Odată, un călugăr începător l-a întrebat pe Sfântul Gavriil ce este postul. Părintele Gavriil a început în schimb să-i spună toate păcatele pe care le-a facut în viața lui. Călugarul s-a prabusit plângând. Apoi, dintr-o dată, Sfântul și-a schimbat expresia feței, i-a zâmbit și i-a spus: „hai să mănânci ceva”. Calugarul a refuzat, spunând că nu poate, că se simțea rău. Atunci părintele Gavriil i-a spus: „acesta este postul - când plângi pentru păcatelor tale, nici nu te poți gândi la mâncare”.

Când mănânci, amintește-ți mereu de cei care suferă de foame, de sete, de cei care sunt în necazuri.