Cuvântul spus din mintea proprie nu pricinuiește schimbare în suflete pentru că este trup.

Însă cuvântul lui Dumnezeu, care se naște din Duhul Sfânt, are lucrare dumnezeiască și schimbă sufletele. Duhul Sfânt nu coboară cu aparate.

Duhul Sfânt coboară singur în om, atunci când acesta împlinește condițiile duhovnicești.

Condiția duhovnicească este ca omul să-și curețe de rugină cablurile sale duhovnicești, să devină conductor bun, ca să poată primi curentul duhovnicesc al luminării dumnezeiești, făcându-se în felul acesta savant duhovnicesc.

De multe ori, mintea se obosește ani întregi ca să învețe una-două limbi străine - în vremea noastră aproape toți oamenii cunosc limbi străine - dar fiindcă aceste limbi nu au nici o legătură cu limbile Sfintei Cincizecimi, trăim cea mai mare babilonie.

Mare rău este atunci când teologhisim sec, iar mintea noastră o prezentăm drept Duhul Sfânt.

Aceasta se numește "encefalologie", care naște babilonia, în timp ce în Teologie există multe limbi, multe harisme, dar toate aceste limbi conglăsuiesc, pentru că Unul este Stăpânul lor, Duhul Sfânt al Cincizecimii, iar Limbile Lui sunt de foc.

- Părinte, troparul spune că Sfântul Duh totdeauna dăruiește...

- Da, dăruiește, dar acolo unde încape. Dacă nu încape, cum va dărui? Mai mare valoare are un cuvânt al unui om smerit care se nevoiește, cuvânt ce iese cu durere din adâncul inimii sale, decât o grămadă de cuvinte filologice ale omului neinteriorizat, care ies cu viteză de pe limba lui instruită, dar care nu spune nimic sufletelor, pentru că este trup, iar nu limbă de foc a Sfintei Cincizecimi.

— Cuviosul Paisie Aghioritul, Cu durere și dragoste pentru omul contemporan, Editura Evanghelismos - 2022