Icoana - Maica Domnului cu Sfinții din închisorilor comuniste - Schitul Înalțarea Sfintei Cruci de la Aiud
Condacul 1:
Pe Mărturisitorii cei aleşi ai lui Hristos, podoaba Bisericii noastre, pe cei ce în temniţă chinuri şi batjocuri au răbdat, ostaşii cei adevăraţi ai Domnului care cu puterea Crucii pe slujitorii satanei au ruşinat şi în ceruri se roagă pentru noi, cu dorire să-i lăudăm zicând: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Icosul 1:
De la icoană şi de la altar aţi pornit să apăraţi dreapta-credinţă şi neamul românesc de urgia ateistă, şi nici prigoana, nici temniţa nu v-au îngrozit, ci cu tărie aţi stat împotriva uneltirilor satanei, pentru care bucurându-ne vă lăudăm zicând:
- Bucuraţi-vă, suflete de crin
- Bucuraţi-vă, că nu v-a întinat nici un chin
- Bucuraţi-vă, că robia neamului aţi voit a înfrânge
- Bucuraţi-vă, că pământul ţării l-aţi temeluit cu sânge
- Bucuraţi-vă, că vrăjmaşii lui Hristos v-au prigonit
- Bucuraţi-vă, că Domnul Iisus v-a sfinţit
- Bucuraţi-vă, că zdrobiţi fiind, iarăşi v-aţi ridicat
- Bucuraţi-vă, că gândul la sfinţi putere v-a dat
- Bucuraţi-vă, că viaţa v-a fost rugă şi plâns
- Bucuraţi-vă, că ardere de tot v-aţi adus
- Bucuraţi-vă, că darul Arhanghelului v-a umbrit
- Bucuraţi-vă, căci cu puterea cinstitei Cruci aţi biruit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 2-lea:
Cu mânie Fiara hulitoare s-a pornit împotriva Bisericii lui Hristos şi lumea întreagă s-a îngrozit de cumplitele ei nelegiuiri; dar voi, Sfinţilor, v-aţi împotrivit cu înţelepciune, cu bună cuviinţă şi cu bărbăţie celor rău-credincioşi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Se clătina aşezarea creştină a lumii şi puterile întunericului spumegau, iar ostaşii lui Hristos, nesuferind profanările celor fără de Dumnezeu, au pornit grabnic spre Spania însângerată unde au primit cu bucurie moarte de martiri, apărând sfintele moaşte şi sfintele icoane, ca nişte adevăraţi Mucenici Mărturisitori din veacurile iconoclaste; pentru care cu mulţumire grăim:
- Bucuraţi-vă, apărători ai neamului românesc
- Bucuraţi-vă, fii vrednici ai pământului strămoşesc
- Bucuraţi-vă, că Ion Moţa şi Vasile Marin pildă vie v-au dat
- Bucuraţi-vă, că la moarte fericiţi au plecat
- Bucuraţi-vă, că la mormântul lor legământ sfânt aţi rostit
- Bucuraţi-vă, că-n sărăcie a vieţui aţi făgăduit
- Bucuraţi-vă, că de bucuriile pământeşti v-aţi lepădat
- Bucuraţi-vă, că ţara s-o slujiţi v-aţi legat
- Bucuraţi-vă, că munţi de suferinţă aţi străbătut
- Bucuraţi-vă, că tinereţe cei mai mulţi n-aţi avut
- Bucuraţi-vă, că neamul prin voi s-a împlinit
- Bucuraţi-vă, că durerea voastră însutit a rodit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 3-lea:
Voit-au vrăjmaşii Crucii şi vânzătorii de ţară să rupă sufletul românesc de Hristos, dar s-a ridicat viteaz apărător cu suflet de Arhanghel, care viaţa pentru legea strămoşească şi-a pus zicând: „Cel ce luptă, chiar singur, pentru Dumnezeu şi neamul său, nu va fi învins niciodată”; iar acum, biruitor, cu îngerii în ceruri, acestuia neîncetat îi cântă: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Tiranul cel ucigaş şi nelegiuita evreică nerăbdând a vedea sufletele voastre curate arzând de dragoste pentru credinţă şi neam, diavolească poruncă au dat să fiţi noaptea duşi în pădure şi sugrumaţi, apoi ciuruiţi de gloanţe, aruncaţi într-o groapă, arşi cu vitriol şi acoperiţi cu lespezi grele de piatră, dar nici mormântul, nici moartea nu v-au ţinut, ci la Viaţa cea adevărată v-aţi mutat, pentru care auziţi de la noi unele ca acestea:
- Bucuraţi-vă, lacrimi pe obrazul ţării vărsate
- Bucuraţi-vă, suflete greu încercate
- Bucuraţi-vă, că aţi ştiut că la moarte plecaţi
- Bucuraţi-vă, că senini v-aţi despărţit de ceilalţi
- Bucuraţi-vă, că deşi v-au ucis, mai vii sunteţi azi
- Bucuraţi-vă, că iubirea voastră o cântă cetina de brazi
- Bucuraţi-vă, că au vrut să v-ascundă, dar mai mult străluciţi
- Bucuraţi-vă, că în Cer cu Hristos împreună prăznuiţi
- Bucuraţi-vă, că în vecii vecilor sunteţi pomeniţi
- Bucuraţi-vă, că dragostea voastră pe români îi face uniţi
- Bucuraţi-vă, că împreună cu toţi mucenicii români învierea neamului aţi voit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 4-lea:
Spăimântatu-s-au slugile satanei de dârzenia şi credinţa voastră, Sfinţilor, şi socotind să vă piardă, cu mânie s-au pornit asupra voastră în temniţele de la Râmnicu Sărat, Miercurea Ciuc, Braşov şi Vaslui, şi în înfricoşătoarea „noapte a răzbunării” cu moarte de martiri v-aţi încununat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Uneltirile celor fără de lege nicicum nu v-au îngrozit, vitejilor Mărturisitori, ci înţelegând că veţi fi ucişi, în curtea lagărului toţi aţi îngenuncheat şi în tăcerea nopţii rugăciunea „Tatăl Nostru” cu umilinţă aţi rostit, apoi gloanţele au pornit potop asupra voastră, în vreme ce un preot întemniţat săvârşea în taină cea din urmă slujbă pentru voi şi pentru cei ce aveau să mai moară, pentru care noi vă lăudăm zicând:
- Bucuraţi-vă, că la moarte cu Hristos aţi plecat
- Bucuraţi-vă, că neamului creştin jertfă curată v-aţi dat
- Bucuraţi-vă, că s-au minunat călăii de a voastră purtare
- Bucuraţi-vă, că s-au cucerit de credinţa voastră cea tare
- Bucuraţi-vă, că deşi ucişi nemilos, ca nişte miei jertfă v-aţi adus
- Bucuraţi-vă, că în ceruri pururea cântaţi Domnului Iisus
- Bucuraţi-vă, că trupurile voastre sfinte săvârşesc acum minuni
- Bucuraţi-vă, că suferinţele voastre pentru neam v-au câştigat cununi
- Bucuraţi-vă, cei ce prin puterea Domnului n-aţi fost umiliţi
- Bucuraţi-vă, că mai puternici aţi devenit, ca fii ai Lui iubiţi
- Bucuraţi-vă, că aţi purtat durerea unui neam răstignit
- Bucuraţi-vă, că sufletele voastre dragostea de Domnul le-a sfinţit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 5-lea:
Satana însuşi s-a pogorât ca să vă piardă, Sfinţilor Mărturisitori, în grozava temniţă de la Piteşti, iar călăul cel îndrăcit tocmit să vă zdrobească sufletele striga blasfemii; însă voi, Sfinţilor, având nădejde de izbăvire la Dumnezeu, Acestuia cu lacrimi Îi cântaţi: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Îngerii cei sfinţi şi-au ascuns faţa neputând suferi nebunia urâtorilor de Dumnezeu, că în Vinerea Patimilor un tânăr a fost răstignit pe perete, iar zidurile temniţei se cutremurau de cei ucişi; dar în adâncul iadului Dumnezeu putere şi tărie v-a dat, pentru care vă lăudăm zicând:
- Bucuraţi-vă, martiri care mult aţi pătimit
- Bucuraţi-vă, că mulţi fără de voie v-au lovit
- Bucuraţi-vă, că totuşi pentru ei v-aţi rugat, i-aţi iertat şi chiar i-aţi iubit
- Bucuraţi-vă, căci cugetele din credinţă nu vi s-au clintit
- Bucuraţi-vă, căci credinţa voastră mai mult a strălucit
- Bucuraţi-vă, că-ngenuncheaţi doar Domnului aţi fost
- Bucuraţi-vă, căci Cuvântul Dumnezeiesc v-a împlinit nou rost
- Bucuraţi-vă, că Apa cea Vie nimeni nu v-a despărţit
- Bucuraţi-vă, căci cu fericirea cea veşnică v-aţi încununat
- Bucuraţi-vă, că pe Marii Mucenici i-aţi întrecut
- Bucuraţi-vă, că ţarina Bisericii ca mari podoabe v-aţi aşternut
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 6-lea:
Torţionarii voştri cei de alt neam au socotit ca în temniţa Aiudului să piardă până şi pomenirea voastră, Sfinţilor, şi mult-chinuitele voastre trupuri în râpa de la „Dealul Robilor” au aruncat, nepricepând că nici un obroc nu poate ascunde lumina celor ce slăvesc neîncetat pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Sălaş de rugăciune temniţa Aiudului v-a fost, că acolo neîncetat în post şi priveghere aţi petrecut, trezvia minţii şi smerenia inimii aţi dobândit şi Dumnezeieştile Scripturi aţi învăţat, iar noaptea îngenunchind cu lacrimi vă rugaţi pentru morţii voştri şi pentru cei ce vă prigoneau, pentru care noi vă lăudăm zicând:
- Bucuraţi-vă, Sfinţi purtători de cunună
- Bucuraţi-vă, că aţi ales nevoinţa cea bună
- Bucuraţi-vă, că luptă îndoită aţi dus
- Bucuraţi-vă, că patimile din voi le-aţi supus
- Bucuraţi-vă, că şi pe călăi cu înţelepciune i-aţi înfruntat
- Bucuraţi-vă, că şi pe aceia ce vă urau i-aţi câştigat
- Bucuraţi-vă, căci crezul nu vi l-aţi umilit
- Bucuraţi-vă, că inimile voastre mai mult s-au oţelit
- Bucuraţi-vă, că în focul sfinţeniei v-aţi înălţat
- Bucuraţi-vă, că iubirea dintre voi v-a binecuvântat
- Bucuraţi-vă, că toate aducând mulţumire lui Dumnezeu pentru noi le-aţi suferit
- Bucuraţi-vă, că pentru jertfelnicia voastră sfântă puterea lui Iisus v-a întărit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 7-lea:
Îndrăciţii călăi cu ură vă porneau unii împotriva altora, să grăiţi de rău sau să vă loviţi între voi, însă cu adevărat mai sfinţi decât marii mărturisitori v-aţi arătat, că aţi preferat mai bine să muriţi voi înşivă decât să păcătuiţi cu cuvântul împotriva fraţilor voştri, şi aţi răbdat mai degrabă să fiţi voi înşivă schingiuiţi decât să răniţi pe aproapele vostru; iar pentru minunata voastră dragoste evanghelică prăznuim azi strigând: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Mintea omenească nu poate pricepe cruzimea chinurilor pe care le-aţi răbdat, Sfinţilor, foamea, frigul, bătăile, umilinţele, dar mai ales chinurile sufleteşti şi duhovniceşti la care aţi fost supuşi ca nimeni alţii în toată istoria Bisericii lui Hristos, pentru care vă lăudăm zicând:
- Bucuraţi-vă, suflete sfinte în trupuri zdrobite
- Bucuraţi-vă, cugete în focul cel dumnezeiesc lămurite
- Bucuraţi-vă, că satana a cerut să vă cearnă şi nu v-a înfrânt
- Bucuraţi-vă, că Domnul Dumnezeu v-a arătat vitejii Săi ucenici pe pământ
- Bucuraţi-vă, că ceata voastră mucenicească milioane de ani de temniţă a răbdat
- Bucuraţi-vă, că pentru frumuseţea sufletelor voastre, Hristos putere cerească v-a dat
- Bucuraţi-vă, că mult aţi pătimit pentru mărturisirea fiecărui cuvânt al lui Hristos
- Bucuraţi-vă, că aţi arătat că prin răbdarea suferinţei se aduce lui Dumnezeu mărturisire şi prinos
- Bucuraţi-vă, că v-au nins flori de nea pe mormânt
- Bucuraţi-vă, că îngerii v-au plâns nevăzut
- Bucuraţi-vă, că munţi de durere-aţi suit
- Bucuraţi-vă, că Domnul la El v-a primit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 8-lea:
Cine va cânta cântarea Domnului în truda robiei voastre, Sfinţilor Mărturisitori, că nu pietre şi cărămizi v-aţi trudit a frământa, ci cu braţe istovite munţi de pământ din loc aţi mutat, şi Dunării i-aţi croit albie de lacrimi şi sânge, însă astăzi la Poarta Albă şi la Periprava glasul suferinţei voastre neîncetat se-nalţă în Liturghie cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Glas au dat apele şi adâncurile cumplitului Canal s-au cutremurat, că nu sunt graiuri care să nu se audă şi dureri care să nu rodească; iar noi, Sfinţilor, glasul pătimirii voastre din străfunduri auzindu-l, grăim către voi unele ca acestea:
- Bucuraţi-vă, suflete tari ca munţii bătrâni
- Bucuraţi-vă, pomi viscoliţi de furtuni
- Bucuraţi-vă, că-n arşiţă şi ger aţi trudit
- Bucuraţi-vă, că pământul cu sânge-aţi sfinţit
- Bucuraţi-vă, că goi şi flămânzi aţi răbdat
- Bucuraţi-vă, căci cu lacrimi în stâncă aţi săpat
- Bucuraţi-vă, că-n sudori drum prin piatră aţi croit
- Bucuraţi-vă, că drept plată lovituri aţi primit
- Bucuraţi-vă, că sub valuri aţi fost risipiţi
- Bucuraţi-vă, că sub mal şi nisip odihniţi
- Bucuraţi-vă, că trupul istovit v-au zdrobit
- Bucuraţi-vă, că sufletul mai vârtos a rodit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 9-lea:
Lumină a răsărit în temniţa suferinzilor de la Târgu Ocna, căci ca un soare a strălucit într-însa, senin la suflet şi chip, sfântul temniţelor românesti, mângâierea suferinzilor şi lauda nevoitorilor, cel ce în trezvie şi rugăciunea inimii petrecând, darul Duhului Sfânt a agonisit, şi sfârşitul mai dinainte cunoscându-şi, cu bucurie s-a mutat la Domnul, cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
„Iubiti pe cei ce vă prigonesc” a poruncit Hristos, iar voi, Sfinţilor, cuvântul Lui întocmai l-aţi împlinit, că la Târgu Ocna în noaptea Naşterii Domnului un preot muribund a cerut să fie dus la cel care cumplit îl chinuise, şi mângâindu-l cu blândeţe i-a spus: „Te iert din toată inima şi cred că Hristos, Care-i mai bun decât noi, te va ierta şi El”. Iar acela, căindu-se, cu lacrimi s-a mărturisit, şi în aceeaşi noapte amândoi la Domnul cu pace au plecat, iar noi minunându-ne de puterea dragostei vă lăudăm zicând: - Bucuraţi-vă, următori şi împlinitori ai poruncilor dumnezeieşti - Bucuraţi-vă, înţelepţi dispreţuitori ai slavei pământeşti şi râvnitori ai măririi cereşti - Bucuraţi-vă, că Rugăciunea lui Iisus neîncetat cu bucurie aţi ostenit - Bucuraţi-vă, că darul Duhului Sfânt în toate încercările şi rugăciunile v-a umbrit - Bucuraţi-vă, că Evanghelia v-a fost singur şi neclintit dreptar - Bucuraţi-vă, că pentru sârguinţa voastră ortodoxă aţi aflat luminare şi har - Bucuraţi-vă, că Valeriu ca un soare între voi a strălucit - Bucuraţi-vă, că „sfântul închisorilor” l-aţi numit - Bucuraţi-vă, că prin pilda sa mulţi cuvioşi rugători a odrăslit - Bucuraţi-vă, că sufletul i-a fost alb ca un crin - Bucuraţi-vă, că la mormânt neştiut îngerii i-au doinit cu suspin - Bucuraţi-vă, că cerul în giulgi de nea l-a învelit - Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului românesc aţi suit!
Condacul al 10-lea:
Prigonitorii voştri vă chinuiau atunci trupurile şi sufletele, iar astăzi urmaşii lor vă chinuie, căci vă schimonosesc chipurile ca să mute privirea credincioşilor de la sfinţenia voastră la neputinţele omeneşti pe care le-aţi şi biruit; dar voi nicidecum nu vă descoperiţi celor ce mint despre voi, pentru că nu vă pot înţelege, ci vă dăruiţi celor ce cu smerenie vă cinstesc, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Bucuria Învierii a strălucit în întunecata mină de la Baia Sprie, când în măruntaiele pământului preoţii întemniţaţi cu cutremur au strigat: „Veniţi de luaţi lumină!”; sfredelele în chip de clopot au început a răsuna, lămpaşele s-au aprins, iar osândiţii îngenuncheaţi cu lacrimi au cântat „Hristos a înviat!”, de care lucruri minunându-ne vă lăudăm strigând:
- Bucuraţi-vă, cei ce de vii aţi fost îngropaţi dar sufletele în al treilea cer le înălţaţi
- Bucuraţi-vă, că de Hristos n-aţi voit să vă lepădaţi, ci cu tărie Îl mărturiseaţi
- Bucuraţi-vă, că în batjocură în Vinerea Mare v-au dat carne şi n-aţi primit
- Bucuraţi-vă, că blasfemiile celor necredincioşi puterea credinţei voastre nu v-au clintit
- Bucuraţi-vă, că Învierea în adâncuri în fiecare rugăciune o aţi prăznuit
- Bucuraţi-vă, că prin aspră postire, dăruire, spovedanie şi rugăciuni v-aţi curăţit
- Bucuraţi-vă, că aghiasma, anafura şi Sfintele Taine a le primi mult v-aţi nevoit
- Bucuraţi-vă, că între voi dragostea cea mai curată s-a desăvârşit
- Bucuraţi-vă, că frăţia voastră de Împărăţia Cerurilor s-a învrednicit
- Bucuraţi-vă, că Biserica Ortodoxă Română vă are pe voi nepreţuită cunună
- Bucuraţi-vă, că Biserica din toată lumea vă cinsteşte pe voi împreună
- Bucuraţi-vă, că nu slava voastră proprie, ci slava Bisericii aţi voit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului românesc aţi suit!
Condacul al 11-lea:
Cumplita prigoană pornită asupra ţării drept-credincioase n-a cruţat nici pe copii, nici firea femeiască, şi întocmai muceniţelor de demult, mulţime de românce cu îndrăzneală au mărturisit dragostea lor pentru Hristos şi neam, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Îngrozitu-s-au credincioşii văzând adus spre ardere un trup de femeie schingiuit, iar călăii cei cu inima de piatră, nicicum luând seamă că acela mai avea viaţă într-însul, cu grăbire l-au aruncat în cuptor şi vaiete surde din flăcări au răsunat, iar noi cutremurându-ne de unele ca acestea cu frică grăim:
- Bucuraţi-vă, trupuri firave cu suflet călit
- Bucuraţi-vă, că pe Hristos cu îndrăzneală aţi mărturisit
- Bucuraţi-vă, că muceniţelor din vechime v-aţi asemănat
- Bucuraţi-vă, că multe feluri de chinuri ani îndelungi aţi răbdat
- Bucuraţi-vă, că pentru suferinţele voastre cu veselia Harului Hristos v-a dăruit
- Bucuraţi-vă, că prea-înţelepte povăţuitoare una alteia şi nouă tuturor v-aţi arătat
- Bucuraţi-vă, că pline de smerenie şi de dârzenie totdeodată, Sfintelor din veac aţi urmat
- Bucuraţi-vă, că prin jertfa voastră aţi născut duhovniceşte neamul întreg
- Bucuraţi-vă, că dragostea voastră minunată şi rugăciunile voastre paşii noştri îi petrec
- Bucuraţi-vă, că ne sunteţi ocrotitoare şi grabnice ajutătoare
- Bucuraţi-vă, cu Maica Domnului sfântă ceată de fecioare
- Bucuraţi-vă, că Viaţa cea veşnică mai presus decât viaţa cea trecătoare aţi iubit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului românesc aţi suit!
Condacul al 12-lea:
Harul cel dumnezeiesc v-a umbrit în chip minunat, Sfinţilor, şi-n temniţele de la Piteşti, Aiud, Gherla, Sighet, Baia Sprie, Târgu Ocna şi Canal pătimiri de multe feluri aţi răbdat, iar voi ştiind că toate pentru iertarea şi mântuirea neamului creştin românesc erau îngăduite de Hristos şi rânduite vouă să le biruiţi, Lui v-aţi încredinţat pururea cântându-I: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
De nimic aţi socotit viaţa aceasta pământească şi sufletul v-aţi pus pentru dreapta-credinţă şi strămoşi, iar acum la limanul cel fără de durere şi întristare vă veseliţi, cu toţi drepţii lăudând pe Dumnezeu şi auzind de la noi unele ca acestea:
- Bucuraţi-vă, aripi în zbor înălţate
- Bucuraţi-vă, chipuri de har luminate
- Bucuraţi-vă, suflete de neînfrânt
- Bucuraţi-vă, că lumea pe nedrept v-a urât
- Bucuraţi-vă, raze în beznă aprinse
- Bucuraţi-vă, braţe la ceruri întinse
- Bucuraţi-vă, sfinţi cu veşnice nume
- Bucuraţi-vă, tâmple cu albe cunune
- Bucuraţi-vă, râuri cu ape curate
- Bucuraţi-vă, ramuri de rod încărcate
- Bucuraţi-vă, soli care bine-aţi vestit
- Bucuraţi-vă, stânci cu tării de granit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul al 13-lea:
O, Sfinţilor Mărturisitori, cei ce în temniţă chinuri de multe feluri aţi răbdat şi pentru Învierea neamului creştin-românesc moarte mucenicească cu vitejie aţi primit, îndrăznire având către Hristos Dumnezeu, faceţi rugăciune să ne izbăvim de toată înşelăciunea diavolească şi credinţa ortodoxă cu bună cuviinţă să mărturisim, ca mântuindu-ne, pururea să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)
Apoi se zic din nou Icosul 1 și Condacul 1:
Icosul 1:
De la icoană şi de la altar aţi pornit să apăraţi dreapta-credinţă şi neamul românesc de urgia ateistă, şi nici prigoana, nici temniţa nu v-au îngrozit, ci cu tărie aţi stat împotriva uneltirilor satanei, pentru care bucurându-ne vă lăudăm zicând:
- Bucuraţi-vă, suflete de crin
- Bucuraţi-vă, că nu v-a întinat nici un chin
- Bucuraţi-vă, că robia neamului aţi voit a înfrânge
- Bucuraţi-vă, că pământul ţării l-aţi temeluit cu sânge
- Bucuraţi-vă, că vrăjmaşii lui Hristos v-au prigonit
- Bucuraţi-vă, că Domnul Iisus v-a sfinţit
- Bucuraţi-vă, că zdrobiţi fiind, iarăşi v-aţi ridicat
- Bucuraţi-vă, că gândul la sfinţi putere v-a dat
- Bucuraţi-vă, că viaţa v-a fost rugă şi plâns
- Bucuraţi-vă, că ardere de tot v-aţi adus
- Bucuraţi-vă, că darul Arhanghelului v-a umbrit
- Bucuraţi-vă, căci cu puterea cinstitei Cruci aţi biruit
- Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
Condacul 1:
Pe Mărturisitorii cei aleşi ai lui Hristos, podoaba Bisericii noastre, pe cei ce în temniţă chinuri şi batjocuri au răbdat, ostaşii cei adevăraţi ai Domnului care cu puterea Crucii pe slujitorii satanei au ruşinat şi în ceruri se roagă pentru noi, cu dorire să-i lăudăm zicând: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Mărturisitori, care în temniţă Golgota neamului aţi suit!
