ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

✝️ Povețe ale Cuviosului Iosif Isihastul despre pocăință / 1959, Sfântul Munte Athos

- Posted in Abecedarul credinței by
  • Deznădejdea este păcat de moarte și diavolul se bucură peste măsură de ea. Aceasta este îndepărtată iute de spovedanie.

  • Păcatul, fie că-i mic, fie că-i mare, este iertat prin pocăință adevărată.

  • Dacă iubitorul de oameni Dumnezeu îl ajută pe om să se pocăiască, pe toate celelalte le va iconomisi cu pricepere spre mântuire…Căci preamilostivul Dumnezeu caută pricină și motive pentru a mântui sufletele oamenilor.

  • Întrucât ne-am murdărit mintea, inima și trupul cu cuvântul, cu fapta și cu cugetul, acum nu mai avem îndrăzneală. Nu avem veșmânt de nuntă. De aceea trebuie să ne curățim prin spovedanie, prin lacrimi, prin durerea sufletului; și toate acestea să le facem însoțite de rugăciune, care-l curățește și-l desăvârșește pe om.

  • Și cu cât tu te vei curăți de patimi, cu atât te vei liniști și te vei cuminți și te vei împăca cu Dumnezeu.

  • Noi să cerem iertarea păcatelor noastre și să ne îngrijim de curăția sufletului, și cele ale lui Dumnezeu vor veni singure, fără să le cerem.

  • Fiți cu luare aminte doar la sufletul vostru; de acesta să vă îngrijiți să se mântuiască, căci este nestricăcios, nemuritor.

  • Atunci când omul se spovedește, sufletul i se curățește și se face strălucitor ca diamantul… Fără spovedanie nu se poate vorbi de pocăință; și fără pocăință omul nu se poate mântui… – Dacă nu părăsești păcatul, orice ai face este zadarnic. Îndată ce-l părăsești și te desparți de el, toate sunt iertate, după spovedanie.

  • Toate sunt iertate, doar cele care nu sunt mărturisite nu se iartă… Varsă două picături de lacrimi cu durere în suflet și toată mizeria se va spăla.

  • Fie ca Domnul să ne miluiască pe toți cu rugăciunile Sfinților Părinți Purtători de Dumnezeu. Amin.

Fragmante din cartea ”Mărturii din viața monahală”

✝️ Fă-te pildă bună tuturor în cuvinte și în fapte și Dumnezeiescul Har întotdeauna te va ajuta și te va acoperi.

- Posted in Abecedarul credinței by

enter image description here

"Să ai întotdeauna frica lui Dumnezeu. Să ai dragoste față de toți si ia aminte să nu mâhnești sau să vatămi pe cineva într-un fel sau altul, pentru că în vremea rugăciunii ți se va face piedică mâhnirea fratelui tău. Fă-te pildă bună tuturor în cuvinte și în fapte și Dumnezeiescul Har întotdeauna te va ajuta si te va acoperi." — Sf Iosif Isihastul (din cartea Marturii ale Experienței Monahale pag. 44)


"Să nu dorești ca prin limba ta să-i biruiești pe toți. Să nu crezi că dobândești odihnă atunci când, vorbind, cauți să-ți afli dreptatea.

Dreptatea este să rabzi bărbătește ispitele care-ți vin, ca să ieși biruitor, fie de ești vinovat, fie de nu.

Dacă spui: "Păi, de ce ?", te lupți cu Dumnezeu, Cel care -ți trimite cele pricinuitoare de mâhnire ,datorită stării tale pătimașe.

Dumnezeu ne ceartă pentru a ajunge la repătimire. Iar dacă nu le rabzi, cu adevărat te lupți cu Dumnezeu.
"

— Sf Iosif Isihastul (din cartea Marturii ale Experienței Monahale pag .52)


"Tu ia aminte să nu disprețuiești pe vreunul din cei mai mici, neînsemnati și neputincioși ai acestei lumi.Deoarece această disprețuire și jignire a ta nu se oprește la acești nefericiți, ci se suie prin ei la persoana Făcătorului si Ziditorului,al Cărui chip îl poartă.Și te vei mira foarte in ziua aceea, când vei vedea că Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu se odihnește mai mult în ei, decât în inima ta." — Arhimandrit Iosif Isihastul

✝️ Sfântul Iosif Isihastul: PĂCATUL MIROASE URÂT.

Sfântul Iosif Isihastul, Arhimandrit Iosif Isihastul, Gheron Iosif Isihastul

Am văzut cu ochii noștri de multe ori că Starețul avea darul înaintea vederii.

Odată, pe când încă trăia în schitul Sfântului Vasile, a mers la biserică pentru a-l vedea pe părintele Gherasim. Era acolo un om lumesc. Starețul s-a apropiat de el și i-a spus:

— Aveți un păcat pe suflet, și este grav.

— Ce păcat? - a întrebat omul.

— Acest lucru nu-l știu, i-a răspuns Starețul, știu doar că acest păcat este foarte grav.

— Nu puteți să-l aflați?

— Nu acum, în timpul zilei. Dacă doriți, veniți la mine la noapte.

— Bine, voi fi acolo după miezul nopții, Părinte.

— Urmează cărarea asta și vei ajunge la coliba mea.

La miezul nopții, bărbatul a venit la Stareț. Au început o conversație. Și ce au aflat în final? Acest om, deși era absolvent de teologie, scrisese o întreagă carte în apărarea teoriei lui Darwin. Iar Starețul i-a spus:

"Ascultă, dacă prezinți o teorie, de ce nu citezi hotărârile teologilor ortodocși, ale Sfinților Părinți, ci citezi părerile altora: ale evreilor, masonilor și ale altora asemenea lor? De ce nu vă întoarceți la Sfinții Părinți? Orice întrebare își va afla răspuns la ei. Dacă urmezi sfatul Sfinților Părinți sau al Sfintei Scripturi, atunci decizia ta este validă. Teologul a fost de acord că s-a înșelat în privința acestei teorii și i-a cerut Starețului să-i dezvăluie cum a aflat despre ea. Starețul i-a răspuns:

— Ieri, când m-am apropiat de tine, ieșea din tine o anumită duhoare, un miros atât de urât, așa că mi-am dat seama că pe sufletul tău era un anumit păcat.

În același mod și Părintele Efraim Katunaki mergea odată în spatele unui om lumesc și de la el ieșea o duhoare și o putoare. Părintele Efraim s-a dus la Starețul Iosif și i-a povestit despre aceasta iar Starețul i-a răspuns: "Așa este, copilul meu, oamenii lumești miros urât, păcatul miroase. Miroase în funcție de ce fel de păcat este și de gravitatea lui.

Altă dată, părintele Efrem a primit o scrisoare de la nepoata sa care îi cerea rugăciunile. I-a arătat-o Starețului dar de îndată ce a luat scrisoarea, a simțit un miros urât, scrisoarea mirosea.

— Nepoata ta fie a făcut vreo curvie, fie vrăjitorie, a spus Starețul Iosif

Părintele Efrem a confirmat mai apoi că așa a fost, făcuse vrăjitorie

✝️ Arhimandrit Iosif Isihastul: Dacă omul nu luptă împreună cu Hristos, care este Lumina, nu poate să se izbăvească de stăpânul întunericului, Diavolul.

- Posted in Sfinți și învățături by

Sfântul Iosif Isihastul

Omul smerit și de o mie de ori dacă va cădea, de atâtea ori se va ridica și va gândi numai la biruință.

Cel mândru, de îndată ce cade în păcat, cade și în deznădejde și împietrindu-se, nu mai vrea să se ridice.

Deznădejdea este păcat de moarte. De ea se bucura diavolul mai mult decât de orice altceva.

Sfântul Iosif Isihastul

✝️ Sfântul Iosif Isihastul - atâta bogăție cerească și nu este nimeni care să o dorească

- Posted in Sfinți și învățături by

Arhimandrit Iosif Isihastul

Cu câteva zile înainte de adormirea sa, privea spre Cer, și cu lacrimi fierbinți a spus:

"Dumnezeul meu, atâta bogăție cerească și nu este nimeni care să o dorească! Există o întreagă visterie și o bogăție nemărginită, dar nu sunt oameni care să o moștenească." - Sf Iosif Isihastul

🙏 Sf. Iosif Isihastul: Când vei ajunge să te smereşti, toți ți se vor părea sfinți. Când ești plin de tine, însă, toți ți se par răi.

- Posted in Sfinți și învățături by

Nu pot să vă descriu cât de mult îi plac Sfintei Fecioare cumpătarea și curățenia

Să nu crezi că lupta este mică. Trebuie să strigi ca nebuna: “Iisuse al meu, scapă-mă! Preasfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută-mă!“

enter image description here

“Noi, copilul meu, am văzut tot ceea ce ne scrii tu, am trecut prin ele o dată, de două ori, de multe ori. Am scris și o carte despre aceste rătăciri că, dacă cineva v-a păți astfel de lucruri, să nu cadă în deznădejde. Dar nu să rămâi nelucrător, așa cum faci tu acum. Este nevoie de multă silință, de luptă, de smerenie fără de margini și de ascultare desăvârșită. Nu sta, ci strigă: “Hristoase! Prea Sfântă Fecioară!” Nu te înmuia și nu primi tot felul de gânduri. Strigă continuu la Hristos. Înainte de a reuși ispita să dea naștere gândului în mintea ta, tu să-l zădărnicești cu rugăciunea. Nu-l lăsa. Dar când tu lași necurățiile pe care le aruncă înlăuntrul tău vrăjmașul, în câteva ore numai te-a și cuprins în mijlocul lor. După aceea, câtă luptă ca să te poți curăți! Așa că silește-te. Este nevoie de osteneală și de durere multă, nu glumă. Inima ta va sângera. Amărăciune, otravă vei bea, dar numai așa vei primi libertatea și te vei îndulci. Să nu crezi că lupta este mică. Trebuie să strigi ca nebuna: “Iisuse al meu, scapă-mă! Preasfântă Maica lui Dumnezeu, ajută-mă!“ Ca o mașină să meargă limba ta: “Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă! Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă! Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!” Și când obosești, iți va veni o mângâiere pe care nu ai gustat-o niciodată. Dar dacă te lenevești și nu te îngrijești, nu te vei vindeca în veac. Dacă stă în casă și nu se mișca, omul nu va putea să ajungă în cetate. La fel, monahul care nu se roagă nu va fi vrednic de cetatea Ierusalimului ceresc. Așadar, ridică-te! Pune tu obolul tău, ca să pună și harul lui Dumnezeu mulțimea talanților. Arată buna ta intenție, dorință de bine. Întoarce-ți fața de la vrăjmașul tău. Cum de-ți lași sufletul să fie desfrânat de către demon? Unde-ți este smerenia atunci când spui că toți îți sunt vinovați si numai tu ești bună? Smerenie este atunci cand iti greseste celalalt si, inainte de a apuca el sa-ti ceara iertare, tu sa-i faci metanie spunandu-i: “Iarta-ma, frate, si binecuvinteaza!” Sa nu ti se para greu acest lucru. Este nimic pe langa ceea ce a facut pentru noi Domnul Hristos. El S-a plecat in fata ingerilor si a facut metanie de la cer la pamant, “a plecat cerurile si a coborat”. Dumnezeu a coborat la om. Si tu intorci lumea cu susul in jos pentru a nu spune un “binecuvinteaza”! Unde este smerenia? Cand vei ajunge sa te smeresti, toti ti se vor parea sfinti. Cand esti plina de tine insa, toti ti se par rai. Ce este mai murdar decat mandria si ce este mai rau mirositor decat necuratii demoni? Cu toate acestea, ii lasi sa te murdareasca. Este usor sa-i lasi sa vina si sa-ti strice toate zidurile de aparare. Sa vedem insa cum vei reusi sa-i alungi! Este usor sa primesti gandurile rusinoase si murdare, dar sa vedem, dupa aceea, cum vei reusi sa te curatesti! Nimic altceva nu uraste mai mult Dumnezeu decat necuratia trupului care vine din placerea cea fara de lege. Acela care desfraneaza cu gandurile rusinoase, miroase tot ca un caine mort. In timp ce acela care se lupta si isi pastreaza trupul curat si mintea neintinata de ganduri murdare, asa si rugaciunea lui se ridica la cer ca o tamaie bine mirositoare. Am vazut in fapt ceea ce iti spun acum. Nu exista alta jertfa mai bine mirositoare catre Dumnezeu ca neprihanirea trupului, care se dobandeste cu lupta infricosatoare si cu sange. Am multe de spus in legatura cu fericita neprihanire, ale carei roade le-am gustat, dar acum nici tu si nici surorile celelalte nu puteti sa le purtati. Acum, un singur lucru va spun: chiar si hainele celor care sunt curati raspandesc mireasma de bun miros in toata incaperea unde se afla, ca un vas de mir. Acesta este semn de la Dumnezeu pentru neprihanirea lor si pentru fecioria lor preasfintita. Deci, grabiti-va sa va curatati sufletul si trupul vostru. Nu primiti nicidecum gandurile murdare. Astfel veti vedea si voi aceste lucruri despre care va scriu. Atunci va veti incredinta de cuvintele mele. Tot ceea ce v-am scris pana astazi trebuie sa incercati si veti afla in viata voastra ca spun adevarul din experienta proprie. Acolo unde exista ascultare exista smerenie si lupta, iar demonii nu reusesc niciodata sa inrobeasca pe om. Invartosarea inimii, neascultarea si mandria dau nastere la neglijenta si nepurtare de grija, prin care vin toti demonii si-si fac adapost in sufletul omului. Acestia nu se vor linisti pana nu-l fac pe omul acela partas la pacatele vechi si noi si pana nu-l robesc in intregime. Sileste-te, deci, fiica mea. La fel si toate celelalte surori. Daca veti neglija acest lucru veti pati lucruri rele si urate. Daca va veli sili, va veti mantui pentru vesnicie. Veti deveni tamaie cu bun miros si mir de pret. Veti deveni cu adevarat jertfa duhovniceasca, bineplacuta Domnului. Nu va pot descrie cat de mult ii place Maicii Domnului cumpatarea si curatenia. Pentru ca Ea este Fecioara neprihanita, ne vrea pe toti asa si ne iubeste. De aceea, numai ce o strigam, si se grabeste sa ne vina in ajutor. Nu apuci bine sa spui: “Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ma!”, ca Ea strabate ca un fulger mintea ta si-ti umple de lumina inima, atragand mintea spre rugaciune si inima spre dragostea adevarata. De multe ori vei petrece noaptea intreaga plangand si cantand laude Preasfintei Fecioare, tinuta fiind de Ea in rugaciune. Siliti-va, pastrati tacerea, rugati-va, faceti ascultare, smeriti-va pentru a afla binele. Aveti o stareta binecuvantata care este mireasma a lui Hristos. Nu o suparati. Nu va impotriviti ei cu cuvantul. Pastrati tacerea si rugati-va neincetat si lasati-o si pe ea sa se odihneasca. Cand va muri si o veti pierde, atunci veti vedea cat a fost de buna. Dar pentru voi, atunci, va fi tarziu. La sfarsit, iarasi iti spun, fiica mea, sileste-te, nu pierde timpul. Nu ma obosi sa scriu, ci scoala-te si alunga pe vrajmasi. Fa-te tarana ca sa te calce in picioare toti ceilalti si fa ascultare pentru sufletul tau”.

Gheron Iosif Isihastul, “Marturii din viata monahala”

Arhimandrit Iosif Isihastul: "... Fiul meu, dacă iei aminte la ceea ce îți scriu și te silești pe tine însuți, vei afla mult folos ..."

- Posted in Sfinți și învățături by

Arhimandrit Iosif Isihastul

Spune tot timpul Rugăciunea: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă, pe mine, păcătosul. Să nu îți stea deloc gura. Așa te vei obișnui cu Rugăciunea și o va prelua mintea. Nu da curaj gândurilor, deoarece, astfel, te slăbești și te întinezi.


Rugăciune, silirea firii continuu și vei vedea cât har vei primi! Viața omului, fiul meu, este necaz și supărare, deoarece este înstrăinare. Să nu cauți odihna desăvârșită! Hristos a purtat Crucea. Și noi trebuie s-o purtăm. Dacă vom răbda toate necazurile, vom afla Har de la Domnul.


Ceea ce simți la început este harul lui Dumnezeu, care, atunci când vine, îl face pe om duhovnicesc. Și toate i se par bune și frumoase. Atunci iubește pe toată lumea, are trezvie, lacrimi, căldură sufletească.

Când pleacă harul, pentru ca omul să fie încercat, atunci toate devin trupești și sufletul cade. Însă, tu să nu-ți pierzi atunci voința, ci să strigi fără încetare Rugăciunea, cu multă silință, cu durere multă... Iarăși și iarăși, la nesfârșit. Și, ca și când ai vedea cu mintea pe Hristos, să-I spui „Mulțumesc, Hristoase al meu, pentru cele bune, pe care mi le-ai dat, ca și pentru cele rele, prin care trec.

Slavă Ție, Slavă Ție, Dumnezeul meu!. Și răbdând toate, iarăși va veni harul, iarăși bucuria. Și aceasta se va întâmpla până când, puțin câte puțin, te curățești de patimi și devii duhovnicesc. Dar până atunci luptă!