Din august, orice platformă cu peste 45 de milioane de utilizatori va avea obligaţia să se implice activ în eliminarea a ceea ce politrucii de la Bruxelles ar putea socoti „dezinformare” sau „discurs al urii”. Regulile sunt vag precizate, dar amenzile potenţiale sint uriaşe, de până la 6% din venituri, ceea ce în cazul Facebook înseamnă cam 5 miliarde de euro.

Sint vizate în principal reţelele de comunicare virtuală și platforme video, dar nu numai. Dintre reţele, sint incluse Facebook, Instagram, Twitter, TikTok, site-uri video ca YouTube. Dar atenţie, și Wikipedia sau căutarea pe Google va urma să aibă filtre suplimentare în acord cu adevărul de la Bruxelles și în consecinţă nu va mai indica linkuri către site-urile care contrazic linia oficială a Sovietului European, nici la o căutare explicită din partea cuiva.

Criteriul de 45 de milioane de utilizatori e atit de uşor de atins pentru corporaţiile internetului, încit sint vizate de noua lege orice, de la sisteme de operare ale telefoanelor mobile ca Android de la Google, la iOS de la Apple, la Google Maps și site-uri de vânzări ca Amazon. (Implicit, sint „arse” din librăriile virtuale cărţile care contravin adevărului oficial.)

Nu se precizează dacă WhatsApp va fi necesar să cenzureze și convorbirile private 1 la 1, performanță pe care nu o atingeau nici comuniştii ‒ care, cel mult, puteau asculta unele convorbiri, nu să le oprească în timp real între emiţător și destinatar.

La mustaţă a scăpat Tinder, care nu are încă atâţia clienţi. Dar, dacă se mai dezvoltă, ajungem la realitatea distopică în care o să i se impună cote de diversitate și lupta contra rasismului sau a homofobiei și pentru persoanele cu care îţi dai întâlnire. Îți cauţi o prietenă și te trezeşti că te întreabă Mircea Toma pe ce criterii discriminezi. Ajungi în pat cu ea și apare Norica Nicolai între voi: „cunoaşteţi amendamentul meu la legea lui Iulian Bulai despre dating…?”

Exceptând TikTokul chinez, majoritatea platformelor sint americane. Digitalul e singurul domeniu în care UE se războieşte birocratic cu Marele Licurici și îi mai aplică, din când în când, amenzi. Dar după cum observăm, o face în linia aripii mai radicale a stângii americane. Astfel, cenzura ar putea ajunge pe usa din dos și în America. Pentru că există deocamdată un avantaj american în privinţa libertăţii de exprimare, dat fiind că există nişte amendamente constituţionale și o grupare politică favorabilă libertăţii. Unele afirmații sau aspecte care se pot spune în America se pedepsesc deja cu închisoarea în țări ale Europei. Dar dacă firmele vor fi nevoite să îşi cenzureze conţinutul pentru piaţa europeană, vor căuta să nu rişte și vor aplica aceleaşi filtre și celui produs în SUA.