"Se observă, din toate aceste patimi, atât de frecvente și predominante în contemporaneitate, că stăruirea în pomenirea ierarhilor căzuți în erezie (dar necaterisiți și nejudecați personal de arhierei ortodocși în sensul acesta) este tocmai calea de mijloc recomandabilă ca leac pentru zilele noastre, când discernământul nostru este grav alterat de patimi, mentalități greșite și exagerări, din cauza duhului modern care i-a cuprins pe toți și pe toate, afectat de revolta revoluționară luciferică, în care nu se mai respectă nici revelația, nici înțelegerea revelată a revelației, nici tradiția, nici ierarhia, ci e pus la mare preț teribilismul revoluționar, considerat eroism.” - Despre eresul nepomenitorilor; s.n.

"Căci ei [cei ce nu pomenesc ierarhii eretici, n.n.] nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudoepiscopi și pe pseudoînvățători și nu au rupt cu schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme și de dezbinări.” - Canonul 15 I-II Constantinopol)

Introducere

Tabloul contrastant pe care îl zugrăvesc cele două mottouri, primul, un pasaj din cartea autorului pe care îl analizăm în acest studiu, iar al doilea, ultima teză a canonului 15 I-II, ar trebui să mă scutească de a mai scrie măcar un cuvânt în plus, sintetizând perfect decalajul dintre gândirea celui ce a scris cartea căreia îi răspund și realitatea canonică.

Citește în continuare: https://www.marturisireaortodoxa.ro/temeiuri-dogmatice-canonice-si-patristice-pentru-care-nepomenitorii-nu-sunt-eretici-sau-schismatici-raspuns-la-o-scriere-despre-eresul-nepomenitorilor/