Medic celebru, criticat că a adus credința în spitale. Doctorul Radu Țincu, medic specializat în toxicologie și anestezie terapie – intensivă, care a tratat diverse cazuri de consumuri de droguri, a fost criticat pentru aducerea credinței pe holurile spitalului.
Radu Tincu, medic specialist în ATI și toxicologie, se numără printre puținii specialiști care recunosc și vorbesc public despre credința în Dumnezeu.
Medicul primar ATI la Spitalul Clinic de Urgență București, Radu Țincu a vorbit în cadrul emisiunii ”În Oglindă”, la Kanal D, despre importanța credinței în rândul medicilor.
Medicul Radu Țincu își mărturisește credința în Dumnezeu
Întrebat unde se află în raportul știință- religie, medicul Radu Țincu a răspuns simplu, „la punctul de întâlnire, la mijloc”.
„Eu cred că medicina este profesia unde Dumnezeu este cel mai prezent. Unde ar putea Dumnezeu să fie mai prezent decât acolo unde se dă lupta dintre viață și moarte? Unde ar fi nevoie de Dumnezeu mai mult, decât acolo unde e suferință?
Oamenii care ajung în Terapie Intensivă, pe patul de spital, sunt oameni care suferă enorm. Suferința fără Dumnezeu nu poate trece la fel de ușor, chiar dacă noi îi ajutăm cu medicamente, îi ajutăm cu anumite tratamente.
Mulți dintre ei ne văd pe noi, inițial, ca salvatorii lor, ceea ce, desigur, profesia de medic îți oferă această virtute, însă dincolo de noi, întotdeauna este Dumnezeu.
Și de ce este Dumnezeu? Pentru că omul nu suferă doar cu trupul, suferă și cu sufletul. Acești oameni au, mulți dintre ei, suferințe sufletești. Au nevoie să fie ascultați de preotul spitalului. Au nevoie să se destăinuie. Au nevoie să se împace cu ei.
Pe patul de spital, când moartea suflă lângă tine, ți se resetează viața
Pe patul de spital în reanimare, când știi că moartea e aproape, suflă lângă tine, acolo, și o simți, în mod clar ți se reseteaază viața. Te gândești ce ai făcut bine, ce ai făcut rău. Încă mai ai timp să mai poți face ceva.
Și mulți dintre cei care sunt pe patul de spital cer acel ceva. Acel ceva putând să fie o discuție cu preotul, în care să scape de apăsările lor interioare, sufletești. Alții își cheamă rudele, vor să-și ceară iertare, vor să se împace.
Nu poți pleca din această lume decât dacă te-ai împăcat cu tine și cu ceilalți. Această stare de pace pe care ți-o oferă Dumnezeu este esențială. Pentru că, până la urmă, toți ne temem de moarte”,
„Nu cred că există medici care nu cred în Dumnezeu”
Deși poate fi considerat o raritate, pentru credința sa, dr. Țincu nu crede că există cu adevărat medici care nu cred în Dumnezeu.
„Nu cred că există medici care nu cred în Dumnezeu. Dar se exprimă poate mai greu. Poate nu au reușit să aibă claritatea unui discurs în legătură cu religia. Pentru mulți oameni de știință poate să li să pară o stigmatizare să vorbească în public despre Dumnezeu.
Dumnezeu nu poate fi perceput, așa cum am vrea noi medicii, ca în tratatele de medicină. Nu putem să găsim formule care să explice existența lui. Însă, cu siguranță, putem să ne întoarcem în sufletele noastre și să ne gândim dacă nu cumva, ca doctori, am avut câteva experiențe pe care nu ni le-am putut explica.
Am putea vedea că undeva, la un moment dat, o putere divină, o iluminare, a făcut parte din viața noastră. Decizia medicală se ia, sigur, pe baza pregătirii, pe baza dovezilor științifice.
Dar decizia bună vine dintr-o inspirație. Această inspirație poate fi chiar o iluminare a Duhului Sfânt”, a explicat Radu Țincu.
Criticat pentru că a dus credința în spitale
Radu Țincu, criticat pentru că a încercat să îmbine credința cu știința, a dat replica tuturor comentariilor răutăcioase din cauza acestui lucru.
„Cine vorbește de contradicție dintre religie și medicină este rău intenționat. (…) Când am fost criticat, m-am supărat, pentru că oricât aș vrea să nu pun la suflet anumite lucruri, partea noastră umană nu ne lasă.
Am făcut totul cu dragoste, cu ideea că lumea va fi bucuroasă. N-am făcut nimic pentru mine, ci pentru spital.
(…) Refuz să cred că un doctor nu are credință, pentru că nu are cum să fie doctor. Doctorul nu este robot. Eu cred că sunt doctori care și-au dobândit credința, cu cât crești mai mult în zona medicală, cu atât crezi mai mult.
Suferința este vindecătoare. Am avut pacienți care nu credeau deloc în Dumnezeu și când au plecat de acolo au construit biserici”, a mai spus medicul Radu Țincu.
Putem să spunem fără nicio tăgadă că Medicul Radu Țincu face parte din acea categorie de medici pentru care aprecierea "VREDNIC ESTE" merită și trebuie făcută!
Această filosofie medicală de a aduce pe Dumnezeu în spitale se înscrie în linia de gândire a Prof. Dr. Nicolae Paulescu (1863-1931) care spunea:
"Domnilor studenți, când mergeți la bolnavi, să nu-i îngrijiți ca pe niște oameni mizerabili, nenorociți. Să nu-i îngrijiți nici măcar ca pe niște bolnavi! Să-i îngrijiți ca și cum acolo ar fi Hristos, pentru că în fiecare din ei suferă Hristos!" — Nicolae Paulescu (1859 -1931) - inventatorul insulinei.
"Un lucru este sigur: vom avea întotdeauna un număr de creștini care Îi vor rămâne cu adevărat credincioși Domnului. Acest număr va reprezenta Biserica Ortodoxă care va rămâne pururea ortodoxă - drept slăvitoare a lui Hristos - în ciuda învolburărilor corabiei, în ciuda tuturor nenorocirilor întâmpinate pe oceanul istoriei. Cu adevărat, Biserica îi va cuprinde pe aceia care rămân statornici - adevărații creștini - care nu sunt ușori influențați de vânturile și valurile ereziilor trecătoare sau de vicleșugurile oamenilor răi, gata să reinventeze teologia pentru a justifica înmormântarea propriei lor credințe. O să rămână de-a pururea o mână de oameni care nu își vor pleca frunțile și genunchii înaintea diferitelor chipuri a lui Baal, zeul mincinos." — Arhimandrit Athanasie Mitilinaios, Omilii la Cartea Apocalipsei, vol. I, p. 383.
"În timpul războiului, orfelinatul se găsea într-o situaţie materială precară din cauza lipsei de alimente. De la o cantină publică era adusă supă. Preasfinţitul o gusta el însuşi, luând cu polonicul din caserolă. Doamna Şahmatov, pe atunci directoarea instituţiei, povesteşte: ''Nu mai aveam cu ce să hrănim copiii'', care erau în număr de nouăzeci în acel moment. Personalul era indignat, fiindcă preasfinţitul Ioan continua să aducă alţi copii la orfelinat, dintre care unii aveau părinţi, iar noi trebuia să-i hrănim. Aşa era el. Într-o seară, când a ajuns la noi, extenuat, fără putere, înfrigurat şi tăcut, nu am putut rezista și i-am spun ceea ce gândeam, l-am spus că noi, femeile, nu mai puteam îndura să vedem gurile înfometate fără să avem ce să le dăm de mâncare.
Nu mă plângeam doar, fierbeam de mânie împotriva episcopului pentru că ne-a pus în această situaţie. El m-a privit cu tristeţe şi mi-a spus: ''De ce aveţi nevoie?'' Eu i-am răspuns: ''De tot, dar mai ales de făină de ovăz, trebuie să hrănesc copiii dimineaţa!'' Preasfinţitul loan mi-a aruncat o privire tristă și a urcat la etaj. Am auzit atunci că făcea metanii, cu atâta vigoare și tărie, încât deranja vecinii. Chinuită de remuşcare, eram necăjită și nu am putut dormi toată noaptea.
Spre dimineaţă am aţipit, când am fost trezită de sonerie. Am deschis uşa și am văzut un englez care mi-a spus că era reprezentantul unei societăţi de produse cerealiere care dispunea de un exces de ovăz. Auzise despre orfelinat și voia să ştie dacă aveam nevoie de ovăz. Au început să descarce sacii cu făină unul câte unuL În acel moment, ierarhul a coborât scările. Eu cu greu puteam pronunţa un cuvânt în faţa lui. EI nu a scos un cuvânt, dar am văzut în ochii lui mustrarea pentru lipsa mea de credinţă. Aş fi putut să cad în genunchi şi să-i îmbrăţişez picioarele, dar el plecase deja pentru a-şi continua rugăciunile şi pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu.”
Novak Djokovici despre „cel mai important titlu” al vieții sale: Înainte de a fi sportiv, sunt creștin ortodox!
„Acesta este cel mai important titlu al vieții mele, pentru că înainte de a fi sportiv, sunt creștin ortodox”, declara Djokovici în aprilie 2011, când a primit Ordinul Sfântului Sava, în cel mai mare grad. din mâinile Patriarhului Bisericii Ortodoxe Sârbe, Irineu. Ordinul Sfântului Sava este cea mai înaltă distincție oferită de Biserica Ortodoxă Sârbă și i-a fost decernată sportivului sârb pentru contribuția semnificativă financiară la renovarea așezămintelor religioase din Serbia.
Cu o avere fabuloasă obținută în urma zecilor de turnee câștigate și contractelor de publicitate, Novak Djokovici își pune averea în slujba celor defavorizați, sprijinind cauzele care îi sunt aproape de suflet. Astfel, anul trecut, în decembrie, Fundația Novak Djokovici a contribuit cu 94.000 de euro pentru renovarea unei școli din Pozega (Serbia).
Cu doar o lună înainte, tenismenul inaugura în țara sa un restaurant care oferă hrană gratuită celor fără adăpost și săracilor. „Banii nu sunt o problemă pentru mine. Am câștigat suficient pentru a hrăni toată Serbia. Cred că merită asta după sprijinul pe care l-am primit”, spunea Djokovici.
Sportivul acordă o atenție deosebită copiilor din Serbia (țară în care salariul minim ajunge undeva la mai puțin de 200 de euro pe lună). De aceea, în 2015, fundația sa s-a unit cu Banca Mondială pentru a oferi tinerilor sârbi acces la educație și îngrijire. Grație generozității sale impresionante, UNICEF l-a numit, pe bună dreptate „Ambasadorul Bunăvoinței în Serbia” în august 2015.
„Novak Djokovici este un adevărat campion pentru copiii din întreaga lume”, afirma atunci Yoka Brandt, director adjunct al UNICEF.
Ca un bun creștin care și-a trăit copilăria într-o țară măcinată de conflicte violente - războiul dintre Bosnia și Herțegovina a durat din 1992 până în 1995 - Novak Djokovici nu și-a uitat nicio secundă rădăcinile Alături de soția sa, Jelena, pe care a cunoscut-o în 2005, la liceu, în Belgrad, și cu care s-a căsătorit în fața lui Dumnezeu în iulie 2014, tenismenul sârb își crește cei doi copii în credința față de Dumnezeu.
Novak Djokovic a plâns sărbătorind Grand Slam 24 cu fiica sa, Tara ❤️
Răspuns: Toate religiile care există în lume, în afară numai de cea adevărată ortodoxă, sunt greşite şi nu îl mântuiesc pe om. O religie greşită este o batjocură la adresa oamenilor. După moarte se descoperă imediat cât de trainic a fost lucrul pe care omul şi-a întemeiat nădejdea ... Şi cât de cumplită şi de sfâşietoare va fi starea celui care va vedea atunci că a fost înşelat.Sfântul Teofan Zăvorâtul
Învățătura despre „karma” și „reîncarnare” este anticreștină, incompatibilă cu Credința Ortodoxă
Ce cred adepții karmei și ai reîncarnării
Potrivit cu principiile religiilor orientale (mai ales hinduismul și budismul), ale ocultismului și, în general, ale «Noii Ere», după moartea trupească, sufletul intră în trupul altui om, animal și chiar plantă. Aceasta înseamnă cuvântul reîncarnare.
Noua viață va depinde, spun ei, de viețile anterioare pe care le-a trăit, care pot fi de ordinul miilor, potrivit celor spuse de adepții acestei teorii. Aceasta înseamnă cuvântul karma.
Această teorie presupune o revizuire a lui Dumnezeu, a omului și a lumii, teorie cu totul incompatibilă cu Creștinismul. Adică presupune că Dumnezeu nu este persoană, ci o „Supraconștiință impersonală”. Omul nu este nici persoană, nici creația lui Dumnezeu. Scopul omului este să se stingă ca o picătură în oceanul „supraconștiinței universale”. Lumea nu este creația lui Dumnezeu, ci se identifică cu Dumnezeu (un monism panteist extrem).
Acest punct de vedere despre reîncarnare nu este lege, așa cum vor să-l prezinte adepții lui, ci o convingere religioasă a lor nedovedită. Împreună cu răspândirea acestor teorii merge și mulțimea ofertelor corespunzătoare în spațiul parareligiei contemporane și al ereziilor. Este ascuns de către adepții acestei teorii faptul că este mult mai probabil (totdeauna potrivit cu convingerile lor) să se reîncarneze cineva în animal sau în existență demonică, decât în om.
Într-o carte hindusă de mare autoritate cum este „Legea lui Manu” se menționează o povestire alegorică:
O broască țestoasă trăiește în adâncul mării și-și scoate capul la suprafață o dată la o sută de ani. În același timp un inel plutește la suprafața apei. „Pe cât este de nesigur să treacă capul broaștei prin inel, încă pe atâta de nesigur este să se reîncarneze o ființă după moartea ei într-un trup omenesc.”
Poporul creștin-ortodox e unicul popor al lui Dumnezeu! De aceea #globalismul satanist încearcă prin orice mijloace să distrugă #ortodoxia! Hristos a Înviat! ... pentru toți cei care cred în EL, Mântuitorul nostru!
ROMÂNIA - este singura țară din lume care își poate asigura fără ajutorul nimănui apa, hrana, energia, combustibilii, are toate resursele naturale posibile, masă lemnoasă și aur și cam tot ce are nevoie poporul său! Înțelegeți "vrăjala" cu ... de ce suntem "membrii" UE și "parteneri" NATO?!? 😂 😂 😂 Și atunci de ce ne tot întrebăm, ce au ăstia cu noi, de nu ne lasă să trăim în liniște și pace, să ne bucurăm de ce ne-a oferit Dumnezeu! RO-EXIT! ROMÎNIA - se poate citi și așa - OM ÎN RAI.
