De ce după trădarea de la Ferrara-Florența pliroma Bisericii a luat atitudine împotriva ierarhiei apostate, iar după sinodul tâlhăresc din Creta, credincioșii urmează pseudoepiscopilor, spunând că nu s-au schimbat Dogme și Canoane, totodată, acceptând un "ecumenism lucid"?! De ce aceia, în secolul al XV-lea, nu au așteptat spunând că "nu s-a întâmplat și nu s-a schimbat nimic prin semnăturile de la Florența" și că "nu s-a ajuns la Potir comun", iar creștinii din vremea noastră, după Kolymbari - Creta așteaptă, pentru a se împotrivi ecumenismului, prezența ereticilor în Biserică, slujirea alături de ei și mult doritul Potir comun?! — Părintele Claudiu Buză
