu avea altă țintă decât întoarcerea fiecăruia la Dumnezeu și împrietenirea cu El. Numeroasele minuni săvârșite de Sfântul Gavriil în timpul vieții sale și după trecerea la cele veșnice dau mărturie deplină că a fost vas ales al Duhului Sfânt și dăruitor mărinimos al harului dumnezeiesc.


✝️ Sfânta Mare Muceniță Xenia, făcătoarea de minuni, din Peloponezia

Sfânta Mare Muceniță Xenia nu este cunoscuta și menționată în izvoarele hagiografice bizantine; multă vreme venerația ei a avut doar un caracter local. Informații despre aceasta au fost descoperite la începutul secolului al XX-lea. de prezbiterul Gheorghe (Nassis) într-un manuscris care a aparținut lui Constantin Bizantios al Constantinopolului.

Acesta a rescris viața Sf. M. Mc. Xenia și a publicat-o, împreună cu slujba de pomenire (Acatist) pe care a întocmit-o și paraclisul acestei mari Sfinte și mare făcătoare de minuni în 1946 la New York, unde a slujit ca rector al Catedralei Buna Vestire a Preasfintei Maicii Domnului.

Sa cunoaștem și noi viata aceste mari Sfinte:

Sfânta Xenia s-a născut în jurul anului 291 în orașul grecesc Kalama (azi Kalamata), situat în sud-vestul Peloponezului. Părinții ei Nikolai și Despina, originari din Italia, erau creștini, nu erau de vita nobilă, dar destul de bogați. Din cauza persecuției asupra creștinilor, ei au fost nevoiți să se mute la Kalamata, unde au cultivat pământul. Aici au avut o fiică, Xenia, care din copilărie, cel mai adesea, nu se juca alături de copiii de vârsta ei și nici nu căuta joaca și bucuriile copilăriei ci dorea să se roage bunului Dumnezeu, iar după rugăciune rămânea acasă și își ajuta mama în toate nevoile, nefirindu-se de munci grele ci îndeplinindu-le pe toate cu multa dragoste.

Odată cu vârsta, frumusețea ei sufletească se răsfrângea din ce în ce mai clar și în frumusețea trupească. Ea și-a hrănit neîncetat sufletul cu multă și fierbinte rugăciune, citind Sfintele Scripturi și ascultând viețile sfinților și martirilor iar viața și-a dăruit-o pentru credința în Domnul Iisus Hristos.

Fata avea grijă constantă de săraci, bolnavi și văduve și adesea ea însăși rămânea fără hrană pentru ai hrăni pe cei nevoiași.

Văzând aceasta, veșnicul dușman al umanității a încercat în toate modurile să o distrugă pe tânăra fecioară ascetă.

La acea vreme, eparhul (prefectul regiunii) Domețian domnea în Kalamata - un om dur și insensibil și cu inima împietrită. Într-o zi, întorcându-se de la o vânătoare, a văzut-o pe Xenia, care la vremea aceea lucra la câmp. Văzând-o, s-a aprins de o pasiune vulcanică pentru ea și a vrut să se căsătorească cu ea. Acesta a apelat către vrăjitori pentru a o vrăji pe Xenia. Dar sfânta era sub ocrotirea Crucii Domnului, în post și rugăciune către Domnul fiind ca intr-un scut de lumina și, prin urmare, magii nu puteau și nu aveau nici o putere de ai face nimic.

Văzând eșecul care i se întâmplase, Dometian a ordonat să fie prinsă cu forța și dusă la domiciliul său. Xenia, însă, s-a rugat lui Dumnezeu pentru ajutor și, când s-a prezentat în fața eparhului, a îndurat toate încercările cu curaj. Domețian a întrebat-o cum se numește, al cui nume poartă și ce religie practică. Sfânta i-a răspuns că o cheamă Xenia, părinții ei erau creștini din neam bun din acel oraș și că ea vrea din toată inima să fie roaba a Domnului Iisus Hristos.

Tiranul, ascunzându-și mânia și furia, a început să o convingă cu blândețe să devină soția lui și să aducă sacrificii idolilor și zeilor și, de asemenea, a avertizat că, în caz de neascultare, o așteaptă chinuri și torturi severe și o moarte aprigă. Dar Sfânta Xenia l-a refuzat cu îndrăzneală și curaj.

După cuvintele ei de refuz, Domețian s-a înfuriat și mai mult, a apucat-o pe Sfântă de păr, a târât-o în temniță și, dând-o temnicerilor, a poruncit să fie atârnată pe un stâlp, arsă și sferdelită pe trup cu unelte de fier. În timpul chinurilor, Sfânta Muceniță a continuat să se roage Domnului pentru întărirea ei. Chinul a continuat foarte mult timp, dar Sfânta nu a simțit durere, pentru că Îngerul Domnului a întărit-o și i-a reînnoit puterile.

Noaptea, când, după ce a suferit, Sfânta Xenia a rămas singură în închisoare, i s-a arătat Însuși Domnul și i-a vindecat rănile.

Dimineața, soldații au adus-o pe Sfânta Xenia la eparh, iar când acesta a văzut-o din nou sănătoasă, minunându-se, a început iarasi să o convingă să sacrifice zeilor, care au vindecat-o atât de miraculos. Dar Sfânta Xenia i-a respins cuvintele amăgitoare și L-a mărturisit că Domnul Iisus Hristos fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul ei a fost cel care a vindecat-o, și nu "zeii" falși la care ei se închină.

Și pentru a-i convinge pe toți că Domnul nostru Iisus Hristos este adevăratul Dumnezeu, ea a fost de acord să meargă la un templu păgân. Eparhul era încântat, crezând că Xenia s-a "pocăit". Și așa, când au ajuns la templu, Sfânta Xenia a îngenuncheat înaintea lui Dumnezeu și a început să se roage. Și, înainte de sfârșitul rugăciunii ei, a fost un mare cutremur, încât toți idolii au căzut și s-au rupt în bucăți mici. Dar Domețian nu a ajuns să înțeleagă această minune, ci s-a împietrit și mai mult și a poruncit ca Sfânta Xenia să fie chinuită și mai aspru.

În noile ei chinuri, Sfânta Xenia a continuat să-L laude pe Dumnezeu, ca și înainte, Domnul a vindecat-o din nou pe martira Xenia, iar eparhul, văzându-i forța și curajul, s-a aprins din ce în ce mai mult de dorința de a o îndepărta de Hristos și de a o face soție. A poruncit să aducă un cal sălbatic și să o lege pe Xenia de picioare pentru a o târî pe aceasta peste pietre. Dar milostivul Dumnezeu a făcut ca acel cal să nu se clintească din loc, în ciuda tuturor eforturilor chinuitorilor și a eparhului însuși. Iar Sfânta Mare Muceniță Xenia a proslăvit din nou pe Domnul pentru mijlocirea și ajutorul Său. Cei din jur, cei care asistau la martiriul Sfintei Xenia și care au văzut toate aceste minuni au exclamat: Mare este Dumnezeul creștinilor! şi mulţi dintre ei au crezut în Hristos. Dar eparhul, în orbirea sa duhovnicească, a continuat să nu creadă în adevăratul Dumnezeu și a trimis-o din nou pe martiră la închisoare.

În miezul nopții, când Xenia era în rugăciune, temnița a strălucit deodată de lumină divină și Domnul Iisus Hristos i-a apărut înconjurat de mulți îngeri. Întorcându-se către ea, El a anunțat-o despre moartea iminentă și despre dăruirea unei cununi biruitoare, care împodobesc fecioarele în Împărăția Cerurilor.

A doua zi, Domețian a chemat din nou pe Sfânta Xenia la el și a încercat încă o dată prin lingușire și convingere să o îndepărteze de Hristos, și să se jertfească idolilor și să o convingă să se căsătorească cu el. Dar Sfânta Xenia a refuzat ferm și a hotărât să facă toate acestea, în speranța de a se uni repede cu Hristos prin chin și martir primind astfel cununa muceniciei.

După aceste cuvinte, Domețian a poruncit ca Sfânta să fie ucisă prin tăierea capului cu sabia, să-i taie trupul în bucăți mici și să-l ardă în foc. Când Sfânta a fost adusă în afara orașului la locul execuției, ea a rugat soldații să-i dea puțin timp să se roage. Căzând în genunchi și ridicând mâinile și ochii la cer, ea s-a rugat Domnului, mulțumindu-I pentru toată mila și ajutorul pe care i-a trimis-o în timpul vieții și chinului ei pământesc. În timpul rugăciunii, un glas dumnezeiesc a anunțat-o că cererea ei a fost auzită. După aceea, Sfânta a acceptat cu bucurie moartea ei pământească prin tăierea capului cu sabia. Atunci soldații i-au scos inima Sfintei Xenia pentru a o aduce la eparh așa cum acesta poruncise, iar trupul a fost tocat și ars. Creștinii au adunat cenușa Marei Mucenițe, iar ulterior multe vindecări și alte minuni au avut loc din acestea. Moartea martirică a Sfintei Xenia a avut loc în perioada 3 - 16 mai 318.

După moartea mucenicei, multe minuni au început să se întâmple, după ce creștinii apelează cu rugăciune către ea. Sfânta Xenia îi ajută imediat pe cei suferinzi, arătându-se acestora în viziuni.

La scurt timp după execuția sa, Sfânta Xenia a salvat un locuitor din Patras Maria de un blestem vechi ce îl chinuia, un tânăr din Calame, de posesie demonică, izbăvindu-l și vindecându-l, un anumit bărbat a fost vindecat de boli ale picioarelor și o tânără vindecată de paralizie.


De asemenea, datorită mijlocirii sfintei, au avut loc vindecări de boli cardiovasculare, oculare și dermatologice, boli de piele, tulburări nervoase și somnambulism.

Presbiterul George (Nassis) citează și minunile a Sfintei Xenia, la care a fost martor la New York.

Inclusiv sfânta i s-a arătat și i-a ordonat să picteze icoana ei, care se află în Catedrala din New York: Sfânta Mare Muceniță Xenia este înfățișată ținând o cruce într-o mână, iar inima ei în cealaltă.

În 1993, în Kalamata a fost construit o biserica în numele Sfintei Mare Mucenițe Xenia.


Tropar

Mielușeaua Ta, Iisuse, Xenia, strigă cu mare glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și pe Tine cântându-Te, mă chinuiesc și împreună mă răstignesc, și mă împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc ție.

Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Fecioria ți-a fost presărată de bunătate, sfântă fecioară, în suferință ai fost cea mai frumoasă, Sfântă Xenia, pătată de sângele tău care s-a scurs, pentru aceasta ai primit cinstea biruinței și cununa de laudă din mâna Creatorului tău.

Prea lăudată muceniță a lui Hristos Sfântă Xenia, mijlocitoarea noastră de încredere înaintea tronului lui Dumnezeu!

Apelăm cu sârguință la tine și din toata inima te rugăm: roagă-L pe Domnul și Stăpânul nostru să ne dea mila Lui nouă, nevrednicii slujitori ai Săi, să ne dăruiasca iertarea păcatelor noastre, să ne dăruiască o viață liniștită și evlavioasă, și fericire veșnică în viitor, să ne daruiască.

Trimitem slavă și mulțumire Tatălui și Fiului și Duhului Sfânt în vecii vecilor. Amin.


La biserica sa au loc necontenit tămăduiri.

Sfântă Xenia, te rugăm să mijlocești la tronul lui Dumnezeu pentru noi!

Pentru iertare de pacate, sănatate și mântuire.

Mulțumim pentru toate darurile dăruite nouă!

✝️ Cuviosul Gherontie cel Nebun pentru Hristos (1934-13 Octombrie 2018 +) mărturisitor al Credinței Creștine Ortodoxe în cumpliții ani ai persecuției staliniste din România.

Cuviosul Gherontie cel Nebun pentru Hristos

Cuviosul Gherontie Aldea era văzător cu duhul, în ultimul an al vieții sale pământești 2018, nu a participat fizic la slujbele Bisericii Creștine Ortodoxe în intervalul 15 Martie-15 Mai 2018 profețind situația teribilă din anul 2020 când Regimul satanist Klaus Werner Iohannis le-a interzis românilor să participe la Sfintele Slujbe ale Bisericii lui Hristos Dumnezeu.

În seara zilei de 13 Octombrie 2017 fiind găzduit de o familie drept credincioasă Cuviosul Gherontie a început să le vorbească celor prezenți despre bunătățile gătite de Dumnezeu în Împărăția Sa pustnicilor (el însuși a fost pustnic mare parte din viață) și primind o întrebare ieșită din context în timp ce medita la „Veșnicia Veșniciilor” (Viața Eternă întru Hristos Dumnezeu) a răspuns : „La anul în vremea asta!”.

Exact peste un an la 13 Octombrie 2018, Cuviosul Gherontie Aldea s-a născut în Împărăția lui Hristos Dumnezeu, paradoxal în orașul Betleem, locul întrupării Mântuitorului Iisus Hristos.

Ca și alți Sfinți, Cuviosul Gherontie Aldea și-a cunoscut timpul mutării la cele veșnice cu mult timp înainte.

Cuviosul Gherontie Aldea a fost un mare tămăduitor a vindecat sute, mii de persoane de toate vârstele de diferite boli, conform mărturiilor celor vindecați.

După mutarea la cele veșnice survenită la Betleem, la 13 Octombrie 2018 ochii Cuviosului au rămas deschiși, chipul a păstrat paloarea vieții, membrele sale nu au amorțit „rigor mortis” și deși a fost înhumat la Mănăstirea Tismana la o săptămână după constatarea decesului de la Betleem, trupul său nu a intrat în descompunere nefiind tratat cu absolut nimic.

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău Gherontie Aldea, Doamne Iisuse Hristoase Fiului Dumnezeului Celui Viu miluiește și mântuiește sufletele noastre. Amin!

❤️Moș Dobri — 1914 - 2018

Dobri Dimitrov Dobrev (în bulgară Добри Димитров Добрев), cunoscut și sub numele Moș Dobri, Taica Dobri (în bulgară дядо Добри) sau Sfântul din Bailovo (n. 20 iulie 1914) a fost un ascet bulgar sărac, care din banii cerșiti a contribuit la ctitorirea de biserici și mănăstiri ortodoxe bulgare.

Moș Dobri — 1914 - 2018

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în urma exploziei unei bombe, Dobrev a rămas aproape surd. Mergea zilnic 25-39 de kilometri pe jos, purtând îmbrăcăminte făcută manual, precum și opinci de piele, pentru a cerși. A făcut donații în valoare de 40.000 de euro, bani strânși din cerșit.

Dobrev a ajutat la reconstruirea Mănăstirii Eleșnița din satul Eleșnița. A făcut apoi donații în valoare de 20.000 de euro pentru renovarea Catedralei Alexandr Nevski, din Sofia.

Citește și:

☦️ Cuviosul Gavriil Urgebadze (1929-1995)

Născut în Georgia sovietică și lipsit fiind de cele sfinte, atunci când micul Vasiko – acesta fiindu-i numele de alint – a aflat cele despre Hristos, și-a construit o chilie de pământ în grădina părinților, unde se străduia să trăiască ascetic. Crescând, a transformat chilia într-o bisericuță pe care, în nenumărate rânduri, autoritățile comuniste s-au străduit să o dărâme, iar pe tânărul credincios să-l declare nebun.

Cuviosul Gavriil Urgebadze (1929-1995)  - cel nebun pentru Hristos

Adevărata nebunie, cea întru Hristos, și-a dat-o pe față cu ocazia marii sărbători tovărășești de 1 Mai 1965. Pe clădirea Comitetului Central din Tbilisi, în piața centrală a orașului, erau atârnate portretele marilor „părinți” ai comunismului, iar de la tribună înaltele oficialități ale vremii țineau discursuri înflăcărate.

Deodată, giganticul portret al lui Lenin din spatele tribunei a început să ardă, apoi și celelate. Mulțimea din piață a amuțit. La o fereastră de la etajul al doilea al clădirii Comitetului Central, după ce dăduse foc portretelor, părintele Gavriil începuse să propovăduiască împotriva nebuniei sovietice: Domnul zice: „Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine! Să nu-ţi faci chip cioplit… Să nu te închini lor, nici să le slujeşti!” (Ieșire 20, 3-5)

În cele din urmă a fost dat jos de acolo cu o mașină de pompieri cu scară, iar mulțimea înfuriată a rupt gardurile de siguranță și s-a năpustit asupra lui. Când pompierii l-au scos din mâinile oamenilor, Părintele Gavriil avea 18 fracturi, din care una craniană, iar fața îi era de nerecunoscut. O lună de zile a fost aproape inconșient, apoi a fost transferat la un spital de boli mintale, lucru care, probabil, l-a salvat de la pedeapsa capitală. Părintele Gavriil nu a vorbit nimănui despre asta, ulterior. Se poate să fi scăpat după mai mulți ani, odată cu amnistiile lui Hrușciov, și a ajuns să cerșească în pragul biserilor, pentru că nimeni, nici preoții nu-l mai primeau, iar în satul lui, vecinii asmuțeau câinii pe el.

Abia după 1989 s-a putut retrage la Mănăstirea Samtavro de lângă Mtshketa, unde a adunat o obște de maici. A fost împodobit cu harisma înainte-vederii. A adormit în ziua de 2 noiembrie a anului 1995. A fost canonizat de Sinodul Bisericii Georgiei în anul 2012.


Citește și aceste articole despre Cuviosul Gavriil Urgebadze cel nebun pentru Hristos:

✝️ Sf. Cuv. Părinte Iakov Tsalikis l-a iubit foarte mult pe Sfântul Ioan Rusul și l-a vizitat întotdeauna.

Sfântul Ioan Rusul este făcător de minuni și are Sfintele Moaște în Prokopi, Evia - Grecia

De fapt, îl văzuse de multe ori părăsind racla sa și alergând după ajutor.

Într-o zi Sfântul Ioan Rusul îi spusese următoarele:

Ei cred că dorm, că sunt mort și creștinii nu contează pe mine. Dar sunt în viață. Îi văd pe toți. Trupul meu este înăuntru, dar ies din raclă de multe ori. Alerg printre oameni pentru a-i ajuta. Multă durere. Ei nu mă văd. Dar eu îi văd și aud ce spun. Intru din nou în raclă".

Ajută-ne tuturor, Sf. Ioan Rusul!

Sfântul este făcător de minuni și are Sfintele Moaște în Prokopi, Evia - Grecia

🟥 Neagonisitorul Filaret Karuliotul

enter image description here

''Avea desăvârșita neagonisire. Nu voia să aibă provizii pentru două zile, „fiindcă se poate, spunea el, să mor mâine”. Umbla întotdeauna desculț. Când cineva îi dădea pantofi, îi purta o zi, iar apoi îi dădea altora. Hainele lui erau vechi și cu multe petice. Erau zdrențuroase, dar curate. Avea o cană cu care spunea că face trei treburi: bea apă, o folosea ca lingură atunci când gătea și ca mistrie când zidea. Era neagonisitor, foarte sărac, zdrențuros și desculț. Dar îndemnat fiind de marea sa dragoste, își jertfea liniștea sa și mergea să strângă milostenie pentru chiliile învecinate tot ceea ce îi dădeau alții. Apoi mergea pe la bătrâneii mai neputincioși și le împărțea.

Rucodelie nu făcea; se îndeletnicea doar cu Rugăciunea minții. Metanie nu ținea în mână, dar rostea Rugăciunea făcând cu degetul de parcă ar fi avut metanie. Toate slujbele le făcea rostind Rugăciunea lui Iisus și singura lui carte pe care o avea era cea a Sfântului Isaac. Pe acesta îl avea drept povățuitor și dascăl al său.

Pentru mai multă liniște mergea în crăpăturile stâncilor și se ruga vreme de ore și zile întregi. Îl luptau demonii care i se arătau, iar el îi alunga cu semnul Crucii, zicând: „Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să piară de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul”. Alteori îi aruncau pietre pe acoperișul de tablă și făceau mult zgomot, fără însă ca acoperișul să se strice. Avea multă simplitate și desăvârșită înstrăinare.''

Din tradiţia ascetică și isihastă athonită

✝️ Fratele mut și rugăciunea inimii

Era un frate mut la Mănăstirea Neamț, la sfârșitul veacului 19.

Slujea la gospodărie, îngrijea vacile, era plin de balegă mereu, nu-l primea nimeni nici măcar în Biserică, stătea lângă tochița de fier și se ruga.

La masă, îi dădeau o strachină și mânca pe hol, că mirosea urât. Își băteau joc de el, că nu putea răspunde nimic.

N-avea decât o rasă mare de tot, veche, cu petice, pe care o lega la brâu și niște ciubote mari de cauciuc.

Când a căzut la pat, l-au dus într-o chilie, nu la bolniță, că era murdar și puturos. După patruzeci de zile și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

enter image description here

La înmormântarea lui, au venit sute de vrăbii și rândunele pe care le hrănea zilnic, și cântau toate, în corul de călugări.

Noaptea, călugărul mut s-a arătat starețului îmbrăcat într-un veșmânt aurit până la pământ, cu fața strălucitoare și a zis: Părinte stareț, cu mila lui Dumnezeu, patruzeci de ani am zis cu fiecare respirație Doamne miluiește și iată, Maica Domnului m-a primit în corul cântăreților ei, deși niciodată n-am cântat în viața mea. Ai grijă de năravurile de lene și de lăcomie ale fraților, și nu uitați rugăciunea inimii.

(povestită mie de părintele Petroniu Bulbucanu, tipograful mănăstirii Neamțu, născut în aceeași zi cu mine și prieten cu tata).

— Părintele Ioan Istrati

✝️ Părintele Sofian Boghiu: Cum aşteptăm noi pe Stăpânul Lumii, pe Stăpânul stăpânilor, pe Mântuitorul neamurilor?

enter image description here

"Va găsi Pruncul Iisus Hristos cu Sfânta lui Maică un colţişor curat şi odihnitor în ieslea din Betleemul inimii noastre, sau aceasta este mânjită şi surpată şi pustiită de păcate şi El nu va putea găsi în noi locaşul cuviincios ca să-Şi plece capul? Şi dacă nu va găsi acest locşor curat ca aurul şi înmiresmat cu smirna şi tămâia smereniei şi a rugăciunii, El nu va veni şi nu Se va sălăşlui în noi şi atunci cu adevărat nu vom avea niciun folos de naşterea Lui. EI va merge Ia alţii, la aceia care îl aşteaptă şi îl doresc cu adevărat." - Părintele Sofian Boghiu

☦️ Cuviosul Gurie Chezlov din Rusia: Trebuie să mergeți la Biserică. Dacă nu puteți merge, atunci târâți-vă. Atâta timp cât mai puteți merge.

Egumenul Guriy (Cezlov) din Russia

"Trebuie să mergeți la Biserică. Dacă nu puteți merge, atunci târâți-vă. Atâta timp cât mai puteți merge."

Dar a precizat că această perioadă nu va dura mult timp.

"Cât mai des împărtășiți-vă cu Sfintele Taine. Aleargă, târăște-te până la Biserică cât mai este posibil. Iar când antihrist va veni și se va așeza pe tron, atunci vor schimba întreaga slujbă (vor schimba "Crezul", "Tatăl nostru"), atunci harul lui Dumnezeu va părăsi Biserica și va fi imposibil să mergi acolo".

"Nu vor mai exista Duhovnici, pentru că nimeni nu-i ascultă. Rugați-vă direct la Dumnezeu, iar Domnul vă va auzi, Domnul vă va salva".

Căderea clerului va duce la faptul că nu vor mai exista Preoți adevărați, și atunci ne vom mărturisi unii la alții.

Părintele Gurie nu l-a binecuvântat pe fiul fiicei sale duhovnicești pentru preoție, spunând: "Acum preoția nu este mântuitoare, el va lua tot felul de numere acolo prin ascultare și va pieri. De dragul unuia care nu a luat nimic va fi Liturghie, Domnul va da Sfintele Taine."

Părintele Guri despre Mănăstirea Spaso-Prilutsky Dmitriev: "În Mănăstire toți vor pieri din cauza ascultării unui om, vor lua totul. Va veni timpul și din Mănăstiri iarăși se vor face muzeie, numai cu monahi vii. Nu va mai fi nici un har. Vor putea fi doi sau trei Mitropoliți adevărați, restul vor fi susținători ai globalizării."

 


 

Page 1 of 5