­čöąS─â nu ui╚Ťi Darie. S─â nu ui╚Ťi. / Genocidul Sufletelor: Experimentul Pite┼čti - reeducarea prin tortur─â

- Posted in Sfin╚Ťii ├Änchisorilor by - Permalink

"...m-au dezbr─âcat, mi-au b─âgat ├«n gur─â, cu coada lingurii, obielele murdare, umpl├óndu-m─â de s├ónge, mi-au legat cu o funie m├óinile la spate ┼či cu alt─â funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie...b─âtaie ├«n cap, pentru ├«ndobitocire; b─âtaie ├«n fa┼ú─â, pentru desfigurare; mii de lovituri ├«n spate, sub coaste, ├«n plex, ├«n t─âlpi. Zeci de le┼činuri ┼či iar de la cap─ât, ore ├«ntregi, iar ochiul de vizet─â veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, pl─âm├ónii, ficatul, jucau ├«nc─âl┼úa┼úi pe oasele mele, pe pl─âm├ónii mei." - Eugen M─âgirescu, Moara dracilor, ├«n Memoria nr.13, p.38

*

"Te obligau s─â m─ân├ónci p├óinea din trei ├«nghi┼úituri sau, dimpotriv─â, s─â stai cu p├óinea ├«n gur─â zile ├«ntregi; s─â m─ân├ónci din "treuc─â" m├óncarea fierbinte, cu m├óinile la spate, deci f─âr─â ajutorul lor; pe burt─â sau ├«n genunchi, aplecat deasupra gamelei, ┼či se d─âdea c├óte o lovitur─â scurt─â cu bocancul, arz├óndu-┼úi fa┼úa cu arpaca┼čul fierbinte ┼či mozolindu-te; ┼úi se ad─âugau cantit─â┼úi exagerate de sare ├«n m├óncare, dup─â care, timp de c├óteva zile, nu ┼úi se d─âdea ap─â, apoi ├«┼úi d─âdeau ap─â cu foarte mult─â sare ├«n ea." - Costin Meri┼čca, Tragedia Pite┼čti. O cronic─â a "reeduc─ârii" din ├«nchisorile comuniste, Institutul European, Ia┼či, 1997, p.68

*

"Imagina┼úia delirant─â a lui ┼óurcanu (N.R.: ┼čeful tor┼úionarilor) se dezl─ân┼úuia mai ales atunci c├ónd avea de-a face cu studen┼úi care credeau ├«n Dumnezeu ┼či se str─âduiau s─â nu se renege. Astfel, unii erau boteza┼úi ├«n fiecare diminea┼ú─â: scufunda┼úi cu capul ├«n h├órd─âul cu urin─â ┼či materii fecale, ├«n timp ce ceilal┼úi ├«n jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura p├ón─â ce con┼úinutul f─âcea bulbuci." - Virgil Ierunca, "Fenomenul Pite┼čti"

*

"Cornel Luca, c─âl─ârit zi ┼či noapte, a fost obligat s─â ├«nghit─â o mare cantitate de sare (saramur─â) ┼či ├«mpiedicat s─â bea ap─â. Reac┼úiile anatomo-fiziologice au fost cumplite. ├Äntreaga mucoas─â bucal─â i-a devenit o ran─â. Setea e mult mai chinuitoare dec├ót foamea, e de-a dreptul ├«nnebunitoare. For┼úat s─â bea urin─â, a f─âcut-o cu greu. Ar fi f─âcut-o, acum, din proprie ini┼úiativ─â dar nu-l l─âsa nimeni. ├Än timp ce sp─âla tineta, la WC, a supt ap─â din c├órp─â. A fost v─âzut, a fost demascat, a fost b─âtut crunt ┼či obligat s─â ├«nghit─â ├«nc─â o cantitate de saramur─â, a┼ča ca s─â ├«nve┼úe minte." - Viorel Gheorghi┼ú─â, "Et ego. S─ârata-Pite┼čti-Gherla-Aiud Scurt─â istorie a devenirii mele", Editura Marineasa, Timi┼čoara, 1994, p.154

*

"Cu o furie de nedescris au ├«nceput s─â-l loveasc─â, ┼či cu pumnii, ┼či cu ciomegele, ┼či cu picioarele. ┼či s─â-l arunce de la unul la cel─âlalt, p├ón─â c├ónd nenorocitul, plin de s├ónge, a c─âzut aproape ├«n nesim┼úire ┼či nu s-a mai putut ridica. Dup─â ce i-au mai tras c├óteva picioare ├«n cap, l-au luat doi ┼či l-au zv├órlit pe prici, silindu-l s─â stea cu m├óinile ├«n buzunare ┼či cu capul ├«n jos, cum se d─âduse porunca. A urmat altul, ┼či apoi altul, ca ├«ntr-o hor─â dr─âceasc─â menit─â s─â nimiceasc─â ┼či ultima pic─âtur─â de rezisten┼ú─â fizic─â ┼či moral─â a celor care intrau ├«n jocul lor turbat." ÔÇô Justin ┼čtefan Paven, Infernul Pite┼čti, ├«n Memoria, nr.22, p.66

*

"Se regizau ┼či scenete sexuale, la ordinul lui ┼óurcanu. ├Än Vinerea Mare, el ├«mparte rolurile: "asinul" e felat de "Maria Magdalena", "Iosif" sodomizeaz─â "asinul", care la r├óndul lui st─â cu botul ├«n poalele "preacurvei fecioare Maria", sodomizat─â concomitent de "Iisus". Reeduca┼úii, ├«n frunte cu ┼óurcanu, manifestau o pl─âcere dr─âceasc─â ├«n a batjocori pe cei mai credincio┼či, porecli┼úi "misticii". Asemenea scene aveau un efect teribil asupra victimelor, care g─âseau, de regul─â, singurul sprijin ├«n credin┼ú─â. Or, dup─â participarea la liturghiile negre, ├«ntreaga lor credin┼ú─â era zguduit─â din temelii (...)" - din studiul lui Alin Mure┼čan "Reeducarea prin tortur─â", Memoria, nr. 4/2006

*

"├Än a┼ča zisa ac┼úiune de depersonalizare, studen┼úii erau obliga┼úi, prin torturi permanente inimaginabile, s─â tr─âdeze pe cele mai scumpe fiin┼úe: Dumnezeu, proprii p─ârin┼úi, fra┼úi, surori ┼či prieteni. Ei au fost constr├ón┼či s─â bea urin─â ┼či s─â m─ân├ónce fecale! Omul era astfel nimicit. Dezgustat de sl─âbiciunea sa, el nu se va mai putea redresa niciodat─â ├«n fa┼úa propriei con┼čtiin┼úe. Durerile erau peste puterile de rezisten┼ú─â a fiin┼úei umane." - Eugen M─âgirescu, Moara dracilor. Amintiri din ├«nchisoarea de la Pite┼čti, Editura Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p.6

*

"Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse ├«n scen─â de Pa┼čti ori de Cr─âciun, ├«i ├«ngrozeau pe de┼úinu┼úi. ├Än asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studen┼úii la Teologie, costuma┼úi ├«n "Hristo┼či" ├«mbr─âca┼úi ├«n sutane ┼či patrafire m├ónjite de fecale. Ei erau pu┼či s─â fac─â "├«mp─ârt─â┼čanii" cu urin─â ┼či fecale, iar ├«n loc de cruce li se confec┼úiona un falus din s─âpun, pe care to┼úi ceilal┼úi erau obliga┼úi s─â ├«l s─ârute. De pe margine erau interpretate c├óntece biserice┼čti cu texte scabroase, ├«n care locurile comune erau insultarea lui Iisus ┼či a Fecioarei Maria, uneori de┼úinu┼úii fiind dezbr─âca┼úi la pielea goal─â..." - Alin Mure┼čan, Pite┼čti. "Cronica unei sinucideri asistate" - Editura Polirom, 2007


Apel pentru dezgroparea adev─ârului despre cea mai diabolic─â inven┼úie din istorie: Experimentul Pite┼čti

"┼×i ve┼úi cunoa┼čte Adev─ârul, ┼či adev─ârul v─â va face liberi." - Evanghelia dup─â Ioan, 8:32

Acest genocid, ├«n forma lui extrem─â, a ├«nceput ├«n Rom├ónia ├«n 1949, la penitenciarul politic din Pite┼čti, sub forma unui experiment nici m─âcar ├«nchipuit vreodat─â: "reeducarea" de┼úinu┼úilor prin torturarea continu─â, fizic─â ┼či sufleteasc─â, chiar de c─âtre colegii de deten┼úie. "Reeduca┼úii" erau obliga┼úi s─â se autodenun┼úe, s─â se nege pe sine, s─â-┼či denun┼úe ┼či s─â-┼či renege familia, prietenii ┼či iubita, adic─â s─â-i "dema┼čte" dezic├óndu-se de ei, de tot ce aveau mai sf├ónt, batjocorind credin┼úa ├«n Dumnezeu ┼či Sfintele Taine. "Reeducatorii" ├«i obligau s─â participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. ├Än final, "reeduca┼úii" erau obliga┼úi s─â devin─â "reeducatorii" altora, adic─â tor┼úionari. Cei care refuzau, erau obliga┼úi s─â se "reeduce" din nou, p├ón─â acceptau rolul de "reeducator"; dac─â continuau s─â refuze, riscau s─â fie uci┼či. Mul┼úi au ├«ncercat s─â se sinucid─â pentru a sc─âpa de infern, dar foarte pu┼úini au reu┼čit. Subliniem c─â nu exist─â cuvinte pentru a descrie cu adev─ârat tot ceea ce au ├«ndurat ace┼čti tineri anticomuni┼čti (in jur de 2000), majoritatea fiind studen┼úi ├«n momentul arest─ârii. Finalmente ├«ns─â, genocidul sufletelor nu a fost posibil tocmai pentru c─â sufletul este nemuritor. Aceasta a fost speran┼úa celor condamna┼úi la moartea sufleteasc─â. Numai credin┼úa ├«n Dumnezeu i-a salvat.

"Experimentul Pite┼čti" este aproape necunoscut chiar ┼či ├«n Rom├ónia. Alexandr Soljeni┼ú├«n, laureat al Premiul Nobel pentru literatur─â, a considerat experimentul ca "cea mai teribil─â barbarie a lumii contemporane". Istoricul Fran├žois Furet, membru al Academiei Franceze, ├«l descrie ca "una dintre cele mai cumplite experien┼úe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastr─â".

Pentru ca aceast─â inven┼úie satanic─â s─â fie cunoscut─â, am hot─âr├ót s─â realizez un film documentar de lung-metraj care va beneficia ├«n special de m─ârturiile ultimilor supravie┼úuitori ┼či de reconstituiri f─âcute sub ├«ndrumarea direct─â a acestora. Am f─âcut un proiect ├«n acest sens ┼či am sperat c─â statul rom├ón ├«l va sprijini. Dar proiectul a fost respins de dou─â ori la r├ónd de cei care vor s─â ├«ngroape adev─ârul.

Sunt decis s─â-mi duc la bun sf├ór┼čit proiectul. Am ├«nceput film─ârile din resurse proprii, film├ónd interviuri-m─ârturii cu c├ó┼úiva supravie┼úuitori. Am selectat pentru dvs. scurte fragmente din film─ârile cu ace┼čtia. Materialul brut cu aceste m─ârturii de istorie oral─â reprezint─â un excep┼úional document istoric (estim─âm c─â m─ârturiile vor totaliza circa 150 de ore).

Supravieţuitorii au peste 80 de ani iar starea sănătăţii lor e marcată de dezastrul prin care au trecut. Trebuie să filmăm cât mai curând posibil ceilalţi supravieţuitorii (încă circa 30).

Subliniez c─â am reu┼čit s─â filmez special pentru acest film, doi prestigio┼či istorici ai comunismului vorbind despre "experimentul Pite┼čti": D-l Thomas Blanton (National Security Archives, George Washington University, Washington D.C.) ┼či D-l St├ęphane Courtois (Centre National de Recherches Scientifiques, Paris) - principal autor al celebrului volum "Cartea neagr─â a comunismului" ├«n baza c─âruia s-a demarat condamnarea comunismului ├«n Consiliul Europei.

Stima┼úi oameni buni, v─â rog s─â citi┼úi scenariul filmului ┼či concep┼úia regizoral─â, sau m─âcar articolul publicat recent ├«n cotidianul ZIUA, accesibil la adresa http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-02-15&id=3481 (articolul este, ├«n propor┼úie de peste 90%, un rezumat al scenariulu). V─â ve┼úi convinge c─â ar fi de neconceput ca acest film s─â nu fie f─âcut c├ót ├«nc─â se mai poate. Istoria se poate repeta oric├ónd, dar prin cunoa┼čterea adev─ârului este exclus─â repetarea unei asemenea istorii, tocmai pentru c─â genocidul sufletelor reprezint─â un cap esen┼úial de acuzare ├«n procesul comunismului.

V─â rog s─â sprijini┼úi ├«mplinirea acest proiect care va contribui la irepetabilitatea infernului comunist. Eventualul sprijin al dvs. va fi men┼úionat ├«n cadrul genericului filmului ┼či al coper┼úii viitorului DVD. Funda┼úia VideoMedia, care produce filmul, va publica periodic orice form─â de sprijin, eventuale dona┼úii ┼či modul de folosire a acestora.

Mul┼úumiri deosebite D-lui Dan C─âlinescu din Toronto pentru ini┼úiativa de a crea web-site-ul www.ExperimentulPitesti.org ( ├«n versiune englez─â: www.TheGenocideOfTheSouls.org) conceput pentru a face posibil─â realizarea filmului. ├Äl felicit pentru sintagma "genocidul sufletelor" pe care a creat-o pentru a defini oroarea ├«nceput─â la Pite┼čti, continuat─â ├«n alte locuri, iar apoi reluat─â ├«n diverse forme, unele dintre acestea persist├ónd ┼či ast─âzi ├«n sufletele celor care am tr─âit ├«n comunism. Cu acordul D-lui C─âlinescu, noul titlu al filmului este "GENOCIDUL SUFLETELOR", iar cel ini┼úial (Experimentul Pite┼čti - reeducarea prin tortur─â) devine subtitlu.

Men┼úionez c─â dup─â finalizarea acestui film, inten┼úionez s─â realizez, pe aceea┼či tem─â, urm─âtoarele: un serial documentar de televiziune, o carte cu fragmente din m─ârturiile filmate ┼či un film de fic┼úiune.

Mul┼úumesc celor care vor avea bun─âvoin┼úa de a mediatiza acest apel. Sorin Ilie┼čiu - cineast, autorul apelurilor pentru condamnarea na┼úional─â ┼či interna┼úional─â a criminalit─â┼úii ┼či nelegitimit─â┼úii comunismului - http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

Bucure┼čti, 31 Martie 2008

Sursa: https://www.experimentulpitesti.org/public/apelul-nostru/


Studia╚Ťi site-ul: https://www.experimentulpitesti.org/

Tags:

­čöąS─â nu ui╚Ťi Darie. S─â nu ui╚Ťi. / Genocidul Sufletelor: Experimentul Pite┼čti - reeducarea prin tortur─â

"...m-au dezbr─âcat, mi-au b─âgat ├«n gur─â, cu coada lingurii, obielele murdare, umpl├óndu-m─â de s├ónge, mi-au legat cu o funie m├óinile la spate ┼či cu alt─â funie picioarele. Ce a urmat nu se poate descrie...b─âtaie ├«n cap, pentru ├«ndobitocire; b─âtaie ├«n fa┼ú─â, pentru desfigurare; mii de lovituri ├«n spate, sub coaste, ├«n plex, ├«n t─âlpi. Zeci de le┼činuri ┼či iar de la cap─ât, ore ├«ntregi, iar ochiul de vizet─â veghea, veghea mereu. Mi-au zdrobit oasele, pl─âm├ónii, ficatul, jucau ├«nc─âl┼úa┼úi pe oasele mele, pe pl─âm├ónii mei." - Eugen M─âgirescu, Moara dracilor, ├«n Memoria nr.13, p.38

*

"Te obligau s─â m─ân├ónci p├óinea din trei ├«nghi┼úituri sau, dimpotriv─â, s─â stai cu p├óinea ├«n gur─â zile ├«ntregi; s─â m─ân├ónci din "treuc─â" m├óncarea fierbinte, cu m├óinile la spate, deci f─âr─â ajutorul lor; pe burt─â sau ├«n genunchi, aplecat deasupra gamelei, ┼či se d─âdea c├óte o lovitur─â scurt─â cu bocancul, arz├óndu-┼úi fa┼úa cu arpaca┼čul fierbinte ┼či mozolindu-te; ┼úi se ad─âugau cantit─â┼úi exagerate de sare ├«n m├óncare, dup─â care, timp de c├óteva zile, nu ┼úi se d─âdea ap─â, apoi ├«┼úi d─âdeau ap─â cu foarte mult─â sare ├«n ea." - Costin Meri┼čca, Tragedia Pite┼čti. O cronic─â a "reeduc─ârii" din ├«nchisorile comuniste, Institutul European, Ia┼či, 1997, p.68

*

"Imagina┼úia delirant─â a lui ┼óurcanu (N.R.: ┼čeful tor┼úionarilor) se dezl─ân┼úuia mai ales atunci c├ónd avea de-a face cu studen┼úi care credeau ├«n Dumnezeu ┼či se str─âduiau s─â nu se renege. Astfel, unii erau boteza┼úi ├«n fiecare diminea┼ú─â: scufunda┼úi cu capul ├«n h├órd─âul cu urin─â ┼či materii fecale, ├«n timp ce ceilal┼úi ├«n jur psalmodiau formula botezului. Acesta dura p├ón─â ce con┼úinutul f─âcea bulbuci." - Virgil Ierunca, "Fenomenul Pite┼čti"

*

"Cornel Luca, c─âl─ârit zi ┼či noapte, a fost obligat s─â ├«nghit─â o mare cantitate de sare (saramur─â) ┼či ├«mpiedicat s─â bea ap─â. Reac┼úiile anatomo-fiziologice au fost cumplite. ├Äntreaga mucoas─â bucal─â i-a devenit o ran─â. Setea e mult mai chinuitoare dec├ót foamea, e de-a dreptul ├«nnebunitoare. For┼úat s─â bea urin─â, a f─âcut-o cu greu. Ar fi f─âcut-o, acum, din proprie ini┼úiativ─â dar nu-l l─âsa nimeni. ├Än timp ce sp─âla tineta, la WC, a supt ap─â din c├órp─â. A fost v─âzut, a fost demascat, a fost b─âtut crunt ┼či obligat s─â ├«nghit─â ├«nc─â o cantitate de saramur─â, a┼ča ca s─â ├«nve┼úe minte." - Viorel Gheorghi┼ú─â, "Et ego. S─ârata-Pite┼čti-Gherla-Aiud Scurt─â istorie a devenirii mele", Editura Marineasa, Timi┼čoara, 1994, p.154

*

"Cu o furie de nedescris au ├«nceput s─â-l loveasc─â, ┼či cu pumnii, ┼či cu ciomegele, ┼či cu picioarele. ┼či s─â-l arunce de la unul la cel─âlalt, p├ón─â c├ónd nenorocitul, plin de s├ónge, a c─âzut aproape ├«n nesim┼úire ┼či nu s-a mai putut ridica. Dup─â ce i-au mai tras c├óteva picioare ├«n cap, l-au luat doi ┼či l-au zv├órlit pe prici, silindu-l s─â stea cu m├óinile ├«n buzunare ┼či cu capul ├«n jos, cum se d─âduse porunca. A urmat altul, ┼či apoi altul, ca ├«ntr-o hor─â dr─âceasc─â menit─â s─â nimiceasc─â ┼či ultima pic─âtur─â de rezisten┼ú─â fizic─â ┼či moral─â a celor care intrau ├«n jocul lor turbat." ÔÇô Justin ┼čtefan Paven, Infernul Pite┼čti, ├«n Memoria, nr.22, p.66

*

"Se regizau ┼či scenete sexuale, la ordinul lui ┼óurcanu. ├Än Vinerea Mare, el ├«mparte rolurile: "asinul" e felat de "Maria Magdalena", "Iosif" sodomizeaz─â "asinul", care la r├óndul lui st─â cu botul ├«n poalele "preacurvei fecioare Maria", sodomizat─â concomitent de "Iisus". Reeduca┼úii, ├«n frunte cu ┼óurcanu, manifestau o pl─âcere dr─âceasc─â ├«n a batjocori pe cei mai credincio┼či, porecli┼úi "misticii". Asemenea scene aveau un efect teribil asupra victimelor, care g─âseau, de regul─â, singurul sprijin ├«n credin┼ú─â. Or, dup─â participarea la liturghiile negre, ├«ntreaga lor credin┼ú─â era zguduit─â din temelii (...)" - din studiul lui Alin Mure┼čan "Reeducarea prin tortur─â", Memoria, nr. 4/2006

*

"├Än a┼ča zisa ac┼úiune de depersonalizare, studen┼úii erau obliga┼úi, prin torturi permanente inimaginabile, s─â tr─âdeze pe cele mai scumpe fiin┼úe: Dumnezeu, proprii p─ârin┼úi, fra┼úi, surori ┼či prieteni. Ei au fost constr├ón┼či s─â bea urin─â ┼či s─â m─ân├ónce fecale! Omul era astfel nimicit. Dezgustat de sl─âbiciunea sa, el nu se va mai putea redresa niciodat─â ├«n fa┼úa propriei con┼čtiin┼úe. Durerile erau peste puterile de rezisten┼ú─â a fiin┼úei umane." - Eugen M─âgirescu, Moara dracilor. Amintiri din ├«nchisoarea de la Pite┼čti, Editura Fronde, Alba-Iulia - Paris, 1994, p.6

*

"Spectacolele pe teme religioase, liturghii negre puse ├«n scen─â de Pa┼čti ori de Cr─âciun, ├«i ├«ngrozeau pe de┼úinu┼úi. ├Än asemenea ocazii, cel mai mult aveau de suferit studen┼úii la Teologie, costuma┼úi ├«n "Hristo┼či" ├«mbr─âca┼úi ├«n sutane ┼či patrafire m├ónjite de fecale. Ei erau pu┼či s─â fac─â "├«mp─ârt─â┼čanii" cu urin─â ┼či fecale, iar ├«n loc de cruce li se confec┼úiona un falus din s─âpun, pe care to┼úi ceilal┼úi erau obliga┼úi s─â ├«l s─ârute. De pe margine erau interpretate c├óntece biserice┼čti cu texte scabroase, ├«n care locurile comune erau insultarea lui Iisus ┼či a Fecioarei Maria, uneori de┼úinu┼úii fiind dezbr─âca┼úi la pielea goal─â..." - Alin Mure┼čan, Pite┼čti. "Cronica unei sinucideri asistate" - Editura Polirom, 2007


Apel pentru dezgroparea adev─ârului despre cea mai diabolic─â inven┼úie din istorie: Experimentul Pite┼čti

"┼×i ve┼úi cunoa┼čte Adev─ârul, ┼či adev─ârul v─â va face liberi." - Evanghelia dup─â Ioan, 8:32

Acest genocid, ├«n forma lui extrem─â, a ├«nceput ├«n Rom├ónia ├«n 1949, la penitenciarul politic din Pite┼čti, sub forma unui experiment nici m─âcar ├«nchipuit vreodat─â: "reeducarea" de┼úinu┼úilor prin torturarea continu─â, fizic─â ┼či sufleteasc─â, chiar de c─âtre colegii de deten┼úie. "Reeduca┼úii" erau obliga┼úi s─â se autodenun┼úe, s─â se nege pe sine, s─â-┼či denun┼úe ┼či s─â-┼či renege familia, prietenii ┼či iubita, adic─â s─â-i "dema┼čte" dezic├óndu-se de ei, de tot ce aveau mai sf├ónt, batjocorind credin┼úa ├«n Dumnezeu ┼či Sfintele Taine. "Reeducatorii" ├«i obligau s─â participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. ├Än final, "reeduca┼úii" erau obliga┼úi s─â devin─â "reeducatorii" altora, adic─â tor┼úionari. Cei care refuzau, erau obliga┼úi s─â se "reeduce" din nou, p├ón─â acceptau rolul de "reeducator"; dac─â continuau s─â refuze, riscau s─â fie uci┼či. Mul┼úi au ├«ncercat s─â se sinucid─â pentru a sc─âpa de infern, dar foarte pu┼úini au reu┼čit. Subliniem c─â nu exist─â cuvinte pentru a descrie cu adev─ârat tot ceea ce au ├«ndurat ace┼čti tineri anticomuni┼čti (in jur de 2000), majoritatea fiind studen┼úi ├«n momentul arest─ârii. Finalmente ├«ns─â, genocidul sufletelor nu a fost posibil tocmai pentru c─â sufletul este nemuritor. Aceasta a fost speran┼úa celor condamna┼úi la moartea sufleteasc─â. Numai credin┼úa ├«n Dumnezeu i-a salvat.

"Experimentul Pite┼čti" este aproape necunoscut chiar ┼či ├«n Rom├ónia. Alexandr Soljeni┼ú├«n, laureat al Premiul Nobel pentru literatur─â, a considerat experimentul ca "cea mai teribil─â barbarie a lumii contemporane". Istoricul Fran├žois Furet, membru al Academiei Franceze, ├«l descrie ca "una dintre cele mai cumplite experien┼úe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastr─â".

Pentru ca aceast─â inven┼úie satanic─â s─â fie cunoscut─â, am hot─âr├ót s─â realizez un film documentar de lung-metraj care va beneficia ├«n special de m─ârturiile ultimilor supravie┼úuitori ┼či de reconstituiri f─âcute sub ├«ndrumarea direct─â a acestora. Am f─âcut un proiect ├«n acest sens ┼či am sperat c─â statul rom├ón ├«l va sprijini. Dar proiectul a fost respins de dou─â ori la r├ónd de cei care vor s─â ├«ngroape adev─ârul.

Sunt decis s─â-mi duc la bun sf├ór┼čit proiectul. Am ├«nceput film─ârile din resurse proprii, film├ónd interviuri-m─ârturii cu c├ó┼úiva supravie┼úuitori. Am selectat pentru dvs. scurte fragmente din film─ârile cu ace┼čtia. Materialul brut cu aceste m─ârturii de istorie oral─â reprezint─â un excep┼úional document istoric (estim─âm c─â m─ârturiile vor totaliza circa 150 de ore).

Supravieţuitorii au peste 80 de ani iar starea sănătăţii lor e marcată de dezastrul prin care au trecut. Trebuie să filmăm cât mai curând posibil ceilalţi supravieţuitorii (încă circa 30).

Subliniez c─â am reu┼čit s─â filmez special pentru acest film, doi prestigio┼či istorici ai comunismului vorbind despre "experimentul Pite┼čti": D-l Thomas Blanton (National Security Archives, George Washington University, Washington D.C.) ┼či D-l St├ęphane Courtois (Centre National de Recherches Scientifiques, Paris) - principal autor al celebrului volum "Cartea neagr─â a comunismului" ├«n baza c─âruia s-a demarat condamnarea comunismului ├«n Consiliul Europei.

Stima┼úi oameni buni, v─â rog s─â citi┼úi scenariul filmului ┼či concep┼úia regizoral─â, sau m─âcar articolul publicat recent ├«n cotidianul ZIUA, accesibil la adresa http://www.ziua.ro/news.php?data=2008-02-15&id=3481 (articolul este, ├«n propor┼úie de peste 90%, un rezumat al scenariulu). V─â ve┼úi convinge c─â ar fi de neconceput ca acest film s─â nu fie f─âcut c├ót ├«nc─â se mai poate. Istoria se poate repeta oric├ónd, dar prin cunoa┼čterea adev─ârului este exclus─â repetarea unei asemenea istorii, tocmai pentru c─â genocidul sufletelor reprezint─â un cap esen┼úial de acuzare ├«n procesul comunismului.

V─â rog s─â sprijini┼úi ├«mplinirea acest proiect care va contribui la irepetabilitatea infernului comunist. Eventualul sprijin al dvs. va fi men┼úionat ├«n cadrul genericului filmului ┼či al coper┼úii viitorului DVD. Funda┼úia VideoMedia, care produce filmul, va publica periodic orice form─â de sprijin, eventuale dona┼úii ┼či modul de folosire a acestora.

Mul┼úumiri deosebite D-lui Dan C─âlinescu din Toronto pentru ini┼úiativa de a crea web-site-ul www.ExperimentulPitesti.org ( ├«n versiune englez─â: www.TheGenocideOfTheSouls.org) conceput pentru a face posibil─â realizarea filmului. ├Äl felicit pentru sintagma "genocidul sufletelor" pe care a creat-o pentru a defini oroarea ├«nceput─â la Pite┼čti, continuat─â ├«n alte locuri, iar apoi reluat─â ├«n diverse forme, unele dintre acestea persist├ónd ┼či ast─âzi ├«n sufletele celor care am tr─âit ├«n comunism. Cu acordul D-lui C─âlinescu, noul titlu al filmului este "GENOCIDUL SUFLETELOR", iar cel ini┼úial (Experimentul Pite┼čti - reeducarea prin tortur─â) devine subtitlu.

Men┼úionez c─â dup─â finalizarea acestui film, inten┼úionez s─â realizez, pe aceea┼či tem─â, urm─âtoarele: un serial documentar de televiziune, o carte cu fragmente din m─ârturiile filmate ┼či un film de fic┼úiune.

Mul┼úumesc celor care vor avea bun─âvoin┼úa de a mediatiza acest apel. Sorin Ilie┼čiu - cineast, autorul apelurilor pentru condamnarea na┼úional─â ┼či interna┼úional─â a criminalit─â┼úii ┼či nelegitimit─â┼úii comunismului - http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/

Bucure┼čti, 31 Martie 2008

Sursa: https://www.experimentulpitesti.org/public/apelul-nostru/


Studia╚Ťi site-ul: https://www.experimentulpitesti.org/