­čö┤ S─â nu uit─âm: 6 Decembrie 1949 - ├Änceputul Experimentului Pite╚Öti

- Posted in Sfin╚Ťii ├Änchisorilor by - Permalink

Experimentul Pitești

Un lucru este clar. Tot ce s-a f─âcut la Pite╚Öti ╚Öi Gherla s-a f─âcut ├«n primul r├ónd pentru distrugerea Mi╚Öc─ârii Legionare, o mi╚Öcare puternic─â, nu prin num─ârul de membri, ci prin for╚Ťa ei spiritual─â, prin puterea de jertf─â, prin unitate. Ea era pericolul num─ârul unu, pe care comuni╚Ötii trebuiau s─â-l ├«nl─âture. Dar pentru asta trebuiau s─â distrug─â coloana vertebral─â a Mi╚Öc─ârii - studen╚Ťii. ├Än acest scop au folosit orice mijloc de suprimare. Noi am fost m─âcina╚Ťi ├«n ÔÇťmoara draculuiÔÇŁ. Dar ╚Ötiam c─â mai presus de puterea omului este puterea lui Dumnezeu. Cu ajutorul Lui am ie╚Öit din iadul unde am fost cobor├ó╚Ťi. Dac─â cineva se ├«ndoie╚Öte de existen╚Ťa lui Dumnezeu, noi ├«i r─âspundem ÔÇťDumnezeu exist─â!ÔÇŁ! - (Nicolae Purc─ârea - Url─â haita... Pite╚Öti, Canal, Gherla Jilava, Aiud)

Experimentul Pite╚Öti (sau Fenomenul Pite╚Öti) a fost pus ├«n practic─â la Penitenciarul Pite╚Öti, ├«n scopul ÔÇ×reeduc─âriiÔÇŁ de╚Ťinu╚Ťilor politici, un eufemism pentru sp─âlarea pe creier. Experimentul s-a desf─â╚Öurat ├«n perioada anilor 1949-1952. Experimentul Pite╚Öti a fost terminat ├«n septembrie 1951 imediat dup─â ├«nl─âturarea din fruntea Partidului Comunist Rom├ón a comuni╚Ötilor extremi╚Öti - fac╚Ťiunea moscovit─â, Ana Pauker, Teohari Georgescu ╚Öi Vasile Luca - de c─âtre noua linie a desprinderii de Moscova sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acest experiment poate fi redus la o scuz─â pentru administrarea unor b─ât─âi ╚Öi torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a ÔÇ×reeduca totalÔÇŁ de╚Ťinu╚Ťii politici, majoritatea studen╚Ťi, membri ├«n grup─âri interzise de comuni╚Öti ca Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi Partidul Na╚Ťional Liberal, precum ╚Öi cei inspira╚Ťi de Garda de Fier sau membri sioni╚Öti ai comunit─â╚Ťii evreie╚Öti din Rom├ónia. Esen╚Ťa metodei folosite la Pite╚Öti este transformarea victimelor ├«n c─âl─âi, tortura put├ónd fi apreciatăÄ drept un simplu mijloc, nu un scop.

Scopul experimentului, conform principiilor leniniste ├«n interpretarea PCR, a fost lep─âdarea convingerilor ╚Öi ideilor politice ╚Öi religioase a de╚Ťinu╚Ťilor, ╚Öi ├«n cele din urm─â alterarea personalit─â╚Ťii p├ón─â la punctul obedien╚Ťei absolute. Estim─ârile totale referitor la num─ârul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse ├«ntre aproximativ 1000 ╚Öi 5000. A fost cel mai mare ╚Öi cel mai agresiv program de sp─âlare a creierului prin tortur─â din blocul de Est. Dup─â anul 1989, generalul de Securitate Alexandru Grunberg Nikolski a decalarat c─â Securitatea a implementat Fenomenul Pite╚Öti la ordinul bucure╚Ötean al Anei Pauker care - implicit - executa ordinele moscovite directe ale lui Iosif Vissarionovici Stalin.

├Än Pite╚Öti se desf─â╚Öoar─â anual Simpozionul Interna╚Ťional ÔÇ×Experimentul Pite╚Öti ÔÇô Reeducarea prin Tortur─âÔÇŁ, ajuns ├«n 2016 la edi╚Ťia a 16-a. Pite╚Ötiul original a generat literatur─â memorandum a de╚Ťinu╚Ťilor supravie╚Ťuitori, dar ╚Öi opere literare de foarte mare semnifica╚Ťie, Fenomenul Pite╚Öti (Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1990; reeditat ├«n 2007) de Virgil Ierunca (1920+2006), Patimile dup─â Pite╚Öti (1981) de Paul Goma (1935+2020}.

├Änchisoarea a fost construit─â ├«naintea ├«nceperii experimentului ÔÇö conform celor spuse de Eugen M─âgirescu, cl─âdirea a fost ├«nceput─â spre sf├ór╚Öitul anilor '30, pe vremea Regelui Carol al II-lea, ╚Öi a fost terminat─â ├«n timpul dictaturii lui Ion Antonescu. Pentru o perioad─â dup─â proclamarea Republicii Populare Rom├óne, a continuat s─â func╚Ťioneze ca arest pentru cei vinova╚Ťi de infrac╚Ťiuni minore.

Primele stadii ale "reeduc─ârii" au avut loc la ├«nchisoarea din Suceava, fiind la scurt timp adoptate la Pite╚Öti, ╚Öi cu intensitate mai redus─â, la Gherla. Grupul de supraveghetori a fost format tot din de╚Ťinu╚Ťi politici ╚Öi a fost condus de Eugen ╚Üurcanu, fost student la Universitatea din Ia╚Öi ╚Öi pentru scurt timp ╚Öi membru al PCR. ╚Üurcanu, probabil la ordinele comandantului Securit─â╚Ťii Alexandru Nicolschi (pe numele s─âu adev─ârat Boris Gr├╝nberg), ale colonelului Czeller de la Direc╚Ťia Penitenciarelor ╚Öi sub directa supraveghere a ofi╚Ťerului politic I╚Ťicovici Marina a ales un grup unit format din ÔÇ×veteraniÔÇŁ trecu╚Ťi prin reeducare, ca asisten╚Ťi pentru ├«ndeplinirea sarcinilor politice; numit Organiza╚Ťia De╚Ťinu╚Ťilor cu Convingeri Comuniste (ÔÇ×ODCCÔÇŁ, poreclit─â de prizonieri ├«n batjocur─â ÔÇ×OdecacaÔÇŁ) - i-a inclus ca membri pe viitorul p─ârinte al Bisericii Ortodoxe ╚Öi dizident Gheorghe Calciu-Dumitreasa ╚Öi evreul Petric─â Fux.

Primul val de de╚Ťinu╚Ťi de la Suceava care au trecut prin ÔÇ×ini╚ŤiereÔÇŁ a fost trimis la Pite╚Öti, unde tratamentul ini╚Ťial uman a devenit subiectul unor restric╚Ťii din ce ├«n ce mai severe ÔÇö potrivit lui M─âgirescu, situa╚Ťia s-a deteriorat cu rapiditate ├«n luna iunie.

Procesul început după acea dată a implicat pedepse psihologice (de obicei prin umilire) și tortură fizică.

De╚Ťinu╚Ťii, pe l├óng─â b─ât─âile severe administrate regulat, au fost sili╚Ťi s─â se tortureze reciproc, cu scopul de a descuraja loialit─â╚Ťile dinaintea ├«ncarcer─ârii. Gardienii i-au for╚Ťat s─â participe la sesiuni programate sau ad-hoc de instruire politic─â, cu subiecte precum materialismul dialectic ╚Öi istoria Partidului Comunist Sovietic de Iosif Stalin, de obicei acompaniate de abuzuri fizice la ├«nt├ómplare ╚Öi ├«ndemnuri la demascare pentru diferite abateri, unele reale, dar marea majoritate inventate. Obiectivul lor era ca victima s─â cedeze psihic, transform├óndu-se ├«ntr-un supus total, dedicat regimului.

Toate victimele experimentului au fost ini╚Ťial trecute printr-un interogatoriu, ├«n timpul c─âruia tortura fizic─â a fost aplicat─â ca mijloc de a revela detalii intime din via╚Ťa personal─â a fiec─âruia (acest proces fiind denumit "demascarea extern─â"). A╚Öadar, de╚Ťinu╚Ťii erau obliga╚Ťi s─â dezv─âluie toate detaliile presupuse ascunse ├«n interogatoriile precedente; cu speran╚Ťa c─â vor putea evita torturile, mul╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi au "recunoscut" p─âcate imaginare. A doua etap─â, "demascarea intern─â", avea ca obiectiv dezv─âluirea numelor celor care se purtau mai pu╚Ťin brutal sau oarecum indulgent fa╚Ť─â de ei ├«n deten╚Ťie.

Umilirea public─â era de asemenea aplicat─â, de obicei ├«n faza a treia ("demascarea moral─â public─â"); de╚Ťinu╚Ťii erau sili╚Ťi s─â denun╚Ťe toate convingerile, ideile ╚Öi valorile personale. Trebuie men╚Ťionat faptul c─â de╚Ťinu╚Ťii credincio╚Öi erau ├«mbr─âca╚Ťi ca Iisus Hristos, iar ceilal╚Ťi erau sili╚Ťi s─â-i insulte; erau for╚Ťa╚Ťi s─â blasfemieze simboluri religioase ╚Öi texte sfinte.

De╚Ťinu╚Ťii erau sili╚Ťi s─â accepte no╚Ťiunea c─â membrii propriilor familii aveau tot felul de tr─âs─âturi criminale, grote╚Öti; au fost obliga╚Ťi s─â scrie autobiografii false, care cuprindeau diferite instan╚Ťe de comportament pervers. Conform relat─ârilor lui Dumitru Bacu: "Prin injectarea treptat─â de informa╚Ťii opuse celor acceptate dintotdeauna ca reale ╚Öi adev─ârate ├«n subcon╚Ötientul victimei, prin alterarea ╚Öi deprecierea constant─â a realit─â╚Ťii existente ╚Öi ├«nlocuirea ei cu o imagine fictiv─â, re-educatorul a ob╚Ťinut ├«n final scopul demasc─ârii: s─â fac─â minciuna at├ót de real─â pentru victim─â ├«nc├ót aceasta va uita ceea ce pentru el ├«nainte avea sens." Asta a dus la un "revers complet, pentru un timp nedeterminat, al valorilor ├«n care victima crezuse p├ón─â atunci".

Pe l├óng─â violen╚Ťa fizic─â, de╚Ťinu╚Ťii supu╚Öi "reeduc─ârii" erau obliga╚Ťi s─â fac─â diferite munci umilitoare pe timp ├«ndelungat (de exemplu, s─â cure╚Ťe podeaua cu o c├órp─â ╚Ťinut─â ├«ntre din╚Ťi). Prost hr─âni╚Ťi ╚Öi ╚Ťinu╚Ťi ├«n condi╚Ťii degradante ╚Öi nesanitare, de╚Ťinu╚Ťii nu aveau permisiunea s─â aib─â contact cu lumea din afara penitenciarului, ╚Öi erau for╚Ťa╚Ťi s─â-╚Öi acopere ochii ├«n rarele situa╚Ťii c├ónd ie╚Öeau din celule. Tratamentul la care noii veni╚Ťi erau supu╚Öi de c─âtre veteranii "reeduc─ârii" includea lovituri pentru a-i ├«mpiedica s─â adoarm─â, erau obliga╚Ťi s─â m─ân├ónce la repezeal─â direct din farfurii l─âsate pe podea cu m├óinile ╚Ťinute la spate, ╚Öi chiar sili╚Ťi s─â m─ân├ónce fecale sau b─âga╚Ťi cu capul ├«n g─âle╚Ťi cu urin─â.

S-a spus c─â metodele folosite de ODCC erau derivate din principiile controversate ale pedagogiei ╚Öi penologiei lui Anton Makarenko referitoare la reabilitare. ├Än cel pu╚Ťin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspira╚Ťie de ├«nsu╚Öi ╚Üurcanu.

├Änchisoarea asigura ╚Öi o selec╚Ťie preliminar─â pentru lag─ârele de munc─â de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, T├órgu Ocna, R├ómnicu S─ârat, T├órg╚Öor ╚Öi altele, unde echipe de fo╚Öti de╚Ťinu╚Ťi urmau s─â continue experimentul.

├Än penitenciarul Pite╚Öti au murit ├«n urma torturilor la care au fost supu╚Öi, ├«ntre 100 ╚Öi 200 de╚Ťinu╚Ťi, f─âr─â a se cunoa╚Öte deocamdat─â num─ârul total al acestora. ├Än orice caz, cauza mor╚Ťii era falsificat─â ├«n certificatul de deces, pentru a nu r─âm├óne dovezi posterit─â╚Ťii.

├Än 1952, pe c├ónd Gheorghe Gheorghiu-Dej a manevrat cu succes ├«mpotriva Ministrului de Interne Teohari Georgescu, procesul a fost oprit de autorit─â╚Ťi. Membrii ODCC au fost judeca╚Ťi ├«n secret pentru abuzuri, cei 22 de inculpa╚Ťi fiind condamna╚Ťi la moarte, ├«n urma unui proces cu u╚Öile ├«nchise (╚Üurcanu a fost numit responsabil pentru uciderea a 30 de de╚Ťinu╚Ťi ╚Öi pentru abuzurile exercitate asupra altor 780). Dintre ace╚Ötia, au fost executa╚Ťi 16 condamna╚Ťi, la ├«nchisoarea Jilava, ├«n noaptea de 17 decembrie 1954. De╚Öi executat, moartea lui Eugen ╚Üurcanu a fost ├«nregistrat─â la starea civil─â abia ├«n anul 1962. Din restul de 6 condamna╚Ťi, 4 dintre ei au fost ulterior extermina╚Ťi la ├«nchisoarea Jilava, ├«n sec╚Ťia special─â de exterminare, numit─â Casimca. Colonelul Czeller s-a sinucis, ├«mpu╚Öc├óndu-se ├«n cap, ├«n cimitirul Bellu din Bucure╚Öti. Cadrele securiste ├«ns─ârcinate cu conducerea experimentului, inclusiv colonelul Teodor Sepeanu, au fost judeca╚Ťi ├«n anul urm─âtor; to╚Ťi au primit sentin╚Ťe u╚Öoare ╚Öi au fost pu╚Öi ├«n libertate la scurt timp. ├Än conformitate cu noile directive ideologice, curtea a hot─âr├ót c─â experimentul a fost rezultatul infiltr─ârii cu succes a agen╚Ťilor Statelor Unite ╚Öi a G─ârzii de Fier ├«n Securitate, cu scopul de a discredita organele legii din Rom├ónia. Dup─â Decretul de amnistie din anul 1964, ├«nchisoarea a continuat s─â func╚Ťioneze tot ca ├«nchisoare pentru opozan╚Ťii regimului, care erau adu╚Öi aici sub pretextul unor condamn─âri pentru infrac╚Ťiuni de drept comun. ├Än anul 1977, ├«n urma presiunilor f─âcute din Occident, ├«nchisoarea Pite╚Öti a fost definitiv ├«nchis─â, ├«n sediul ei fiind mutat Trustul de Constructii Industriale Pitesti. La ├«nceputul anilor 1980, pe circa o treime din suprafa╚Ťa cur╚Ťii penitenciarului au fost construite blocuri de locuin╚Ťe. O parte a zidului care ├«nconjura penitenciarul Pite╚Öti mai exist─â ╚Öi ast─âzi, pe latura de NV a ├«nchisorii. La conducerea ├«nchisorii s-au aflat : St─ânescu Vasile (1944 - 1949); c─âpitan Dumitrescu Alexandru (1949 - 1951); locotenent Kovacs Anton (1951 - 1953); locotenent Savu Victor (1953 - 1954); c─âpitan M├óndre╚Ö Petre (1954 - 1956); maior Iva╚Öcu ╚śtefan (1956 - 1958); maior C├órstoiu Sebastian (1958 - 1961); maior Toma Mihai (1961 - 1977).

Dup─â 1989, abandonat─â ╚Öi par╚Ťial ├«n ruin─â, cl─âdirea a fost v├óndut─â unei firme de construc╚Ťii ├«n 1991; mai multe cl─âdiri au fost fie distruse, fie total schimbate. Un memorial a fost construit ├«n fa╚Ťa intr─ârii ├«nchisorii.

De╚Ťinu╚Ťi ├«n timpul experimentului:


Cite╚Öte: Ôśá´ŞĆ Criminalii din umbr─â: Cine au fost ┼čefii tor┼úionarilor comuni┼čti? Studiul fostului de┼úinut politic Constantin Iulian demasc─â autorii crimelor comuniste, cei afla┼úi ├«n func┼úiile de decizie.

Tags:

­čö┤ S─â nu uit─âm: 6 Decembrie 1949 - ├Änceputul Experimentului Pite╚Öti

Experimentul Pitești

Un lucru este clar. Tot ce s-a f─âcut la Pite╚Öti ╚Öi Gherla s-a f─âcut ├«n primul r├ónd pentru distrugerea Mi╚Öc─ârii Legionare, o mi╚Öcare puternic─â, nu prin num─ârul de membri, ci prin for╚Ťa ei spiritual─â, prin puterea de jertf─â, prin unitate. Ea era pericolul num─ârul unu, pe care comuni╚Ötii trebuiau s─â-l ├«nl─âture. Dar pentru asta trebuiau s─â distrug─â coloana vertebral─â a Mi╚Öc─ârii - studen╚Ťii. ├Än acest scop au folosit orice mijloc de suprimare. Noi am fost m─âcina╚Ťi ├«n ÔÇťmoara draculuiÔÇŁ. Dar ╚Ötiam c─â mai presus de puterea omului este puterea lui Dumnezeu. Cu ajutorul Lui am ie╚Öit din iadul unde am fost cobor├ó╚Ťi. Dac─â cineva se ├«ndoie╚Öte de existen╚Ťa lui Dumnezeu, noi ├«i r─âspundem ÔÇťDumnezeu exist─â!ÔÇŁ! - (Nicolae Purc─ârea - Url─â haita... Pite╚Öti, Canal, Gherla Jilava, Aiud)

Experimentul Pite╚Öti (sau Fenomenul Pite╚Öti) a fost pus ├«n practic─â la Penitenciarul Pite╚Öti, ├«n scopul ÔÇ×reeduc─âriiÔÇŁ de╚Ťinu╚Ťilor politici, un eufemism pentru sp─âlarea pe creier. Experimentul s-a desf─â╚Öurat ├«n perioada anilor 1949-1952. Experimentul Pite╚Öti a fost terminat ├«n septembrie 1951 imediat dup─â ├«nl─âturarea din fruntea Partidului Comunist Rom├ón a comuni╚Ötilor extremi╚Öti - fac╚Ťiunea moscovit─â, Ana Pauker, Teohari Georgescu ╚Öi Vasile Luca - de c─âtre noua linie a desprinderii de Moscova sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acest experiment poate fi redus la o scuz─â pentru administrarea unor b─ât─âi ╚Öi torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a ÔÇ×reeduca totalÔÇŁ de╚Ťinu╚Ťii politici, majoritatea studen╚Ťi, membri ├«n grup─âri interzise de comuni╚Öti ca Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc ╚Öi Partidul Na╚Ťional Liberal, precum ╚Öi cei inspira╚Ťi de Garda de Fier sau membri sioni╚Öti ai comunit─â╚Ťii evreie╚Öti din Rom├ónia. Esen╚Ťa metodei folosite la Pite╚Öti este transformarea victimelor ├«n c─âl─âi, tortura put├ónd fi apreciatăÄ drept un simplu mijloc, nu un scop.

Scopul experimentului, conform principiilor leniniste ├«n interpretarea PCR, a fost lep─âdarea convingerilor ╚Öi ideilor politice ╚Öi religioase a de╚Ťinu╚Ťilor, ╚Öi ├«n cele din urm─â alterarea personalit─â╚Ťii p├ón─â la punctul obedien╚Ťei absolute. Estim─ârile totale referitor la num─ârul celor care au suferit acest experiment sunt cuprinse ├«ntre aproximativ 1000 ╚Öi 5000. A fost cel mai mare ╚Öi cel mai agresiv program de sp─âlare a creierului prin tortur─â din blocul de Est. Dup─â anul 1989, generalul de Securitate Alexandru Grunberg Nikolski a decalarat c─â Securitatea a implementat Fenomenul Pite╚Öti la ordinul bucure╚Ötean al Anei Pauker care - implicit - executa ordinele moscovite directe ale lui Iosif Vissarionovici Stalin.

├Än Pite╚Öti se desf─â╚Öoar─â anual Simpozionul Interna╚Ťional ÔÇ×Experimentul Pite╚Öti ÔÇô Reeducarea prin Tortur─âÔÇŁ, ajuns ├«n 2016 la edi╚Ťia a 16-a. Pite╚Ötiul original a generat literatur─â memorandum a de╚Ťinu╚Ťilor supravie╚Ťuitori, dar ╚Öi opere literare de foarte mare semnifica╚Ťie, Fenomenul Pite╚Öti (Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1990; reeditat ├«n 2007) de Virgil Ierunca (1920+2006), Patimile dup─â Pite╚Öti (1981) de Paul Goma (1935+2020}.

├Änchisoarea a fost construit─â ├«naintea ├«nceperii experimentului ÔÇö conform celor spuse de Eugen M─âgirescu, cl─âdirea a fost ├«nceput─â spre sf├ór╚Öitul anilor '30, pe vremea Regelui Carol al II-lea, ╚Öi a fost terminat─â ├«n timpul dictaturii lui Ion Antonescu. Pentru o perioad─â dup─â proclamarea Republicii Populare Rom├óne, a continuat s─â func╚Ťioneze ca arest pentru cei vinova╚Ťi de infrac╚Ťiuni minore.

Primele stadii ale "reeduc─ârii" au avut loc la ├«nchisoarea din Suceava, fiind la scurt timp adoptate la Pite╚Öti, ╚Öi cu intensitate mai redus─â, la Gherla. Grupul de supraveghetori a fost format tot din de╚Ťinu╚Ťi politici ╚Öi a fost condus de Eugen ╚Üurcanu, fost student la Universitatea din Ia╚Öi ╚Öi pentru scurt timp ╚Öi membru al PCR. ╚Üurcanu, probabil la ordinele comandantului Securit─â╚Ťii Alexandru Nicolschi (pe numele s─âu adev─ârat Boris Gr├╝nberg), ale colonelului Czeller de la Direc╚Ťia Penitenciarelor ╚Öi sub directa supraveghere a ofi╚Ťerului politic I╚Ťicovici Marina a ales un grup unit format din ÔÇ×veteraniÔÇŁ trecu╚Ťi prin reeducare, ca asisten╚Ťi pentru ├«ndeplinirea sarcinilor politice; numit Organiza╚Ťia De╚Ťinu╚Ťilor cu Convingeri Comuniste (ÔÇ×ODCCÔÇŁ, poreclit─â de prizonieri ├«n batjocur─â ÔÇ×OdecacaÔÇŁ) - i-a inclus ca membri pe viitorul p─ârinte al Bisericii Ortodoxe ╚Öi dizident Gheorghe Calciu-Dumitreasa ╚Öi evreul Petric─â Fux.

Primul val de de╚Ťinu╚Ťi de la Suceava care au trecut prin ÔÇ×ini╚ŤiereÔÇŁ a fost trimis la Pite╚Öti, unde tratamentul ini╚Ťial uman a devenit subiectul unor restric╚Ťii din ce ├«n ce mai severe ÔÇö potrivit lui M─âgirescu, situa╚Ťia s-a deteriorat cu rapiditate ├«n luna iunie.

Procesul început după acea dată a implicat pedepse psihologice (de obicei prin umilire) și tortură fizică.

De╚Ťinu╚Ťii, pe l├óng─â b─ât─âile severe administrate regulat, au fost sili╚Ťi s─â se tortureze reciproc, cu scopul de a descuraja loialit─â╚Ťile dinaintea ├«ncarcer─ârii. Gardienii i-au for╚Ťat s─â participe la sesiuni programate sau ad-hoc de instruire politic─â, cu subiecte precum materialismul dialectic ╚Öi istoria Partidului Comunist Sovietic de Iosif Stalin, de obicei acompaniate de abuzuri fizice la ├«nt├ómplare ╚Öi ├«ndemnuri la demascare pentru diferite abateri, unele reale, dar marea majoritate inventate. Obiectivul lor era ca victima s─â cedeze psihic, transform├óndu-se ├«ntr-un supus total, dedicat regimului.

Toate victimele experimentului au fost ini╚Ťial trecute printr-un interogatoriu, ├«n timpul c─âruia tortura fizic─â a fost aplicat─â ca mijloc de a revela detalii intime din via╚Ťa personal─â a fiec─âruia (acest proces fiind denumit "demascarea extern─â"). A╚Öadar, de╚Ťinu╚Ťii erau obliga╚Ťi s─â dezv─âluie toate detaliile presupuse ascunse ├«n interogatoriile precedente; cu speran╚Ťa c─â vor putea evita torturile, mul╚Ťi de╚Ťinu╚Ťi au "recunoscut" p─âcate imaginare. A doua etap─â, "demascarea intern─â", avea ca obiectiv dezv─âluirea numelor celor care se purtau mai pu╚Ťin brutal sau oarecum indulgent fa╚Ť─â de ei ├«n deten╚Ťie.

Umilirea public─â era de asemenea aplicat─â, de obicei ├«n faza a treia ("demascarea moral─â public─â"); de╚Ťinu╚Ťii erau sili╚Ťi s─â denun╚Ťe toate convingerile, ideile ╚Öi valorile personale. Trebuie men╚Ťionat faptul c─â de╚Ťinu╚Ťii credincio╚Öi erau ├«mbr─âca╚Ťi ca Iisus Hristos, iar ceilal╚Ťi erau sili╚Ťi s─â-i insulte; erau for╚Ťa╚Ťi s─â blasfemieze simboluri religioase ╚Öi texte sfinte.

De╚Ťinu╚Ťii erau sili╚Ťi s─â accepte no╚Ťiunea c─â membrii propriilor familii aveau tot felul de tr─âs─âturi criminale, grote╚Öti; au fost obliga╚Ťi s─â scrie autobiografii false, care cuprindeau diferite instan╚Ťe de comportament pervers. Conform relat─ârilor lui Dumitru Bacu: "Prin injectarea treptat─â de informa╚Ťii opuse celor acceptate dintotdeauna ca reale ╚Öi adev─ârate ├«n subcon╚Ötientul victimei, prin alterarea ╚Öi deprecierea constant─â a realit─â╚Ťii existente ╚Öi ├«nlocuirea ei cu o imagine fictiv─â, re-educatorul a ob╚Ťinut ├«n final scopul demasc─ârii: s─â fac─â minciuna at├ót de real─â pentru victim─â ├«nc├ót aceasta va uita ceea ce pentru el ├«nainte avea sens." Asta a dus la un "revers complet, pentru un timp nedeterminat, al valorilor ├«n care victima crezuse p├ón─â atunci".

Pe l├óng─â violen╚Ťa fizic─â, de╚Ťinu╚Ťii supu╚Öi "reeduc─ârii" erau obliga╚Ťi s─â fac─â diferite munci umilitoare pe timp ├«ndelungat (de exemplu, s─â cure╚Ťe podeaua cu o c├órp─â ╚Ťinut─â ├«ntre din╚Ťi). Prost hr─âni╚Ťi ╚Öi ╚Ťinu╚Ťi ├«n condi╚Ťii degradante ╚Öi nesanitare, de╚Ťinu╚Ťii nu aveau permisiunea s─â aib─â contact cu lumea din afara penitenciarului, ╚Öi erau for╚Ťa╚Ťi s─â-╚Öi acopere ochii ├«n rarele situa╚Ťii c├ónd ie╚Öeau din celule. Tratamentul la care noii veni╚Ťi erau supu╚Öi de c─âtre veteranii "reeduc─ârii" includea lovituri pentru a-i ├«mpiedica s─â adoarm─â, erau obliga╚Ťi s─â m─ân├ónce la repezeal─â direct din farfurii l─âsate pe podea cu m├óinile ╚Ťinute la spate, ╚Öi chiar sili╚Ťi s─â m─ân├ónce fecale sau b─âga╚Ťi cu capul ├«n g─âle╚Ťi cu urin─â.

S-a spus c─â metodele folosite de ODCC erau derivate din principiile controversate ale pedagogiei ╚Öi penologiei lui Anton Makarenko referitoare la reabilitare. ├Än cel pu╚Ťin o ocazie, Makarenko a fost citat ca inspira╚Ťie de ├«nsu╚Öi ╚Üurcanu.

├Änchisoarea asigura ╚Öi o selec╚Ťie preliminar─â pentru lag─ârele de munc─â de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, T├órgu Ocna, R├ómnicu S─ârat, T├órg╚Öor ╚Öi altele, unde echipe de fo╚Öti de╚Ťinu╚Ťi urmau s─â continue experimentul.

├Än penitenciarul Pite╚Öti au murit ├«n urma torturilor la care au fost supu╚Öi, ├«ntre 100 ╚Öi 200 de╚Ťinu╚Ťi, f─âr─â a se cunoa╚Öte deocamdat─â num─ârul total al acestora. ├Än orice caz, cauza mor╚Ťii era falsificat─â ├«n certificatul de deces, pentru a nu r─âm├óne dovezi posterit─â╚Ťii.

├Än 1952, pe c├ónd Gheorghe Gheorghiu-Dej a manevrat cu succes ├«mpotriva Ministrului de Interne Teohari Georgescu, procesul a fost oprit de autorit─â╚Ťi. Membrii ODCC au fost judeca╚Ťi ├«n secret pentru abuzuri, cei 22 de inculpa╚Ťi fiind condamna╚Ťi la moarte, ├«n urma unui proces cu u╚Öile ├«nchise (╚Üurcanu a fost numit responsabil pentru uciderea a 30 de de╚Ťinu╚Ťi ╚Öi pentru abuzurile exercitate asupra altor 780). Dintre ace╚Ötia, au fost executa╚Ťi 16 condamna╚Ťi, la ├«nchisoarea Jilava, ├«n noaptea de 17 decembrie 1954. De╚Öi executat, moartea lui Eugen ╚Üurcanu a fost ├«nregistrat─â la starea civil─â abia ├«n anul 1962. Din restul de 6 condamna╚Ťi, 4 dintre ei au fost ulterior extermina╚Ťi la ├«nchisoarea Jilava, ├«n sec╚Ťia special─â de exterminare, numit─â Casimca. Colonelul Czeller s-a sinucis, ├«mpu╚Öc├óndu-se ├«n cap, ├«n cimitirul Bellu din Bucure╚Öti. Cadrele securiste ├«ns─ârcinate cu conducerea experimentului, inclusiv colonelul Teodor Sepeanu, au fost judeca╚Ťi ├«n anul urm─âtor; to╚Ťi au primit sentin╚Ťe u╚Öoare ╚Öi au fost pu╚Öi ├«n libertate la scurt timp. ├Än conformitate cu noile directive ideologice, curtea a hot─âr├ót c─â experimentul a fost rezultatul infiltr─ârii cu succes a agen╚Ťilor Statelor Unite ╚Öi a G─ârzii de Fier ├«n Securitate, cu scopul de a discredita organele legii din Rom├ónia. Dup─â Decretul de amnistie din anul 1964, ├«nchisoarea a continuat s─â func╚Ťioneze tot ca ├«nchisoare pentru opozan╚Ťii regimului, care erau adu╚Öi aici sub pretextul unor condamn─âri pentru infrac╚Ťiuni de drept comun. ├Än anul 1977, ├«n urma presiunilor f─âcute din Occident, ├«nchisoarea Pite╚Öti a fost definitiv ├«nchis─â, ├«n sediul ei fiind mutat Trustul de Constructii Industriale Pitesti. La ├«nceputul anilor 1980, pe circa o treime din suprafa╚Ťa cur╚Ťii penitenciarului au fost construite blocuri de locuin╚Ťe. O parte a zidului care ├«nconjura penitenciarul Pite╚Öti mai exist─â ╚Öi ast─âzi, pe latura de NV a ├«nchisorii. La conducerea ├«nchisorii s-au aflat : St─ânescu Vasile (1944 - 1949); c─âpitan Dumitrescu Alexandru (1949 - 1951); locotenent Kovacs Anton (1951 - 1953); locotenent Savu Victor (1953 - 1954); c─âpitan M├óndre╚Ö Petre (1954 - 1956); maior Iva╚Öcu ╚śtefan (1956 - 1958); maior C├órstoiu Sebastian (1958 - 1961); maior Toma Mihai (1961 - 1977).

Dup─â 1989, abandonat─â ╚Öi par╚Ťial ├«n ruin─â, cl─âdirea a fost v├óndut─â unei firme de construc╚Ťii ├«n 1991; mai multe cl─âdiri au fost fie distruse, fie total schimbate. Un memorial a fost construit ├«n fa╚Ťa intr─ârii ├«nchisorii.

De╚Ťinu╚Ťi ├«n timpul experimentului:

  • Nicu Ioni╚Ť─â
  • Dumitru Bordeianu
  • Neculai Popa
  • Ioan Ianolide
  • Eugen M─âgirescu
  • Gheorghe Calciu-Dumitreasa
  • Constantin Opri╚Öan
  • Mihai Iosub
  • Ioan Pintilie
  • Pr. Roman Braga
  • Nicolae Purc─ârea
  • Dumitru (Dan) Lucinescu
  • ╚śtefan Ioan Davidescu
  • Constantin Meri╚Öca
  • Nicolae C─âlinescu
  • Paul Limberea
  • Sergiu Mandinescu
  • Cornel Ni╚Ť─â
  • Ieronim Com╚Öa
  • Petru Cojocaru
  • Ghoerghe St─ânic─â
  • Gheorghe (Gelu) Georghiu
  • Traian Popescu
  • Constantin (Tache) Rodas
  • Victor Lichi
  • Octavian Voinea (autorul cartii Masacrarea studentimii Romane)
  • Negrescu Fag
  • Petrovan Miron

Cite╚Öte: Ôśá´ŞĆ Criminalii din umbr─â: Cine au fost ┼čefii tor┼úionarilor comuni┼čti? Studiul fostului de┼úinut politic Constantin Iulian demasc─â autorii crimelor comuniste, cei afla┼úi ├«n func┼úiile de decizie.