"Nădejdea în Dumnezeu nu poate sfârşi niciodată în deznădejde. Ispitele aduc smerita cugetare. Dumnezeu ştie cât poate răbda fiecare dintre noi şi îngăduie ispitele după puterea noastră. Însă trebuie ca şi noi să fim cu luare-aminte, ca să nu intrăm singuri în ispită." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Ispitele sunt îngăduite ca să ni se descopere patimile ascunse, ca să ne luptăm cu ele şi să ne tămăduim sufletele. Sunt şi ele un semn al milei dumnezeieşti. Pentru aceasta, lasă-te cu încredere în mâinile lui Dumnezeu şi cere ajutorul Lui, ca să te întărească în nevoinţa ta." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

Încredinţaţi-vă lui Dumnezeu cel bun, cel tare, cel viu şi El vă va povăţui la odihnă. După încercări urmează bucuria duhovnicească. Domnul ia aminte la cei ce rabdă încercările şi întristările pentru dragostea Sa. Aşadar, nu vă împuţinaţi cu sufletul şi nu vă temeţi!" — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Necredinciosul este foarte nefericit, întrucât nu are nădejde, care este tovarășul necesar pe drumul lung al vieții. Este nefericit fiindcă nu are iubire de oameni și fiindcă este lipsit de frumusețea icoanei Creatorului, pe care o descoperă credința." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Sufletul care a fost atins de iubirea de Dumnezeu mereu se bucură, este vesel, saltă și dansează fiindcă se odihnește în iubirea Domnului, precum se odihnește călătorul lângă izvor. Nimic din necazurile lumii nu poate tulbura liniștea și pacea lui și nici nu-i poate lua bucuria și fericirea în care se află." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Cei care nu cred în minuni, neagă faptul că Dumnezeu se poate descoperi lumii, fiindcă minunea nu este altceva decât revelația lui Dumnezeu în lume." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Iubirea este legătura societății și înfrățirea întregii omeniri. Este baza fericirii și a bunăstării oamenillor și temelia tuturor virtuților. Este scara care îl ridică pe om la desăvârșire și-l arată cu adevărat chip și asemănare a lui Dumnezeu." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Rugăciunea este soarele ochilor nematerialnici ai sufletului. După cum soarele este lumină pentru trup, rugăciunea este lumină pentru suflet." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

"Preotul sfânt odihnește inimile credincioșilor, aduce pace conștiinței lor, se face pildă și model al vieții creștinești și întruchipează icoana vie și perceptibilă a cultului creștin." — Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, 1846 - 1920

Odată, un monah a întrebat:

— Eşti creştin ortodox?

— Da.

— Porţi cruciuliţă la gât?

— Nu, am uitat-o.

— Atunci ce soi de creştin eşti?!?

Dragii mei, purtați tot timpul Sfânta Cruce la gât, fie că-i scumpă şi de mult preţ, fie că-i ieftină şi simplă. Alţii şi-au jertfit viaţa şi li s-a tăiat capul numai ca să nu-şi scoată crucea de la gât, ca Sfântul neomartir Evghenie din Rusia. Voi de ce nu o purtaţi? Vă ameninţă cineva?

Nu de mult ne-a vizitat la chilie un tânăr, care ne-a povestit ceva cutremurător:

“Înainte cu aproape o lună mergeam cu mașina de la Anapli la Epidavros. Pe la înjumătățirea drumului mi-a facut semn un bătrânel să opresc ca să-l iau în mașină. Mi-a fost milă de el, am oprit şi l-am luat în maşină! Însă după câţiva kilometri îl văd pe bătrân cum scoate dintre degete ceva negru, nişte gheare mari, se întoarce spre mine şi-mi zice cu ură: — Nenorocitule, ai noroc că porţi blestemata asta (se referea la cruciuliţă) la gât, că altfel te-aş fi omorat! Și a dispărut imediat, lăsând o duhoare insuportabilă. Aşa m-am speriat de tare, părinte, că a doua zi am vândut maşina... Bine că aveam cruciuliţa la gât, că de nu, acum îmi făceaţi trisaghionul".

Vezi, frate? Dar nu numai să o purtaţi, ci peste tot să vă însemnaţi cu semnul ei. Să faceţi cruce la toate, la persoane, la lucruri, înainte să vă apucaţi de ceva, pe pernă înainte de a vă culca, pe volan înainte de a conduce, înainte de orice convorbire telefonică, dar mai ales pe mâncăruri, care sunt astăzi pline de otravă. Cinstita Cruce este apărătoare, păzitoare şi ucigătoare de diavol.

De asemenea, agheasma este protectoare şi vindecătoare de trup şi de suflet. În fiecare dimineaţă, când suntem pregătiţi să bem trei guri spunând: În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al Sfântului Duh. Amin.

• Apoi să ungem faţa cu agheasmă în formă de Cruce spunând: "spre luminarea sufletului şi a trupului".

• Apoi ochii spunând: "spre înălţarea ochilor mei la Cel ce locuieşte în ceruri",

• Apoi gura spunând: "să graiască înţelepciune şi cugetul inimii mele pricepere",

• Apoi gâtul spunând: “să Te laud şi să Te slăvesc în veci",

• Apoi pieptul spunând: "spre vindecarea sufletului şi a trupului",

• Apoi palmele zicând: "mâinile Tale m-au facut şi m-au zidit",

• Apoi genunchii spunând: "să meargă în cărările Tale, în tot lucrul bun".

• Si la urmă ceafa spunând: "cel ce vrea să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie."

Slăvit să fie Dumnezeu acum și-n vecii vecilor, Amin!

Întîi să iei seama să faci crucea dreaptă simţind când atingi cele trei degete la frunte, la pântece sub piept, la umărul drept şi la umărul stâng, aplecându-te cu mâna până la pământ:

1. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Slavă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie.

2. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşuieşte întru noi, şi ne curăţeşte de toată spurcăciunea, şi mântuieşte Bunule sufletele noastre.

3. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

4. Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează, şi vindecă neputinţele noastre pentru numele Tău. Doame miluieşte. (de trei ori) Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

5. Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ, pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Doame miluieşte. (de douăsprezece ori)

6. Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem, la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem, la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.

PSALMUL 50

Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta, Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea, Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte, Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea, Ţie unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale, şi să biruieşti când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit, şi în păcate m-a născut maica mea, Că iată adevărul ai iubit: cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu Isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite, Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele ştergele, Inimă curată zideşte întru mine Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de sângiuiri Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat, arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, Duhul umilit, inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci bine vei voi jertfa dreptătii, prinosul şi arderile de tot, atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

7. CREZUL

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru unul Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut care din Tatăl s-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, cel de o Fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a pogorât din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt, şi din Maria Fecioara, şi s-a făcut om. Şi s-a răstignit pentru noi, în vremea lui Pilat din Pont, şi a pătimit şi s-a îngropat şi a înviat a treia zi după scripturi. Şi s-a înălţat la ceruri, şi şade de-a drepta Tatălui. Şi iarăşi va să vie cu slavă, să judece viii şi morţii, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul, de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede. Cela ce împreună cu Tatăl şi Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Într-una Sfântă, sobornicească şi Apostolească biserică. Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor, Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie; Amin.

8. Cuvine-se cu adevărat să te fericim Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii, şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

9. SLAVOSLOVIA

Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, întru oameni bună voire. Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, închinămu-ne Ţie slăvimu-Te, Mulţumim Ţie pentru slava Ta cea mare. Doamne Împărate ceresc Dumnezeule, Părinte Atotţiitorule, Doamne Fiule Unule născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte, Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne miluieşte pe noi. Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domnul Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin.   În toate zilele bune te voi cânta şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului.   Doamne scăpare te-ai făcut nouă, în neam şi în neam, eu am zis: Doamne miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ţie, Doamne către Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.   Învredniceşte-ne Doamne în ziua această fără de păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, şi lăudat şi prea slăvit este numele Tău în veci. Amin.   Fie Doamne mila Ta spre noi, precum şi noi am nădăjduit întru Tine.   Bine eşti cuvântat Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat Doamne, înţelepţeşte-mă cu îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.   Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.   Ţie se cuvine laudă, Ţie se cuvine cântare, Ţie slavă se cuvine, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Însemnare

Aceste rugăciuni să le zicem rar şi cu multă atenţie (luare aminte).

Trebuie să le zică fiecare creştin dimineaţa la sculare şi seara la culcare şi în timpul zilei şi al nopţii, cât mai des posibil.

La fel să zică şi rugăciunea aceasta:

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.

1. Să te ierţi cu toţi cei din casa si din societate .
2. Să duci un mic dar la Altar,un pomelnic,o lumânare, o prescură, un pahar de vin – ce poţi. Prin acel dar pe care-l duci tu la biserică, se binecuvântează casa ta, căci îl dai jertfă lui Dumnezeu.
3. Să mergi mai de dimineaţă! Ca să ajungi, să te poţi închina în linişte şi să îţi alegi locul fără să deranjezi slujba.
4. Bărbaţii stau în dreapta, femeile în stânga.Aceasta este ordinea aşezării credincioşilor în biserică. Şi vârsta stabileşte ordinea aşezării: în faţă stau femeile şi bărbaţii mai vârstnici, iar cei mai tineri – în spatele lor. Între bărbaţi şi femei se lasă o cărare în mijlocul bisericii, ca să poată merge la altar cei care vor să se închine şi să ducă darul.
5. Nu vorbeşti în biserică.Este mare păcat. Doar dacă este neapărat nevoie poţi spune ceva, dar numai în şoaptă sau prin semne.
6. Nu ieşi înainte să se termine slujba.Dacă ieşi înainte de terminarea slujbei, eşti asemenea cu Iuda, care a ieşit de la Cina cea de Taină şi s-a dus să-l vândă pe Hristos. Doar urgenţele justifică încălcărea acestei reguli canonice.
7. Nu săruţi sfinţii pe faţă.Când te închini la sfintele icoane, este păcat să săruţi sfinţii pe faţă. Dacă sfântul este pictat în picioare, îi săruţi picioarele.
8. Nu te mai duci să te închini……după ce preotul a dat binecuvântrea de Liturghie. pentru că îi tulburi pe cei care vor să asculte Sfânta Liturghie. Nici darul nu îl mai duci, îl vei da, cu lumânare şi cu prescură, la sfârşit.
9. Stai în genunchi……când se cântă: ”Pe Tine Te lăudăm, pe Tine bine Te cuvântăm…!”. La fel la Axionul Maicii Domnului şi la Tatăl nostru.
10. După împărtăşanie nu mai săruţi mâna preotului sau sfintele icoane.Cei căsătoriţi, care vor să se împărtăşească cu Preacuratele Taine, trebuie să păzească curăţia în familie măcar trei zile inainte, iar după măcar două zile.
11. Iei anafură pentru cei de acasă.Cel ce a venit la biserică se cheamă apostolul familiei. El trebuie să ia sfânta anafură pentru toţi cei din casă.
12. Cum ieşi din biserică.Când rosteşte preotul: ”Cu pace să ieşim! Întru numele Domnului!” şi sfârşeşte liturghia, faci trei închinăciuni în mijocul bisericii şi mergi acasă. De la biserică nu te opreşti până la uşa ta.
13. Acasă, spui rugăciunea Cuvinese cu adevarat… la sfintele icoane şi, stând la masă cu familia, povesteşti ce ţi-a rămas în cap de la slujba si predica. 14.După ce ai stat la masă, te odihneşti, apoi te duci, să faci vizite celor în necaz: bătrâni şi bolnavi.Le duci, dacă poţi, un dar cât de mic. Asa sa ne ajute Dumnezeu !

Părintele Cleopa Ilie