1. Pentru că ei au pornit strâmb, de la-nceput. Și nu pe drumul cel bun. Au urmat cu rigoare o traiectorie desenată de alții, de vrăjmașii Bisericii noastre. Începând cu recrutarea lor, încă din studenție. Au fost aleși cei mai buni, li s-au oferit avantaje materiale cu multă generozitate, li s-au promis burse de studii în străinătate, apoi scaune episcopale, dar să nu anticipăm.

2. După ce i-au avut la mână, au urmat studiile în străinătate, de fapt îndoctrinarea lor cu ideile eretice ale ecumeniștilor, instruirea despre felul cum se conduce o episcopie cu mână de fier, cu dezvoltarea unei rețele de informatori aleși dintre preoți, pentru ca ierarhul să știe tot timpul ce se vorbește, cine ar fi potențialii nesupuși și cum pot fi ei aduși la ,,ordine’’ prin metode securiste. La rândul lor, pseudo-episcopii ar fi urmat să raporteze stăpânilor tot ceea ce ar fi de interes pentru un control total asupra Bisericii.

3. Odată îndoctrinați, viitorii episcopi erau hirotoniți, întâi diaconi, apoi preoți. Urma călugăria, pentru că episcopii sunt aleși exclusiv dintre călugări. Unii dintre ei au apucat să viețuiască ani buni în mănăstiri, alții doar câteva zile, iar altora le-a fost suficient că au trecut și ei pe lângă câteva mănăstiri. Nici vorbă de o viață monahală autentică, trăită în toate asprimile ei.

4. După ce a fost îndeplinită formal și cerința călugăriei, oamenii noștri au fost chemați la înalta treaptă a episcopatului. Nu de Biserică, precum glăsuiesc Sfintele Canoane, ci de puterea lumească, fapt ce le-ar atrage caterisirea neîntârziată. În condiții normale, firește. S-a căutat un scaun episcopal, sau s-a creat unul special nu pentru nevoile firești ale Bisericii, pentru plasarea omului lor la locul potrivit, ca o rampă de lansare spre viitoarele posturi bisericești mai înalte.

5. Odată ajunși episcopi, oamenii noștri se aștern pe treabă și cântă cu exactitate partitura pe care le-o așează în față puterea lumească. Fără abatere, întocmai și la timp. Am văzut de multe ori această slugărnicie dezagreabilă, față de puternicii zilei. Am văzut această duplicitate în care slugarnicul pseudo-ierarh joacă rol de episcop ortodox, el fiind, de fapt, o biată marionetă ce atârnă de o sfoară, ținută la celălalt capăt de stăpânul lumesc. Cum să pretinzi acestor oameni să se pocăiască de erezia ecumenismului, de toate abuzurile și persecuțiile exercitate asupra Bisericii?

Sursa: https://www.facebook.com/photo?fbid=918492423316520&set=a.133410798491357

Citește : 🎯 SACCSIV - un articol pertinent: Aproape toti Ierarhii BOR au fost scoliti in occident, au trecut foarte scurta vreme prin monahism (strict cat sa figureze ca sunt monahi, caci Ierarhi pot fi doar calugarii), au functii in organismele ecumeniste din occident sau sunt participanti la intrunirile ecumeniste.