"Am ales 4 mere și le-am pus pe cântar. Vânzătorul îmi zice 5.5 lei ... 'nu vreți să mai pun unul până la 6 lei?' Îi dau 6 lei și îi zic să păstreze restul. Omul bagă mâna între nuci și-mi pune în pungă un pumn întreg. Practic pumnul ăla valorează cât merele. Asta e o chestie pe care am observat-o în piață mereu. Vânzatorul din piață mi-a dat mereu mai mult. S-a scotocit în buzunare să-mi dea restul de 50 bani mereu și dacă nu a avut a cerut la vecinu’ de stand. Am căpătat nuci, un porumb, o roșie, o floare, o legatură de leuștean, în plus de la piețari. Niciodată un hipermarket nu mi-a vândut produsul dacă nu aveam 50 de bani. Niciodată!"

Olteni la Iași ~ Ion Creangă

Ce răsună ? ce s’aude?
Ce glas dulce românesc?
Ce flăcăi că bradul verde,
Ochii noștrii îi uimesc?
Sânt Olteni, scăparea noastră
Bucurați-vă Ieșeni!
Voi cu inima creștină,
Cumpărați de la Olteni.

Și atunci viața noastră
Precum răul cristalin
Se va scurge limpezită
De otravă și venin.
Morții noștri n’or mai plânge
Sub călcâie de dușmani.
Sus dar inimile voastre
Nici un ac de la Jidani!

Publicată în Scrieri, ed I, Iaşi 1892, vol. II, pag.187-189. Postumă.

Iniţial poemul a fost publicat în 1892 în volumul “Scrieri”.

Poezia a fost republicată în perioada interbelică la Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, în volumul „Ion Creangă – OPERE COMPLETE” (Ediţie îngrijită de Lucian Predescu).

Ulterior poezia “Olteni la Iaşi” nu a mai fost promovată, fiind ascunsă publicului român, nu atât pentru faptul că Ion Creangă îi îndrăgea pe olteni, cât pentru ostilitatea sa faţă de comercianţii evrei. Autorul îndemna practic la un boicot împotriva magazinelor deţinute de comunitatea mozaică, cerând românilor să cumpere de la fraţii lor de sânge olteni.

Deşi poezia lui Ion Creangă ar putea mira sau şoca pe multă lume, pentru pasionaţii de istorie ea nu este tocmai o surpriză. A fost scrisă în contextul în care, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, din totalul populaţiei Iaşului circa o tremie aparţinea comunităţii evreieşti. Evreii religioşi nu erau iubiţi de populaţia majoritară creştină din cauza renegării de către Talmud a lui Hristos, acest lucru fiind accentuat în predici şi de preoţii Bisericii Ortodoxe. La fel nici evreii laici nu erau pe placul ieşenilor, mulţi dintre aceştia având opţiuni politice radicale de stânga, ostile statalităţii româneşti, fie că erau adepţii curentelor socialiste, comuniste sau anarhiste. În plus se adăuga şi influenţa comunităţii mozaice în comerţ şi economia locală.

Având în vedere situaţia tensionată, în rândul elitei româneşti din Moldova, deci inclusiv din Iaşi, s-a propagat un curent naţionalist cu puternice tente care ar putea fi interpretate astăzi ca fiind “antisemite”.

Iată concepția evreilor despre ne-evrei! Rasism maxim!

Dacă un om ar citi cât de rasiste și criminale sunt unele pasaje din Tora și Talmudul evreiesc, s-ar îngrozi! Tocmai de aceea Media nu vorbește deloc despre asta, iar pe Internet se găsesc destul de greu.

Această doctrină a lor – a evreilor “aleși” de Dumnezeu, și a ne-evreilor care sunt doar niște bestii pe post de sclavi – reprezintă cea mai mare amenințare la adresa Umanității, deoarece pune în pericol atât pacea, cât și viitorul omenirii.

Din cauza lor azi vedem Sclavia Modernă, Transumanismul, Canibalismul, și alte forme de dezumanizare – deoarece ei nu ne consideră pe noi oameni, ci animale.