"Filosofia" acestor practici, susțin și propovăduiesc credința în reîncarnare, călătoriile astrale, diferite erezii (ca purgatoriul), disprețul față de Biserica Ortodoxă și slujitorii acesteia, etc.

Induce în eroare persoanele în căutare de „minuni” printr-un misticism bolnăvicios, îndemnându-i direct sau indirect spre despărțirea de trupul lui Hristos care este Biserica.

Aceste practici distrug sufletul omului încet dar sigur.

Maestrul oriental este genul omului modern cufundat în rătăcirile unui sincretism religios de tip New-Age, lipsit de trăire duhovnicească, încrezător în sine și nu în Dumnezeu, căutător al faimei celor în mijlocul cărora trăiește, și înșelat de propriile gânduri și păreri despre el însuși.

Critică păcatul mândriei, dar se crede pe sine superior celor din jur. Mulți astfel de maeștri care nu au nici în clin, nici în mânecă cu Creștinismul se folosesc de citate biblice, învățături și elemente de cult creștine pentru a-i atrage în rătăcirea lor pe occidentali, iar apoi încet, încet, să se îndrepte către ortodocși.

Acestor înșelări li se opun în mod direct și hotărât Sfânta Scriptură și învățăturile Sfinților Părinți ai Ortodoxiei.

O mărturie:

În 1997, în calitate de inginer programator, m-am angajat la un institut de cercetare în domeniul IT în cadrul laboratorului de informatică medicală, l-a sfatul unui "prieten" care mi-a spus că viitoarea mea șefă este o femeie credincioasă și că este bine să mă angajez acolo.

După ce m-am angajat și am mers la serviciu am aflat că doamna respectivă practica reiky — făcea lucrul acesta la serviciu, stând la birou, având o poză a subiectului în față sau în poală (de ex: fotografia fiului ei, sau o poză de grup) sau declarativ asupra unei persoane.

Atunci nu știam ce este reiky dar știu precis că eram și eu un subiect pentru această practică "inedită" a ei.

În timp, cât eram la serviciu sau în preajma ei, simțeam o stare de sfârșeală copleșitoare și dureros de grea, simțeam un gol imens în zona plexului însoțită de o durere sufletească foarte apăsătoare pe care nu o pot descrie în cuvinte - era ca un hău pe care îl simțeam că mă cuprinde cu fiece zi ce trece. Seara mă simțeam foarte obosit și de'abia așteptam să mă culc și să dorm .. dar dimineața când mă trezeam mă simțeam mult mai obosit decât mă culcasem - era o spirală în cădere liberă din toate punctele de vedere.

În discursurile ei, șefa edifica această practică și tot încerca și mă îndemna - aproape obsesiv - să accept cu orice chip să mă inițieze în reiky. Ea justifica cu multe vorbe și cuvinte că practică această tehnică terapeutică pentru managementul stresului și rezolvarea problemelor personale și de la serviciu.

Cel care o inițiase în aceast "meșteșug" era un domn pe nume Laz*** care era agent de vânzări pentru Microsoft. Acest domn ne vizita foarte des laboratorul pentru a ne convinge să folosim produse Microsoft pentru a dezvolta produse pe platformele lor. Pe lângă prezentarea de produse făcea și propagandă și inițiere reiky printre angajați.

Șefa mea mă bătea la cap cu aceasta tehnică aproape în fiecare zi.

Facea pase pe diferite persoane și chiar pe mine – fără a-mi cere acordul.

Într-o zi, de exemplu, mă întreabă: "Copilaș, simți în momentul acesta ceva?" … "De ce întrebați?", îi răspund eu, și mă întorc de la birou spre ea. Am văzut-o cum făcea pase avându-mă pe mine ca obiect al terapiei ei.

Intuiția îmi spunea ca ceva este în neregulă cu această terapie.

O colega, mi-a mărturisit de mai multe ori, că atunci când venea acel Domn Laz*** pe la biroul nostru ea se simțea epuizată, sfârșită, golită de energie.

Acest domn, avea un debit verbal extraordinar, vorbea… vorbea… si dădea din mâini.

Odată, am ajuns după amiază la serviciu – eram foarte obosit după mai multe ore de curs și după prezentarea unui proiect la facultate – iar în laborator era acest domn Laz*** care ținea o ședință. Șefa mea era foarte activă și când m-a văzut așa obosit / dărâmat mi-a zis ca a rezervat sala de consiliu a instituției și că a vorbit cu invitatul din laborator să mă inițieze în reiki. Eu, cum eram așa de obosit, nu am băgat de seamă exact ce a zis, am spus: bine … bine… si mi-am văzut de treabă – lucram la un proiect pentru serviciu pe care trebuia să-l predau cât de curând. După un timp, când s-a terminat ședința lor, șefa vine la mine, îmi spune să mă ridic, mă apucă de braț și se îndreaptă spre ușă cu mine. Eu o întreb: "pentru ce?" … Iar ea îmi spune: nu am vorbit noi mai înainte pentru inițiere în reiki? Ne aflam atunci în fața ușii. În momentul acela am sărit ca un arc: mi-am înfipt mâinile și picioarele în ușă ca un catâr care nu vrea să mai meargă mai departe și am refuzat foarte determinat – aproape brutal – „oferta ei de inițiere”.

Mai târziu am aflat ce este cu adevărat reiki și ce efect are asupra celor care îl practică.

Este o înșelătorie, este o tehnică demonică de manipulare și de subjugare a liberului arbitru.

Tehnica Reiki este o formă de vrăjitorie îmbrăcată în straie terapeutice.

Îmi pare rău pentru toți aceia care s-au lăsat înșelați de așa zisele „beneficii” ale acestei terapii, pentru toate persoanele care practică aceasta tehnică și pentru toți acei care fac obiectul – cu sau fără voința lor – unei astfel de practici.

Avem nevoie de multă vigilență și trezie duhovnicească care se obține prin smerenie și practicarea credinței.

Doamne ajută!

Citește articolul: ✝️ Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - despre vrăjitorie

• Sfântul Sfințit Mucenic Cosma Etolianul (+1779):

  „Pe Papa să-l blestemați, fiindcă el este cauza… Noi avem o porunca ce spune sa anatemizam pe oricine adaugă sau nu crede in ceva mic din cele pe care le-au legiuit Părinții Bisericii noastre”

• Sinodul de la Constantinopol din anul 1724

  “Cei care vor dezerta de la Ortodoxie și vor părăsi părinteștile și dreptele dogme ale credinței și Predaniile obștești ale Bisericii și vor decădea și se vor îndepărta cu inovații și cu credințe absurde si cu obiceiuri eterodoxe și vor falsifica și vor maslui adevărul Ortodoxiei, aceștia nici nu mai sunt, nici nu se mai numesc creștini cu adevărat, ci se taie și se despart de totalitatea mădularelor Bisericii și a creștinilor, ca niște eterodocși și inovatori și se izgonesc afară din sfântul staul ca niște oi râioase și mădulare putrede.”

• Sfântul Cuvios Teodosie de la Pecerska (+1073)

  „Acela care îl pomeneste pe papa ca arhiereu ortodox este vinovat si latino-cugetatorul trebuie considerat ca un tradator al credintei. Prin urmare, fugiti de ei, fratilor, ca si de împartasirea cu ei, pentru ca unii ca acestia sunt apostoli mincinosi, lucratori vicleni. Nu este altceva de mirare daca si ispititorii lui Satana se preschimba în îngeri ai dreptatii, al caror sfârsit va fi dupa faptele lor.”

• Sfântul Marcu al Efesului

  „Să fugiți de catolici precum fuge cineva de șarpe”

O faptă minunată din vremea lui Mihai Viteazul, columnă a biruinţei ortodoxe, relatată de Sf. Ierarh Petru Movilă 1

Biograful competent în limba română al Sfântului Mitropolit Petru Movilă, arhimandritul Ghenadie Enăceanu, prin anii 1882-1884, având în faţă textul unor însemnări(2), în limba slavă, ale eroului nostru, mărturiseşte: „Şi pentru ca să ne convingem de influenţa ce a avut asupra sufletului lui Petru Movilă circumstările istorice, în care el şi-a făcut copilăria şi şi-a format caracterul său religios, dăm aici un fapt petrecut pe timpul lui Mihai Viteazul, la Alba Iulia, în copilăria lui Petru Movilă, pe care ni l-a conservat însuşi Petru Movilă în notele sale autobiografice”.

Se istorisesc cele ce urmează, cu pilde şi deosebite înţelesuri întru păstrarea şi apărarea Ortodoxiei.

„Voi nu sunteţi mărturisitori ai credinţe celei drepte…”

Când Mihai Voievod, domnitorul Ungrovlahiei, „alungând pe Bater Andreaşi(3)” şi luând sceptrul domniei Transilvaniei, a venit în oraşul de scaun, ce se numeşte Alba Iulia, a voit ca să construiască acolo, în oraş, biserică ortodoxă. Dar preoţii şi boierii, cetăţenii, fiind de „lege latină”, nu-i permiteau lui să construiască, pentru că este de „legea ortodox㔺i pentru aceasta nu voiau să aibă în oraşul lor biserică de altă lege.

Voievodul le-a zis: „voi nu sunteţi mărturisitori ai credinţe celei drepte…” iar ei ziceau: „noi suntem drept credincioşi şi avem puterea cea adevărată a darului Sfântului Spirit, pe care suntem gata cu ajutorul lui Dumnezeu a o arăta totdeauna”. Mihai Viteazul le-a propus să meargă împreună în mijlocul oraşului şi acolo să se aducă apă curată şi arhiereul său cu preoţii lui să o sfinţească înaintea tuturor, tot aşa să facă şi clericii catolici deosebi.

Examenul dintre catolici și ortodocși

Apoi agheasma mare să fie pusă în biserica romano-catolică catedrală. Să se „închidă” în vase deosebite şi bine pecetluite. Catolicii să folosească peceţile lor şi ortodocşii peceţile lor, să se pecetluiască vasele cu agheasmă şi uşile bisericii. Şi deci „a cărora va rămânea agheasma nestricată, ca şi cum ar fi luată din izvor, a acelora este dreaptă legea; iar a cărora se va strica, să fie şi legea rea”. Marele voievod a precizat: „căci dacă apa mea va rămânea nestricată, după cum sper în Dumnezeu, fără cuvânt să-mi permiteţi mie a zidi biserică, iar de nu, conform voinţei voastre, nu voi zidi”. Şi catolicii „toţi au strigat cu un glas: bine, bine, să fie aşa”.

Se povesteşte că a doua zi, dimineaţa, a mers voievodul cu toţi boierii în piaţă, după obicei, cu episcopul şi preoţii cu sfânta cruce, cu lumânări şi cu cădelniţe, cu litie stând la un loc pregătit, au făcut sfinţirea cea mare a apei, rugându-se toţi ca să preamărească credinţa ortodoxă.

Latinii la o parte înaintea tuturor au sfinţit apa şi au sărat-o după obiceiul lor. Pe urmă au turnat agheasma în două vase şi le-au pecetluit pe amândouă părţile, le-au dus în biserica romano-catolică. Apoi închizând uşile bisericii, le-au pecetluit şi au plecat într-ale lor.

În toate zilele Mihai voievod, episcopul, preoţii şi toţi dreptmăritorii creştini se rugau şi posteau. Asemenea făceau şi catolicii.

Descoperirea cerească

După douăzeci şi cinci de zile, având descoperire de la Dumnezeu, a venit episcopul la domnitor şi i-a zis: „chiamă latinii şi clericii lor să mergem în biserică şi despecetluind, să deschidem uşile şi să vedem darul lui Dumnezeu….(care) nu ne vom ruşina”. S-a făcut după solicitarea episcopului şi cu lacrămi în ochi se ruga: „Dumnezeule, Unule în Treime Sfântă, Prea Mărite, după cum în vechime ai ascultat pe dreptul Tău Ilie cu foc întru arătarea adevărului Tău şi ai ruşinat pe cei necredincioşi(4), încă şi acum auzi-mă pe mine, nevrednicul robul Tău… nu pentru vrednicia noastră, ceea ce nu avem, ci pentru preamărirea neamului Tău sfânt şi pentru întărirea adevărurilor celor dintru Tine, ale credinţei noastre, arată darul cel nestricat al Sfântului Duh în apa aceasta, cu nestricăciunea ei, ca să vadă toţi cei de faţă, că în Biserica Ta cea de Răsărit este credinţa cea adevărată…”

Deci sculându-se, a despecetluit vasul în care era apa cea sfinţită, şi văzând că a găsit apa mai curată şi mai luminoasă decât înainte şi mirositoare cu mirosul ei propriu, după cum se întâmplă cu apa dintr-un izvor curgător, a strigat: „Mărire Ţie Dumnezeului nostru, Mărire Ţie…” şi către mulţime a zis: „veniţi de vedeţi, cum atâtea zile a stat această apă şi a rămas cu darul lui Dumnezeu nestricată şi vă convingeţi că a noastră credinţă ortodoxă este adevărată”.

Putoarea apei catolicilor

După ce s-au rugat şi latinii după tipicul lor, au despecetluit vasul însă apa avea un miros respingător şi toată biserica s-a umplut „de putoare”. S-au înspăimântat latinii şi în mirarea lor au strigat: „adevărată este legea grecească(ortodoxă) pe care o ţine domnitorul. Să-şi zidească biserica legii sale în oraşul nostru…” S-au împrăştiat latinii cu ruşine. Unii dintre dânşii s-au întors la credinţa ortodoxă.

Domnitorul, episcopul, preoţii, cu toţi boierii şi cu ostaşii au preamărit pe Dumnezeu pentru minunea ce s-a făcut spre întărirea credinţei ortodoxe celei adevărate.

Așa s-a zidit catedrala ortodoxă din Alba-Iulia

Cu jurământ „au permis toţi locuitorii pământului Transilvaniei de a zidi biserica” catedrală ortodoxă. S-a zidit, nu în oraş, ca nu cumva cu schimbarea timpurilor să o strice, ci la marginea oraşului, aproape de zidurile cetăţii la un loc frumos. Alături s-a ctitorit şi reşedinţa ierarhului ortodox al Albei Iulia, Ioan „bărbat modest, virtuos şi sfânt, care, acolo trăind cu sfinţenie, s-a învrednicit de a primi darul facerii de minuni…”

Documente ce atestă veridicitatea minunii

Sfântul Petru Movilă termină minunata povestire arătând că „aceasta s-a scris citind-o în Cronica muntenească(5) şi auzind-o de la mulţi martori oculari, demni de credinţă şi mai ales de la vistiernicul ce era atunci, iar acum mare logofăt al pământului Ungrovlahiei(6) şi de la Dragomir, marele pitar(7) al aceleiaşi ţări(8).

Aceasta este povestirea, columnă a unei biruinţe ortodoxe, pagini de suflet ale sfântului mitropolit Petru Movilă. Pagini cu tâlc atunci şi în posteritate. Pentru a le înţelege cât mai bine mesajul şi cifrul este bine să adăugăm câteva fapte şi date istorice de la Alba Iulia, sfârşit de secol XVI.

Tratativele, pregătirea terenului pentru zidirea catedralei ortodoxe mitropolitane şi a unei reşedinţe la Alba Iulia, pentru arhipăstorul român al Transilvaniei au început încă din anul 1595.

Mihai Viteazul, căutând să întărească unitatea sufletească a românilor din Muntenia şi Transilvania în 1595 a trimis o delegaţie de boieri, în frunte cu mitropolitul Eftimie de la Târgovişte şi cu episcopii Teofil al Râmnicului şi Luca al Buzăului ca să încheie la Bălgrad, un tratat de alianţă cu Sigismund Báthory. În acest tratat s-a prevăzut ca Biserica Ortodoxă din Ardeal să stea sub oblăduirea mitropolitului Ungrovlahiei urmând ca preoţii de peste munţi să-şi păstreze „vechile obiceiuri şi libertăţi”(9).

La 30 decembrie 1596, Mihai Viteazul a fost primit cu mare pompă la Alba Iulia de principele Sigismund Báthory şi obţinu de la acesta îngăduinţa să ctitorească în anul 1597 în capitală „pe deal lângă cetate” o biserică catedrală mitropolitană cu hramul „Sf. Treime” şi o reşedinţă alături pentru arhipăstor, vlădica Ioan cu metania de la Prislop. Pecetea mitropoliei va avea chipurile Sf. Arhangheli Mihail – numele marelui voievod ctitor – Gavriil şi Rafail(10).

Între 30 decembrie 1596 şi data începerii lucrărilor de zidire în 1597 „lângă cetate”, în cetate a avut loc în realitate „disputa liturgică” dintre ortodocşi şi catolici.

La iniţiativa marelui Mihai Viteazul s-a demonstrat această lucrare harică a Sf. Duh, în chip minunat de ortodocşi, în faţa catolicilor în Alba Iulia spre a putea zidi nestingheriţi catedrală ortodoxă reşedinţă arhiepiscopală în capitala Ardealului.

(1) Sfântul Ierarh Petru Movilă, Nestor – Mitropolitul Olteniei – Craiova-1999, p. 109-112.

(2) Manuscrisul autograf al operei „Însemnările” sau „Memoriile” sihastrului Petru Movilă de la domeniul Rubejvca de lângă Kiev şi din primii ani de stăreţie de la Pecerska, a fost descoperit în catedrala „Sfânta Sofia” din Kiev. Studentul român N. Lascu de la Academia Movileană din Kiev a trimis la Bucureşti o copie după această valoroasă scriere arhimandritului Ghenadie Enăceanu, chiar în vremea când redacta cunoscuta sa lucrare consacrată Mitropolitului Petru Movilă. Peste câţiva ani, Însemnările au fost publicate în „Arhiva iugozapadnoi Rossii”, I-VII, Kiev, 1887.

(3) Este vorba de cardinalul Andrei Báthory, care a luat cârmuirea Transilvaniei de la vărul său Sigismund Báthory. Faptul s-ar fi întâmplat după ce principele cardinal, în urma luptei de la Şelimbăr a „fugit” de la conducerea Transilvaniei şi Mihai Viteazul a intrat triumfal în Alba Iulia, la 21 octombrie 1599, la porţile oraşului primind cheile trimise de episcopul catolic, Naprágy.

(4) Vezi III Regi, 23-39

(5) Cronică scrisă de Teodosie logofătul care în Ardeal făcea parte din Sfatul lui Mihai Viteazul (cf.C.C. Giurescu op.cit.p.774)

(6) Hristea vistier, mare logofăt

(7) Dragomir din Cârţocleşti, frate cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul (vezi N.Stoicescu, Dicţionarul cit.p.53)

(8) Din manuscrisul lui Petru Movilă, f.17, sq. Apud. arhim. Ghenadie Enăceanu, op.cit.p.144-153

(9) Articolul privitor la Biserică glăsuia: „Seninătatea Sa va lăsa întreaga turmă bisericească şi monahală în obiceiul şi tradiţia din vechime cu ritul, ceremoniile şi libertăţile lor şi chiar să-şi poată strânge în mod liber veniturile lor îndătinate…”(Hurmuzaki, Documente, III, partea I, p.212).

(10) Hurmuzaki, ibidem, p.212. Vezi această stemă retipărită recent după Noul Testament de la Bălgrad din anul 16348 (reeditat după 340 de ani, Alba Iulia, 1988) p.114.

— Articol publicat și în Revista Atitudini Nr. 20

Sursa: https://www.facebook.com/100085420680387/videos/292806093718102/

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=0tiekrq3-uA

Părintele Adrian Făgețeanu - despre erezia Patriarhului Daniel

Dialog:

Părintele Adrian Făgețeanu: Până-n prezent, niciodată Biserica noastră n-a fost condusă de eretici […]

Voci feminine: N-a fost condusă? N-a fost.

Părintele Adrian Făgețeanu: Deci erezia Patriarhului Daniel ne duce pe toţi la dezastru, la … Dacă ascultăm de el, nimeni nu se va mântui. Aţi înţeles? De toate păcatele te poţi pocăi, de erezie nu.

Voci feminine: Şi cum să supravieţuim? Ce putem face? Ce trebuie să facem, părinte?

Părintele Adrian Făgețeanu: Când eram elev de liceu, la Aron Pumnul, la Cernăuţi, a venit în piaţa din Cernăuţi cel mai mare erou … care se numea Grigore Cantacuzino. Erou, erou. Care a scăpat armata română dintr-o încercuire, când trebuia să fie omorâţi toţi şi i s-a pus întrebarea: „Dacă se va mai întâmpla aşa o încercuire din care nu poţi să ieşi cum ai ieşit, ce faci?” (răspunsul) „Comand armata română în genunchi, numai Dumnezeu ne poate ajuta, noi nu avem nicio salvare”. Eu vă dau următorul sfat: să nu bravaţi! Ce înseamnă „a brava”? Să spui ca Apostolul Petru „Doamne, dacă toţi Te vor părăsi, eu nu”, Dumnezeu ce i-a răspuns: „Nu va cânta cocoşul a doua oară şi te vei lepăda de mine de trei ori”. Ci să spui cu smerenie „Doamne, nu […] Biserica Ortodoxă, Binecuvântate Doamne, învaţă-mă; Stăpâne, înţelepţeşte-mă să înţeleg; Binecuvântate Sfinte, luminează-mă! Doamne Dumnezeul nostru, Tu învaţă-mă, înţelepţeşte-mă, întăreşte-mă să nu Te părăsesc şi să rămân cu Tine şi cu Biserica strămoşească, Biserica Ortodoxă, să nu trec la erezia Patriarhului”. E clar?

Voci feminine: Da.

Părintele Adrian Făgețeanu: Nu. „Doamne, ajută-mă”, nu… dacă nu ceri de la Dumnezeu să te întărească, să te lumineze, degeaba îţi spune cineva verbal şi să te apuci tu singur să faci ceva. Să nu aştepţi ajutorul imediat. Da… Altceva? Deci, să nu bravezi ca Petru „Doamne, dacă toţi Te vor părăsi, eu nu”, ci „Doamne, Tu învaţă-mă, înţelepţeşte-mă, luminează-mă şi întăreşte-mă, ajută-mă, să nu Te părăsesc, să rămân în ortodoxie, să nu mă las păcălit de acest diavol care e Patriarhul ecumenismului”.

SACCSIV: „Obiectivul Patriarhului, acelasi cu al masoneriei: “Unitatea spirituală a lumii”

În religia creștină, trinitatea e reprezentată de Tatăl, Fiul și de Sfântul Duh. Într-o biserică dintr-un orășel german însă, a apărut o formulă... inedită: Tatăl, Fiul și... Inteligența Artificială.

Aici, predicile și binecuvântările sunt rostite de un avatar virtual care folosește programul de inteligență artificială ChatGPT. Neobișnuitul proiect a provocat controverse printre credincioși, dar e susținut cu fermitate de pastorul bisericii.

Michael Goltz, pastor: „Dragă Inteligență Artificială, spune o scurtă binecuvântare pentru aceste femei care vizitează astăzi biserica din Tating."

Avatar AI: „Domnul să le binecuvânteze pe aceste femei, să le ofere bucurie și să le fie aproape în timpul petrecut în biserica noastră. Amin!"

Sub forma unei imagini digitale, acest avatar proiectat pe un ecran uriaș îi binecuvântează pe vizitatori. Una dintre femei așteaptă câteva cuvinte în memoria fratelui ei decedat.

Avatar AI: „Fie ca Dumnezeu să îi ofere odihnă veșnică, și fie ca lumina eternă să îi lumineze calea. Odihnească-se în pace, iar tu să primești sprijin și alinare."

Ingrid Michaelsen, credincios: „E fascinant, e înfricoșător, nici nu am cuvinte... Mi s-a făcut pielea de găină."

Pastorul este cel care a venit cu ideea.

Michael Goltz, pastor: „Sunt oameni care cred că e ceva foarte rău, și oameni care spun că, în sfârșit, biserica discută și probleme cotidiene.”

Toți se întreabă cine e, de fapt, acest preot virtual.

Avatar AI: „Sunt o inteligență artificială și exist sub forma unui program pe bază de text. Sunt aici ca să răspund la întrebări, să ofer informații și să provoc discuții. Cum vă pot ajuta azi?"

Răspunsurile sunt oferite de ChatGPT, unul dintre cele mai cunoscute programe dotate cu inteligență artificială, care poate să dialogheze la fel ca un om. Însă asta nu e suficient pentru unii credincioși.

Gabi Lindner, credincios: „Mi s-a părut foarte interesant, dar binecuvântarea pe care o oferă e prea abstractă pentru mine.”

Pastorul spune că nu toate părerile sunt negative. Povestește cum o femeie de 80 de ani i-a cerut duhovnicului digital o binecuvântare pentru fiica ei bolnavă.

În ciuda controverselor, pastorul a reușit să-i convingă pe mulți să treacă pragul acestei biserici. În ultimele 4 luni, peste 14.000 de oameni au venit să vadă preotul virtual, mai mulți decât într-un an întreg.

• Sursa: https://stirileprotv.ro/divers/biserica-ai-din-germania-a-inregistrat-un-aflux-de-credinciosi-ztrinitatea-este-reprezentata-de-tatal-fiul-si-ai.html

• Comentariul Ortodoxia.RO:

  • Ecumenismul legiferat prin semnarea de către ierarhii ortodocși a documentelor din Creta în 2016 la așa zisul "Mare și Sfânt Sinod" ne leagă pe noi ca și Biserică să acceptăm aceste apostazii și hule la adresa Duhului Sfânt — iar păpușile puse în capul Bisericii ne spun că nu s-a schimbat nimic.

  • Să nu uităm că după acceptarea ereziei urmează satanizarea / îndrăcirea.

  • ANATEMA PENTRU TOȚI CEI CARE ÎMPING POPORUL DREPT CREDINCIOS SPRE ASEMENEA DEVIERI ȘI INOVAȚII NECREȘTINE!

"Atunci când se va apropia epoca lui Antihrist, chiar și corabia bisericii va fi greu de deslușit. Va fi așa o încurcătură și o babilonie în lume, încât credinciosul nu va putea fi sigur dacă o Biserica este Ortodoxă sau de alt fel, din pricină mulțimii prorocilor mincinoși care vor umple lumea și vor propovădui: „Hristos este aici” și „Hristos este acolo” (cf. Matei 24, 23-24; Luca 17, 21-23). Orice alcătuire (instituție) care va fi recunoscută oficial drept biserică, trădând puţin câte puţin comorile credinţei, va fi asimilată de bălmăjeala de nedescris, unificatoare, care cu o iscusinţă diabolică va păstra mai multe dintre semnele exterioare ale Bisericii. Doar ici colo, mici grupuri de credincioşi dimpreună cu vreun preot vor păstra încă vie adevărata Tradiţie. Însă e posibil ca neîntelegeri să fie şi între bisericile cu adevărat Ortodoxe, din pricina amestecării limbilor care se regăsesc în Babilonul contemporan. Însă niciuna dintre acestea nu va sfâșia unitatea fundamentală a Bisericii. Dar cine va fi oare în stare să recunoască Biserica lui Hristos în acele mici grupuri de credincioşi dispreţuite, care sunt lipsite de orice strălucire lumească? Cu toate acestea, la sfârşitul vremurilor, Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească va însemna doar acele parohii mici, uitate şi aparent dezbinate întru cele din afară, care pot chiar să nu aibă cunoștinţă unele de altele. Însa acestea vor fi unite între ele prin legăturile tainice ale Trupului şi Sângelui Domnului, întru Duhul Sfânt, cu Soborniceasca Credinţă şi Tradiţie, care vor rămâne nepângărite." — "Apostazia și Antihristul după învățăturile Sfinților Părinți" - Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni, Constanța 2008

Citiți:

• 🛐 Părintele Claudiu Buză: Iată de ce este importantă lupta împotriva ecumenismului și a minciuno-sinodului din Creta!

• 🔥Părintele Claudiu Buză: VREȚI SĂ OPRIȚI RĂZBOIUL ... ?! →

• 🛐 Părintele Claudiu Buză: ECUMENISMUL ȘI LIPSIREA DE SFÂNTA EUHARISTIE SUNT CELE MAI MARI RELE DIN BOR →

• ✝️ Părintele Claudiu Buză: [...] îngrădește-te de erezia ecumenismului, FII NEPOMENITOR!

• 💥 Părintele Claudiu Buză: Ecumenismul poartă această vinovăție - crimă duhovnicească cu premeditare!

• ⚠️ Părintele Claudiu Buză - avertizare: TINERILOR ORTODOCȘI, LUAȚI AMINTE LA ADEVĂRUL LUI HRISTOS! FUGIȚI DE ECUMENISM CA DE FOC! 🔥

• 🛐 Părintele Claudiu Buză: Nu este nicio diferență între pseudo-episcopii care ascund prezența ereziei și silnic s-au făcut stăpâni pe Biserică, și minciuno-medicii care ascund adevărul și introduc dictatura medicală în societatea în care trăim.

• 🛐 Părintele Claudiu Buză: CEI CARE ACCEPTĂ HOTĂRÂRILE ERETICE ALE MINCIUNO-SINODULUI DIN CRETA NU SE MÂNTUIESC

• 🛐 Părintele Claudiu Buză: Pot fi numite MANIFESTĂRILE ECUMENISTE "propovăduire cu capul descoperit a ereziei" și trădare a Ortodoxiei?

Să nu creadă cineva, din rândul ortodocșilor, că se va mântui acceptând ecumenismul, lăsându-i pe (pseudo)ierarhi să hotărască o altă cale de mântuire decât cea lăsată de Sfinții Părinți ai Bisericii. Luați aminte și nu vă lăsați înșelați!

• Prin tăcere, atunci când se propovăduiește ecumenismul în Biserică, îl trădăm pe Dumnezeu;

• Vai celor ce se opun luptei de mărturisire și pun piedici în ridicarea zidului de îngrădire de erezie! Aceștia se vor socoti cu ecumeniștii pe care îi apără și le urmează învățăturilor înșelătoare.

Sursa: https://www.facebook.com/claudiu.buza.75/posts/pfbid02YA1fAxJDbqwoDcAqGBHtjzKaja5DDLDpGMGo8JzE6NW6XkfZDkUmReY8WXVBX2FUl

Vorbind în urmă cu câteva zile cu un om încercat al lui Dumnezeu, am înțeles că un război nu poate înceta dacă dreapta credință este batjocorită și Adevărul este răstignit.

Am înțeles că schisma ucraineană nu poate fi evitată (nici de BOR!), dacă erezia legiferată la Creta nu va fi condamnată Sinodal. Am înțeles că răul din lume nu poate fi oprit, dacă binele este schimonosit și umilit prin agenți ai întunericului.

Am înțeles că se vor ridica hristoși mincinoși și înșelători care vor amăgi poporul cu false proorocii, cu "minuni" care despart de Hristos, de Adevăr, și că "vor numi răul bine, și binele rău".

Nu trebuie să uităm că în spatele acțiunilor omenești, străine de voia lui Dumnezeu, stă vrăjmașul mântuirii noastre. El știe că doar Harul lui Dumnezeu poate apăra lumea și pe cei ce locuiesc în ea. Știe că Pronia dumnezeiască conduce omul spre cunoașterea Adevărului și moștenirea unei Împărății cerești, nu a unei existențe vremelnice și înșelătoare. De aceea, diavolul lucrează răul în lume prin cei ce îl ascultă și îl urmează. Astfel, cei ce păcătuiesc și nu se pocăiesc, vor suferi consecințele alegerii lor la nivel personal. Atunci când, însă, păcătuiește un popor întreg sau o lume întreagă, prin apostazie și legi împotriva firii și a voii lui Dumnezeu, atunci întregul popor, sau întreaga lume, se osândește sau se pedepsește pedagogic și curățitor pentru a ajunge la simțul pocăinței și pentru a reveni la lucrarea cea după fire, plăcută și voită de Dumnezeu.

Așadar, vrem pace în lume? Să fim activiști duhovnicești și următori ai Adevărului! Altfel, întuneric mare se va așterne peste lume. Să nu fie!

— Părintele Claudiu Buză

Sursa: https://www.facebook.com/claudiu.buza.75/posts/pfbid05RtFgGrDvCWxXxgr4BdsWuQfesHeCdZ5MoY33efgkEi9NoASzLwDHZMPy5eMC1JXl

"Martorii lui Iehova sunt draci fără coarne. Când veţi auzi de martorii lui Iehova, asta este sectă alimentată de evreii din America cu miliarde de dolari, ca să despartă lumea de Hristos şi de Biserică.

Vezi sectarii? Sunt înaintemergătorii lui Antihrist, că strâmbă credinţa. Aceştia care strâmbă dreapta credinţă sunt înaintemergătorii lui Antihrist orice sectă ar fi. Păziţi-vă de aceştia ca de foc, ca de lucrurile întunericului!

Nu vă luaţi după sectari, care răstălmăcesc Scriptura, că vă prăpădiţi.

Deci asta am vrut să vă spun, pentru că daţi de sectari. Să nu vă luaţi după ei. Aveţi păstori; aveţi biserica voastră istorică de sute de ani acolo. Biserica noastră-i de două mii de ani, iar sectele astea ştiţi cum au apărut? Ca ciupercile după ploaie; ca neghina prin grâu. Nişte buruieni crescute la umbra Bisericii.

Aceştia sunt cei de care spune Mântuitorul în Evanghelie: În vremea de apoi mulţi prooroci mincinoşi se vor arăta şi pe mulţi vor înşela.

Sectarii schimbă adevărul Scripturii şi sucesc înţelesul Scripturii după capul lor, se rătăcesc şi ei şi rătăcesc şi pe cei care îi ascultă.

Deci acesta mi-a fost scopul cuvântului de astăzi, să nu daţi crezării cuvintelor sectarilor, cum zice şi Sfântul Ioan Evanghelistul: Fiilor, nu daţi crezare oricărui duh. Cercaţi, că nu toate duhurile sunt de la Dumnezeu.

Cine te învaţă să nu te închini la sfintele icoane, sau să nu asculţi de preoţi, sau să nu mergi la biserică, sau să nu faci Sfânta Cruce, sau să nu te închini la Sfintele Moaşte, sau să nu ţii Duminica, sau altceva rău de te învaţă, fugi de el că acela-i pecetluit de Antihrist.

Sectarii sunt buruienile crescute la umbra Bisericii, oameni stricaţi la minte şi la credinţă, prin care satana vrea să rătăcească şi pe alţii. Să nu-i ascultaţi! Cine s-a rupt de Biserică, s-a rupt de Trupul lui Hristos.

Fiecare sectar care s-a despărţit de Biserică, s-a despărţit de Hristos. Este om al satanei.

Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu.

Crucea este biruinţă, Crucea este steagul lui Hristos, Crucea este arma cu care Hristos a biruit puterile iadului şi ale morţii. Deci, vai şi amar şi blestemat şi de trei ori blestemat este acela care nu se închină cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos!

De câte ori auziţi cuvântul „Cruce”, să nu înţelegeţi ca sectarii cei nebuni, ca baptiştii, adventiştii, evangheliştii, penticostalii, nazarinenii, pocăiţii, secerătorii, tudoriştii, martorii lui Iehova şi toţi ceilalţi sectari, care bântuie lumea; gurile sectare cele hulitoare, care au umplut lumea şi care vatămă ţarina lui Dumnezeu-Cuvântul.

Să nu gândiţi despre Sfânta Cruce ca ei, ci aşa să înţelegeţi şi să ţineţi minte că, cuvântul „Cruce” are îndoită putere şi îndoită taină. Îndoită este Crucea, îndoite sunt înţelesurile Crucii.

Să nu înţelegeţi despre Sfânta Cruce aşa ca cei scurţi la minte şi neînţelepţi, care nu vor să se închine mântuitoarei Cruci a lui Hristos, cum zice Sfântul Apostol Pavel.

Lasă-i să hulească, pentru că i-a întunecat satana, le-a pus pecetea pe frunte mai întâi, adică unde stă creierul mare, că să nu creadă. Le-a pus pecetea pe mâna dreapta, că să nu o ridice la frunte să facă semnul cel mântuitor al preacinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a lui Hristos."

— Părintele Cleopa

"Le-am spus credincioșilor să meargă la Biserică, să participe la rugăciune, până se va ajunge, ferească Dumnezeu, la împărtășirea comună cu ereticii. Când ai să vezi că iau, din același potir, și ereticii și ortodocșii, atunci să nu mai intri!" — Arhimandritul Iustin Pârvu (1919-2013)

În vreme de prigoană creştinii să se adune în jurul preoţilor. Acolo e biserica unde este un antimis şi un preot ORTODOX care să slujească Sfânta Liturghie. Avem pildă în prigoana din secolul trecut cum plecau preoţii prin sate şi prin munţi cu câte un antimis în spate şi vase de slujit. Liturghia şi Sfintele Taine vor da putere creştinilor să înfrunte foamea şi să fie păziţi de orice vătămare sub acoperământul Maicii Domnului. Apoi să zică rugăciunea lui Iisus şi a Născătoarei de Dumnezeu sau Apărătoare Doamnă. În închisoare aceste scurte rugăciuni ne-au izbăvit şi am putut supravieţui regimului comunist fără să cedăm în faţa fiarei roşii.

Însă acestea sunt pentru creştinii mai căldicei, pentru că cei râvnitori pururea sunt pregătiţi; nu aşteaptă vreme de prigoană sau război ca să se îngrijească de sufletele lor. Pentru creştinul adevărat nu contează când vine războiul sau prigoana. Creştinul adevărat este mereu gata şi pregătit să Îl întâmpine pe Mirele cel ceresc cu candela sufletului aprinsă. Creştinul adevărat nu stă să pândească cu frică când vine războiul sau când va pica bomba deasupra capului lui. Ci el caută cum să jertfească mai mult aproapelui şi lui Dumnezeu. Adevăratul creştin caută Împărăţia cerurilor înlăuntrul său şi nu se teme de nimic în lumea aceasta trecătoare. Pentru el necazul este bucurie şi crucea Înviere.

Dar viaţa noastră este doar în mâna lui Dumnezeu şi numai El ştie sfârşitul omului. De aceea să nu ne înspăimânte când auzim de războaie şi urgii, că toate acestea trebuie să vină, după cum spune Mântuitorul. Să ne înspăimânte că sufletele noastre nu sunt pregătite să Îl întâmpine pe Hristos. Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu care se roagă pentru neamul românesc şi pentru sângele martirilor vărsat în temniţele comuniste, Dumnezeu să ne întărească să putem răbda vremurile care vin şi să ne zidim sufletele noastre şi neamul nostru românesc.

— Fragment preluat din Învățăturile și minunile Părintelui Justin

"Păzește-te, fiule, de cei cu credința strâmbă și de toate discuțiile lor, căci și pământul nostru s-a umplut de ei! Numai cel ce trăiește în Credința Ortodoxă își va mântui sufletul. Fiindcă nu există o altă credință mai bună, decât curata și sfânta noastră Credință Ortodoxă ... De asemenea, fiule, nu se cade să lauzi o credință străină. Cine laudă o credință străină face la fel ca și cel care-și hulește propria credință. Cine laudă credința sa și pe cea străină e un fățarnic și apropiat de erezie ... Dacă cineva îți spune: ''Credința noastră și a voastră este de la Dumnezeu'', atunci, fiule, răspunde-i așa: ''Fățarnicule! Cum pot fi amândouă de la Dumnezeu? Nu știi ce spune Scriptura: Este un singur Domn, o singură Credință, un singur Botez. (Efeseni 4, 5)'' Așadar, fiule, ferește-te de aceștia și întotdeauna apară-ți credința ta! Nu te înfrați cu ei, ci fugi de ei și întărește-te în credința ta prin fapte bune! ... Fiule, chiar dacă va trebui să mori pentru credința ta sfântă, du-te cu îndrazneală la moarte! Așa au murit și sfinții pentru Credința, iar acum viețuiesc întru Hristos." - Patericul pesterilor de la Kiev, 1806

Teodosie de Kiev, cunoscut, de asemenea, ca Teodosie din Peșteră, (în rusă Феодосий Печерский, transliterat: Feodosii Pecerski; în ucraineană Феодосій Печерський; n. 1029, Vasilkov, Rusia Kieveană, Ucraina – d. 3 mai 1074, Kiev, Rusia Kieveană) a fost un monah rus din secolul al XI-lea care a introdus monahismul cenobitic în Rusia Kieveană și, împreună cu Sf. Antonie de Kiev, a fondat Lavra Peșterilor din Kiev (Lavra Pecerska). A fost canonizat ca sfânt de Biserica Ortodoxă Rusă. O hagiografie a Sfântului Teodosie a fost scrisă în secolul al XII-lea.

Cea mai mare realizare a Sfântului Teodosie a fost introducerea regulilor monahale ale Sfântului Teodor Studitul în Lavra Peșterilor, de unde s-au răspândit în toate mănăstirile Bisericii Ortodoxe Ruse. Potrivit Cronicii vremurilor trecute:

„... mănăstirea a fost terminată în timpul stăreției lui Varlaam... Când Varlaam a părăsit mănăstirea... frații l-au vizitat pe bătrânul Antonie [fondatorul Lavrei Peșterilor, care trăia acum în adâncă izolare], cerându-i să desemneze un nou stareț pentru ei. El i-a întrebat pe cine îl doreau. Ei au răspuns că cereau doar ca [viitorul stareț] să fie cel desemnat de Dumnezeu prin alegerea sa proprie [a lui Antonie]. Apoi el i-a întrebat: „Care dintre voi este mai ascultător, mai modest și mai blând decât Teodosie? El să vă fie stareț”. Frații s-au bucurat ... și astfel l-au numit ca stareț pe Teodosie.

„Când Teodosie a preluat conducerea mănăstirii, a început să practice abstinența, postul și rugăciunea cu lacrimi... El a fost interesat, de asemenea, să identifice reguli monahale. Se afla în acea vreme la Kiev un călugăr pe nume Mihail de la Mănăstirea Studion, care venise din Grecia... Teodosie l-a întrebat despre practicile călugărilor studiți. A obținut regulile lor monahale, le-a copiat și le-a impus în propria sa mănăstire pentru a reglementa cântarea imnurilor monahale, efectuarea închinăciunilor, citirea pasajelor din Sfânta Scriptură, comportamentul în biserică, întregul ritual liturgic, comportamentul la masă, mâncarea specifică din zilele speciale și toate celelalte potrivit îndrumărilor.”

„După ce a obținut toate aceste informații, Teodosie le-a transmis mănăstirii sale, iar de aici toate celelalte au adoptat aceleași îndrumări întrucât Lavra Peșterilor este onorată ca cea mai veche dintre toate.” Teodosie a fost proslăvit (canonizat) ca sfânt de către Biserica Ortodoxă Rusă. Principala sa zi de prăznuire este 3 mai, data morții sale. Relicvele sale au fost descoperite de Sfântul Nestor Cronicarul pe 14 august 1091 și s-au dovedit a fi întregi. Moaștele au fost transferate în biserica principală (catedrala) a mănăstirii și a fost stabilită o a doua zi de prăznuire anuală pentru sărbătorirea acestui eveniment.

„Iar mulţimea să nu se mângâie cu gândul, că ar putea rămâne neatinsă de molima păcatului, fiind în comuniune cu un episcop păcătos şi dându-şi încuviinţarea pentru slujirea nedreaptă şi nelegluită ca episcop a întâistătătorului ei, de vreme ce prin profetul Osea (9, 4), asprimea lui Dumnezeu ameninţă şi spune: „Jertfele lor ca o pâine de jale; toţi cei ce mănâncă din ea se vor molipsi”, învăţând de bună seamă, şi arătând că sunt cu totul prinşi de păcat toţi cei care se vor fi molipsit de ofranda unui episcop profan şi nelegiuit. (…) Pentru aceasta, mulţimea, supunându-se poruncilor Domnului şi temându-se de Dumnezeu, trebuie să se depărteze de întâistătătorul păcătos şi să nu se lase amestecată în jertfele unui preot nelegiuit, mai cu seamă că ea (mulţimea, poporul) însăşi are mare putere, atât de a alege episcopi vrednici, cât şi de a-i îndepărta pe cei nevrednici. Noi vedem că şi acest lucru îşi are obârşia la Dumnezeu, anume ca episcopul, să fie ales sub ochii tuturor, înaintea mulţimii, şi să fie socotit vrednic şi potrivit printr-o judecată şi mărturie obştească… Dumnezeu porunceşte ca episcopul să fie rânduit în faţa întregii adunări, adică a învăţat şi a arătat că înscăunările episcopilor nu trebuie făcute decât cu ştirea poporului aflat de faţă, pentru ca, fiind de faţă mulţimea, să se dezvăluie păcatele celor răi sau să se vestească înaintea tuturor faptele vrednice ale celor buni, şi înscăunarea să fie dreaptă şi legiuită, ca fiind încuviinţată prin voinţa şi judecata tuturor.” - Sfântul Ciprian al Cartaginei, Scrisori, Editura Sophia, Bucureşti, pg. 315-316

„Găsim că într-o astfel de ticăloşie, nu numai cârmuitorii şi iniţiatorii, ci şi părtaşii sunt sortiţi aceleiaşi pedepse, dacă nu s-au separat de comuniunea cu cei netrebnici; după cum porunceşte Domnul prin Moise spunând: «Feriţi-vă de corturile acestor oameni netrebnici şi să nu vă atingeţi de tot ce e al lor, ca să nu pieriţi cu toate păcatele lor.» (Num. 16, 15). Iar Domnul a împlinit ceea ce i-a prevenit prin Moise. Toţi ce care nu s-au despărţit de Core, Datan şi Abiron, au fost pedepsiţi neîntârziat pentru părtăşia lor necuviincioasă”. - Sfântul Ciprian de Cartagina

„Au fost prinşi de erezie pentru o vreme Preacuvioşii Ioanichie cel Mare, Gherasim de la Iordan şi alţi câţiva bineplăcuţi lui Dumnezeu. Dacă sfinţii bărbaţi care şi-au dus viaţa numai şi numai cu grija mântuirii nu au putut pricepe dintr-o dată hula ascunsă sub o mască frumoasă, ce să mai spunem de cei care-şi duc viaţa în griji lumeşti, având despre credinţă o concepţie neîndestulătoare, cu totul neîndestulătoare?

Cum să recunoască aceştia erezia aducătoare de moarte, dacă ea li se înfăţişează sub masca înţelepciunii, dreptăţii şi sfinţeniei? Iată pricina pentru care obşti creştine întregi şi popoare întregi s-au plecat lesne sub jugul ereziei!

Din aceeaşi pricină este foarte anevoioasă întoarcerea din erezie la Ortodoxie, cu mult mai grea decât întoarcerea din necredinţă şi idolatrie. Ereziile care sunt mai aproape de ateism sunt mai lesne recunoscute şi oprite decât cele mai puţin îndepărtate de credinţa ortodoxă şi, ca atare, mai ascunse.”

— Episcopul Ignatie Briancianinov

☦️ ,,Dușmani ai Lui Hristos sunt nu numai ereticii,ci și cei aflați în comuniune cu ei." - Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur

☦️ ,,Cercetați Episcopii voștri într-o singură privință. Aflați dacă sunt ortodocși, nu învață dogmele potrivnice credinței adevărate si nu slujesc oare cu ereticii și cu schismaticii?" - Sfântul Ghenadie Scolarul

☦️ ,,Credința noastră nu este de vânzare." - Sfântul Arsenie Capadocianul

„Păcatul personal este o încălcare a Legii pe care Dumnezeu îl poate şterge, dar erezia este o schimbare a Legii care face imposibilă orice comuniune cu Dumnezeu.” — Sfântul Nicodim Aghioritul

Este esențial să discutăm având la bază învățătura Sfinților Părinți, Sfânta Tradiție, să nu schimbăm nimic, nici din literă, nici din duh, cercetând duhurile, pentru a socoti totul în lumina Sfinților Părinți, însuflați de Duhul Sfânt, așa cum au făcut și Sfinții Apostoli când a fost întemeiată Biserica. - Sfântul Teofan Zăvorâtu