1. Dezvoltare economică prin sprijinirea producătorilor covăsneni, proprietarilor de hoteluri, restaurante, pensiuni turistice în special prin promovarea lor la nivel național și extinderea rețelei de distribuție în alte județe. Atragerea dezvoltatorilor imobiliari care să construiască cartiere rezidențiale noi la marginea orașelor, crearea de locuri de muncă pe plan local.

2. Inițierea de proiecte legislative, susținerea în toate modurile a rezoluțiilor Universității de Vară de la Izvorul Mureșului, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.

3. Dezvoltarea programului de burse al Asociației Calea Neamului pentru elevii înscriși în unitățile cu predare în limba română și extinderea lui către profesori. Reintroducerea obiectului de studiu ,,Istoria românilor" în programa școlară, cu acest nume și conținut explicit. Desființarea propagandei LGBT din școli.

4. Sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române prin inițierea tuturor demersurilor pentru restaurarea bisericilor ortodoxe declarate monunte istorice dar și a celor construite în perioda interbelică care nu au primit acest statut. Sprijinirea preoților ortodocși din parohiile cu un număr mic de enoriași. Consider că Biserica Ortodoxă Română prin Episcopia Covasnei și Harghitei, păstorită de Preasfințitul Andrei este principala instituție care își îndeplinește pe deplin datoria în Arcul Intracarpatic.

5. Susținerea demersurilor Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere de dobândire a drepturilor firești privitoare la pensii și la recunoașterea deplină a statului lor.

6. Sprijinirea Tradiției prin promovarea și susținerea ansamblurilor folclorice, precum și a meșteșugarilor si întreprinzătorilor care confecționează costume naționale și crearea unor facilități de comercializare a produselor lor.

— Mihai Tîrnoveanu / CMF 14240073

Tribunalul din Miercurea Ciuc a respins definitiv recursul extremiștilor maghiari antiromâni în cazul crucilor de lemn ridicate în cimitirul militar internațional din Valea Uzului în memoria eroilor Armatei

Tribunalul din Miercurea Ciuc a respins recursul înaintat de comuna Sânmartin și Consiliul Județean Harghita, respectiv de reprezentanți ai UDMR, care solicitau continuarea investigației Procuraturii în cazul crucilor de lemn amplasate anul trecut, în iulie, în Cimitirul militar din Valea Uzului, a relatat, marți, cu tristețe, portalul maghiar de știri Szekelyhon.ro.

Potrivit portalului de știri, hotărârea este definitivă, astfel că părțile implicate nu mai au nicio cale legală de a contesta amplasarea crucilor de lemn ridicate în memoria eroilor Armatei Române de Mihai Tîrnoveanu de la Calea Neamului și circumstanțele acestui demers.

Comuna Sânmartin, care administrează cimitirul și Consiliul Județean Harghita, s-au adresat instanței după ce, în luna aprilie, parchetul din Miercurea Ciuc a închis, fără punerea sub acuzare, investigațiile penale la adresa lui Mihai îrnoveanu inițiate în legătură cu cele 150 de cruci de lemn amplasate anul trecut de organizația română „Calea Neamului”, în Cimitirul militar internațional din Valea Uzului. Cele două administrații au solicitat instanței din Miercurea Ciuc să reevalueze decizia Parchetului și să oblige continuarea investigației penale. În recenta sa decizie, instanța a considerat că recursul este nefondat și l-a respins.

Parchetul a deschis mai multe investigații pe baza plângerilor depuse de primarul din Sânmartin, președintele Consiliului Județean Harghita și alte persoane fizice maghiare, legate de amplasarea, în iulie anul trecut, a crucilor. Acuzațiile cetățenilor maghiari vizau „instigare publică, incitare la ură, violență și discriminare, instigare la distrugere, tulburare de posesie, profanare de morminte și efectuarea de lucrări în cimitir fără autorizație de construcție”.

Parchetul a concluzionat că faptele de instigare publică nu sunt susținute de probe. În ceea ce privește amplasarea celor 150 de cruci din lemn, deși există suspiciunea că acestea ar fi fost amplasate fără autorizație, s-a stabilit că fapta nu intră sub incidența penală, deoarece „cimitirul nu are statut de monument istoric”.

Cele 150 de cruci mai mici și o cruce mare au fost amplasate în iulie anul trecut, în cimitirul militar internațional, de naționaliști români, după ce prima lor tentativă de ocupare a fost declarată ilegală de justiția din România, care a dispus îndepărtarea simbolurilor și construcțiilor amplasate fără autorizație.

Din cimitirul localității Valea Uzului, aflată în administrarea comunei Sânmartin, au fost îndepărtate, în noaptea de 28 spre 29 iunie 2023, crucile de beton, monumentul și șirul de steaguri românești amplasate în anul 2019, ceea ce a reprezentat adevărata profanare a cimitirului, de către autoritățile extremiste maghiare din România.