ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

🛐 Foarte pertinent: Dumitru Dimitrie despre ecumenistul Patriarh Daniel →

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

Ecumenistul Patriarh Daniel
Ecumenistul Patriarh Daniel

În perioada 1974-1976, Patriarhul Daniel a urmat cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București, Secția Sistematică, sub îndrumarea Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, iar apoi și-a continuat studiile în străinătate:

  • doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universității de Științe Umane din Strasbourg (Franța) și
  • doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania).

Patriarhul Daniel deține numeroase funcții pe plan bisericesc:

  • Membru fondator și membru de onoare al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (București);
  • Membru al Comitetului Executiv și Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Geneva, 1991-1998);
  • Membru al Prezidiului și Comitetului Central al Conferinței Bisericilor Europene (din 1990);
  • Vicepreședinte al celei de-a II-a Adunări în Generale a Conferinței Bisericilor Europene (Graz, 1997).

Un ortodox care să facă cursuri de 2 ani la facultatea de teologie la protestanți și apoi 2 ani la facultatea de teologie la catolici, apoi și membru la organizațiile eretice, mi se pare prea mult și deajuns să ne dăm seama că a fost pus, nu ales, în funcția de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române pentru a promova ecumenismul eretic.

Și astfel se împlinesc cuvintele Sfinților Părinți, că "ereticii vor pune mâna pe biserică".

Sursa: https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=pfbid0JkL3zgeZdhoycMN5z2y9gAPFvuPpocVhs6mYhKEbD6LqcJm6ys7esF9ZkRaE7trcl&id=100008527272282


Comentariul Ortodoxia.RO:

Citiți următorul articol de pe blogul SACCSIV:

Aproape toți ierarhii BOR au fost școliți în occident, au trecut foarte scurtă vreme prin monahism (strict cât să figureze că sunt monahi, căci ierarhi pot fi doar călugarii), au funcții in organismele ecumeniste din occident sau sunt participanți la întrunirile ecumeniste

🔥 Teofil Creangă: Mesaj către IPS Calinic, protopopii și clerul cu funcții de conducere a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților →

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

Schismă și ecumenism în Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților ?

Înalt Preasfințiți Părinți și cler ecumenist din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, încotro păstoriți turma încredințată de Arhiereul ceresc?

O bogată și pompoasă activitate ecumenistă prinde contur sub oblăduirea și îndrumarea sfințiilor voastre.

Când vă închinați sfântului și marelui mucenic Ioan cel Nou, nu vă întrebați ,,este bine ce facem?" ?!

Nu vedeți că o mare superficialitate și nepriceperea teologică și dogmatică înveșmântată în haina mândriei transpare din colocviile, conferințele, întâlnirile, proiectele, hramurile, taberele și activitățile pe care le organizați?

Din păcate, ecumenismul este în floare!

În afară de slujbele în care se coboară harul dumnezeiesc, restul, cam apă de ploaie, activități fără consistență duhovnicească.

Pare că cinstiți pe sfinți, dar învățătura lor și sfintele canoane le călcați în picioare.

Iar căderea pornește de la relativizarea sfintelor canoane și merge până la încălcarea lor, deși ați făgăduit la hirotonie să le respectați.

Sub înșelătoare cuvinte și cu ,,binecuvântare" ați implicat recent (16 - 19 august a.c.) Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților în dialogul cu ereticii catolici ai Universității pontificale din Chile.

Ba vă mai și mândriți cu participarea sectorului cultural la astfel de conferințe, pe care le numiți, ,,conferințe internaționale de studii patristice", unde de fapt, în două cuvinte, vă vindeți credința.

Oare ce ar zice Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou despre această activitate cu ereticii catolici ?

Pentru că faceți contrar celor făcute de el.

El i-a demonstrat ereticului Reiz (catolic) că a sa credință este greșită, iar voi, de bunăvoie, trădați ortodoxia și pe sfinții noștri la aceste întâlniri.

Apoi, postați public aceste trădări ca mari succese ale arhiepiscopiei.

Astfel, sfințiile voastre, nu mai aveți credința curat ortodoxă, ci o corcitură între ortodoxie și erezie.

Iar la finalul acestor întâlniri cu ereticii îi poftiți cu amabilitate să ne viziteze și ei.

Și astfel faceți din mănăstirile Putna, Voroneț, Sf Ioan etc. adevărate oaze ecumeniste.

Totul e o distracție și o voie bună pe meleagurile însorite ale Moldovei, cu serbărele și filmări, care să îngroașe portofoliul sectorului cultural.

Și, desigur, vor urma rugăciunile în comun cu ereticii, așa cum se obișnuiește în alte părți.

Poate aveți în plan, după modelul mai marelui vostru, mitropolitul Teofan, să-l primiți și pe Papa (căpetenia ereticilor - ferească Dumnezeu !!!) cu pupături și îmbrățișări în centrul Sucevei spurcând spațiul moldav ?!

Acest mitropolit Teofan este renumit pentru trădările sale ecumeniste și pentru prigonirea credincioșilor ortodocși, în special de la Schit Orășeni, care nu-l pomenesc din pricina semnării ereziei la sinodul tâlhăresc din Creta.

Acești credincioși au mers canonic cu întreruperea pomenirii, dar sunt prigoniți la sânge de acest mitropolit care uzează inclusiv de autoritățile statului.

Mai nou, ați primit cu fast, o delegație din Grecia în frunte cu Mitropolitul Ignatie al Demetriadei.

Nu știți că Biserica Greciei a recunoscut oficial, în 2019, biserica schismatică din Ucraina, și astfel, conform sfintelor canoane, a devenit schismatică ?

Bineînțeles, în afară de puținii ierarhi care s-au opus.

Canoanele 10 apostolic și 11 apostolic interzic cu strictețe comuniunea cu schismaticii, în special comuniunea de rugăciune sau cea liturgică.

În afara Bisericii sunt și vor fi cei care se află în comuniune cu schisma ucraineană.

Și nu se poate face o pomenire liturgică a acelor ierarhi care recunosc această ,,biserica" autocefală și schismatică a Ucrainei.

Or voi ați primit cu mult fast această delegație schismatică, ba au și participat la slujbe, au ținut predici, antrenând în aceste activități schismatice mulțime de popor și pe unii reprezentanți ai autorităților.

De asemenea, mitropolitul Ignatie al Demetriadei, este cunoscut și pentru abateri eretice, cum ar fi teologia post-patristică (vezi Academia teologică de la Volos a Sfintei Mitropolii a Demetriadei), care a produs mare sminteală și tulburare în biserica Greciei prin 2011, când s-a propus și caterisirea acestui mitropolit.

Atunci au luat poziție împotriva sa mai mulți mitropoliți, printre care și Serafim de Pireu care l-a criticat, de asemenea, pe acest Ignatie și pentru poziția sa pro papistașă.

Or în conștiința istorică a Bisericii Ortodoxe, Papismul este o erezie înfricoșătoare cu mai multe capete, adeverită de mai multe sinoade ortodoxe.

Nu mai intru în detalii.

Trendul în care ați început să vă înscrieți cei din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este unul schismatic și pro papistaș.

Lucrurile sunt clare:

  1. Fanarul, în frunte cu patriarhul eretic Bartolomeu (un Arie al zilelor noastre și care se vrea și papă peste Răsărit) a făcut intruziune în teritoriul canonic al Bisericii ruse, rupând o parte din ea și creând schisma ucraineană;

  2. Apoi, a atras de partea sa, în schismă, bisericile Greciei, Ciprului și Alexandriei, făcându-le și pe acestea să recunoască schisma din Ucraina;

  3. Ca urmare (corect canonic), Biserica Rusiei a întrerupt comuniunea cu toții arhiereii acestor biserici care au acceptat schisma ucraineană;

  4. Și așa cum Patriarhia Constantinopolului a invadat spațiul canonic al Bisericii ruse, tot așa și Patriarhia română a făcut în Moldova, creând o structură schismatică care este ,,mitropolia Basarabiei";

  5. Fanarul își continuă activitatea persistentă și activă de promovare a schismei ucrainene negociind cu bulgarii și macedonenii;

  6. Fanarioții fac presiuni și asupra BOR de a recunoaște schisma ucraineană.

  7. Prețul acestei recunoașteri este Moldova, adică procesul de transferare a Bisericii Moldovei la ,,Mitropolia Basarabiei".

  8. Lumea ortodoxă este ruptă în două; pe de o parte Biserica rusă (cea mai mare ca mărime), iar pe cealaltă parte Patriarhia Constantinopolului care este schismatică, atrage de partea ei și alte biserici și se îndreaptă cu pași repezi spre erezie, spre unire cu Vaticanul.

Și, din păcate, noi românii, conduși de arhieriile voastre, ne-am poziționat greșit, alături de cine nu trebuie, de Constantinopol, lucru care, dacă nu vă treziți, ne va duce mai întâi în schismă, iar mai apoi în erezie.

Să nu fie !!!

Activitățile Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților se înscriu pe această linie schismatică și eretică arătată mai sus.

De ce nu realizați activități împreună cu Biserica Rusiei sau a Bulgariei sau a Georgiei sau a Bisericii Canonice a Ucrainei.

De ce nu luați exemplu Bisericilor Georgiei și Bulgariei care au ieșit din CMB?

De ce luați numai ce este rău de la alții și vă împrieteniți cu vrăjmașii lui Hristos?

Voi luați lumină de la apus, de unde vin toate răutățile, ereziile, depravările și sodomiile.

Apus care are tot interesul să-l sprijine pe Bartolomeu și Fanarul, pentru a lovi în Rusia și în Biserica ortodoxă rusă.

Apus care vine cu chipul binelui spre a vă înșela.

Acel Apus care întreține și războiul din Ucraina, schisma din Ucraina, mândria Fanarului și ruperea ortodoxiei.

Ce ușor sunteți de înșelat!

Pățiți exact cum au pățit regii păcătoși din Vechiul Testament care erau înșelați de prorocii mincinoși.

Schisma din Ucraina nu va învinge.

Recent, la 24 august 2023, de Ziua Independenței, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a rugat pentru pace în Catedrala Sfânta Sofia din Kiev împreună cu șefii schismaticilor și BGCU, catolici, evrei, musulmani și protestanți.

Cărui dumnezeu s-au rugat ei?

S-au rugat exact așa cum s-au rugat și prorocii mincinoși din timpul Sfântului Ilie.

Și de asta, nu va trece mult timp și Dumnezeu îi va pierde.

Despre acestea a prorocit Sfântul Lavrentie de Cernigov:

„Aşa precum nu poate fi despărţită Preasfânta Treime, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh, care este Unul Dumnezeu, la fel nu pot fi despărţite Rusia, Ucraina şi Bielarusia.

Împreună ele constitue Sfânta Rusie.

Să ştiţi aceasta, ţineţi minte şi nu uitaţi!

În oraşul Kiev niciodată nu a existat Patriarh."

El mai spunea:

”Când va apărea puţină libertate, bisericile, mănăstirile se vor deschide şi vor fi restaurate, atunci toate învăţăturile înşelătoare vor ieşi la suprafaţă împreună cu dracii şi ateiştii tainici (catolicii, uniaţii, ucrainenii-de sine sfinţiţi şi alţii) şi în Ucraina, cu mare îndârjire, se vor năpusti asupra Bisericii Ortodoxe Ruse, împotriva unităţii şi sobornicităţii ei.

Aceşti eretici vor fi sprijiniţi de puterea cea fără de Dumnezeu, iar apoi vor lua cu de-a sila de la ortodocşi bisericile şi-i vor bate pe cei credincioşi.

Atunci Mitropolitul Kievului (nu este vrednic de acest nume) împreună cu adepţii săi – arhiereii şi iereii – foarte puternic vor zdruncina Biserica Rusă.

Lumea întreagă se va uimi de nelegiuirea lui şi se va înspăimânta. El se va duce în veşnica pierzare, precum Iuda.

Însă toate aceste defăimări şi învăţături înşelătoare vor dispărea din Rusia şi va fi Una singură Biserică Ortodoxă Rusă”.

Părintele Lavrentie vorbea insistent şi cu severitate:

,,Rusia Kieveană a fost dintotdeauna împreună cu Marea Rusie.

Kievul fără Marea Rusie şi separat de Rusia este de neînchipuit în nici o situaţie şi în nici un caz."

Părintele a prevăzut ,,că sfârşitul lor va fi rușinos şi adepții lor vor primi pedeapsa cerească de la Domnul Împăratul puterilor”.

El îi preîntâmpina pe ucenicii săi să rămână credincioşi Patriarhiei Moscovei şi în nici un caz să nu adere la nici un fel de dezbinare.

Deci, atenție mare Înalt Preasfințiile Voastre, în ce tabăra vă situați și ce faceți cu acest popor și unde îl duceți !

Cu Fanarul, Grecia, Cipru, Alexandria, schismaticii ucraineni și Vaticanul, sprijiniți și împinși în prăpastia iadului de occidentul satanizat sau cu bisericile care urmează tradiția patristică?

Răspunderea sfințiilor voastre este înfricoșătoare.

Sursa: https://www.facebook.com/100022675903641/posts/pfbid02HrkeZC5UEiKzbUXKC2YMRoMAJfNaBzLGkNc2vES9tkxAbriCt58f9LWPvn4zRHKDl/

☦️ Un alt părinte care a profețit despre Sinodul din Creta este Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia.

- Posted in Profeții și Proorocii by

Părintele Selafiil l-a cunoscut pe Sfântul Kukşa al Odesei când era tânăr. Sfântul l-a primit, deși era târziu (și in mod normal nu se mai întâlnea cu nimeni la acea oră), spunându-i să se roage pentru el.

Parintele-Selafiil-cel-orb-de-la-Manastirea-Noul-Neamt-din-Basarabia

Părintele spunea că vremea este aproape: "O să înceapă mare învălmășeală în Biserică, eu n-o s-o prind, dar voi o s-o prindeți."

Mai spunea că "e aproape timpul cînd cărţile ortodoxe vor fi nesemnate şi se vor răspîndi din mînă în mînă".

Atunci vor propovădui femeile, ca pe vremea sfinţilor apostoli, deoarece preoţii nu o vor putea face.

Dreapta credinţă va fi păstrată prin epistole răspândite printre credincioși, deoarece partea oficială a Bisericii nu va mai propovădui adevărul. Cu toate acestea, părintele spunea "să mergem aşa înainte, fără să ne rupem de episcopi."

Parintele Selafiil de la Noul Neamț, “Dragostea care nu cade niciodată”, Editura Cathisma


Părintele este un Sfânt! A murit în 2005, iar marea învălmășeală de care vorbește este pseudo-sinodul de la Creta.

Deja la magazinul Mitropoliei se găsesc cărți cu autori anonimi (nesemnate)!

Asta nu înseamnă să nu trebuie să criticăm abaterile și rătăcirile ierarhilor și să nu luăm atitudine ... din contră, suntem datori să mărturisim Adevărul ... că de nu o vom face noi, atunci pietrele vor vorbi!


Bătrînul Selafiil a fost o comoară du­hov­nicească de nepreţuit pentru obştea de la Noul Neamţ, alcătuită iniţial nu­mai din călugări tineri. Prin sfaturile şi pil­da sa de viaţă, alături de ceilalţi cîţiva bă­trîni care au revenit după prigoana co­munistă, părintele Selafiil a restabilit con­tinuitatea, după ruptura de treizeci de ani produsă în monahismul basa­ra­bean. La rugăciunile bătrînului mulţi fraţi s‑au iz­băvit de pa­timile şi gîndurile care îi chi­nuiau, iar alţii pot povesti cazuri mi­nu­nate pe care Dumnezeu le‑a săvîrşit prin smeritul pă­rinte. Odată părintele i-a măr­turisit unui ucenic de chilie: „Viaţa mea s‑a terminat demult, dar Dumnezeu mă mai lasă să trăiesc pentru alţii”.

✡️ Trădătorii ortodoxiei - Ierarhii români care au participat la sinodul tâlhăresc din Creta, Kolymbari

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

✝️ Părintele Iustin Pârvu: „Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?

- Posted in Părintele Iustin Pârvu by

„Să nu risipim turma! Cum să nu fie risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate”?

Parintele Justin - 9 feb 2013

Părinte, știți foarte bine că a fost acest miting împotriva actelor cu microcip, la care am participat și noi. Mulți spun că atmosfera de acolo a fost una de rugăciune şi un protest paşnic prin care s-a cerut alternativă simplă la cardurile de sănătate electronice. Din păcate majoritatea reprezentanţilor mass-mediei au prezentat manifestația în defavoarea noastră, încercând să ridiculizeze prezența noastră acolo, intervievând mai mult bătrâni sau cerșetori care se aciuaseră pe lângă manifestanți și banalizând evenimentul. Credeți că a avut vreun efect pozitiv acest miting?

Bineînțeles că cei care au fost prezenți acolo și-au făcut datoria față de societatea în care trăiesc, față de neamul din care se trag, față de generația de mâine. Acești oameni au riscat atât imaginea și poziţia lor socială, cât poate și pâinea de la gură. Aceștia sunt modele și repere pentru generația de mâine și sunt dovada existenței unei rezistențe de luptă împotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce în ce mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se va întoarce împotriva noastră, a cetățenilor şi abia atunci vor înţelege cei care au ridiculizat și nu au înțeles jertfa acestor oameni.

Dar mai presus de acestea, pentru mine acest miting a fost mai mult ca un examen pentru societatea ortodoxă românească. Un examen cu rezultate foarte slabe pentru cinul preoţesc în general, pentru că ei trebuiau să fie primii, în fruntea poporului și în număr cât mai mare ca să fie exemplu de jertfă pentru credincioși. Dar ei au fost de fapt ultimii. De aceea sunt şi foarte dezamăgit, pentru că dacă preoţii nu au răspuns la apelul acesta, la strigătul disperat al turmei pentru ajutor, înseamnă că noi nu mai avem preoţie. Nu mai are cine propovădui cuvântul adevărului în faţa credincioşilor. Care adevăr îl propovăduiesc ei? Degeaba vorbești cuvinte frumoase pentru Evanghelie dacă nu vezi că Hristos este în aproapele, în aceștia mai mici ai tăi. Deci pentru ce mai stăm noi în altar şi apărem în faţa bieţilor oameni? Ei vor să audă ceva de la noi, să spunem ceva turmei acesteia, să înveţe ceva de la noi. Nu mai are însă de la cine, cum spune psalmistul: „toţi netrebnici ne-am făcut”. Sunt foarte deprimat când văd un preot că îmi trece pragul acestei chilii şi nici nu pot să îl mai privesc, că e ţepos în convingerea lui şi se face că nu ştie despre ce este vorba. Nu este o atitudine creştină. Nu ştiu ce spun ei credincioşilor din faţa altarului. Ce atitudine au ei faţă de pericolele ce ne înconjoară? Post şi rugăciune – e uşor de zis, când şi aşa biata mamă nu mai are ce pune copiilor ei pe masă. Nu prezintă realitatea vieţii în care trăim, se tem să spună un adevăr. Se pierd oamenii cu grămada, cu naţiunile, nu numai câţiva, nu doar ca indivizi. Şi ei stau liniştiţi. E o situaţie foarte grea, pentru că am ajuns la cuvântul Scripturii: „bate-voi păstorul şi se vor risipi oile”. Să nu risipim turma! Cum să nu fi risipite oile când păstorii sunt bătuţi şi pironiţi de propria lor frică şi laşitate?

Asta poate şi datorită faptului că unii nu înţeleg pericolul acestor cipuri şi chiar ne acuză pe noi că facem dezbinare în Biserică pentru o problemă care nu este așa de semnificativă şi capitală în mântuirea noastră.

După cum spun și Sfinții Părinți, mai bine o biserică împărţită decât una rătăcită. Cum să nu fie o problemă majoră lucrarea masoneriei azi în lume, că până la urmă aici ajungem, aceasta este în spatele acestui sistem? Cipul nu este altceva decât lucrarea masoneriei și cel mai bun mijloc de a subjuga Biserica şi fiinţa umană, de a o depărta, uşor, uşor, pe nesimţite de Creatorul său. Dacă noi ne facem că nu există acest rău luciferic, masoneria, înseamnă că nu avem răspuns la niciuna din problemele şi necazurile oamenilor de azi. Înseamnă că ne facem că nu vedem nimic rău. Cipul este propaganda masoneriei şi acceptându-l dăm curs şi putere acestei organizaţii dubioase care vrea să îl instaleze pe antihrist ca lider mondial. Dacă oamenii nu conştientizează că sunt societăţi secrete care conduc din umbră, nu vor înţelege nimic. Răul și fărădelegea nu se mai lucrează la lumină, se lucrează în ascuns. Nu mai sunt închisori şi prigoană ca pe vremea comunismului, au altă metodă, de a ne obişnui şi a îndrăgi tehnica şi cipul, care deocamdată par folositoare, ca ei să ne subjuge şi să ne controleze permanent ca într-o închisoare invizibilă, dar cu mult mai puternică.

Cum să nu se descurajeze creştinul simplu când vede că nu mai are susţinere duhovnicească din partea păstorilor duhovniceşti?

Oamenii nu au de ce să se descurajeze, pentru că cei care au fost acolo sunt bine documentaţi şi informaţi şi ştiu ce pericole ne pândesc, aceştia ştiu mai bine decât păstorii lor ce să facă. Și la protest au fost majoritatea intelectuali cu o poziție în societate, medici, profesori, ingineri, și nu doar analfabeți așa cum a vrut să prezinte mass-media. Mă doare sufletul pentru cei care din neştiinţă cad în capcanele şi mrejele acestui sistem antihristic. Sunt sigur că oameni ar fi fost mai mulţi dornici să vină la acest miting, în număr mult mai mare (pentru că, să nu uităm, au fost 1 milion de semnatari împotriva actelor biometrice), dar foarte mulţi dintre aceștia nu au avut un ban să plătească drumul până la Bucureşti, sau poate au avut serviciu sau nu au știut. Şi cine a vrut să fie la datorie a riscat. În împrejurări grele creştinul trebuie să aibă o limpezire a lucrurilor, o catehizare din partea preotului care nu a existat. Și poate că mulți nu au știut.

Ce părere aveţi despre ierarhii ortodocşi care, în frunte cu Patriarhul ecumenic, au participat la întronizarea papei dând chiar sărutarea păcii la liturghia lor catolică?

Este o situaţie cum nu se poate mai vitregă, foarte primejdioasă pentru noi, creştinii ortodocşi, şi nu doar pentru ortodocşi, ci şi pentru lumea catolică de altfel care nu cred că are ceva în comun cu evreii şi budiştii şi musulmanii, care au fost invitaţi la întronizarea Papei. Cum să mai ajuţi tu prin dialog ecumenic, să îndrepţi un catolic la adevărata credinţă a Sfinţilor Părinţi când tu însuţi, ca şef al ortodocşilor, te pupi cu papistaşii şi cu evreii, pe care îi consideri fraţi cu tine de credinţă? Doar pentru că suntem creaturi ale lui Dumnezeu??? Ei vor să niveleze toate religiile într-una şi nu mai cântăresc diferenţele majore, ci doar micile asemănări, pentru aşa-zisa pace falsă. Nici catolicii nu cred că sunt împăcaţi aşa deplin cu situaţia aceasta de vânzare a creştinismului, încât să te aliezi şi cu musulmanul. Este o demonizare a lumii. Iar ierarhii noştri ortodocşi nu fac altceva decât să joace un teatru care dă bine şi pe care sunt obligaţi să îl dea cât mai bine, la ordinele stăpânilor lumii. De altfel în adâncul lor nici ei nu au o convingere solidă despre acest ecumenism, dar nu au curajul să se opună acestui curent, să se opună masoneriei care le impune acest ecumenism şi nivelare a credinţelor. Sunt nişte păpuşi care însă au pierdut harul adevărului, care doar mimează adevărul. Dar nu îl mai deţin. Se sărută cu ereticii, dar duc pe umerii lor răspunderea căderii unui neam, a unei biserici în apostazie. Îi întreb şi eu pe aceşti ierarhi dacă îi îndreptăţeşte vreun canon să fie eretici?

Iar acest papă, Dumnezeu să îl ierte, are un rol malefic nemaiîntâlnit pentru creştinătate, pentru omenitate, pentru neamurile creştine.

Da, aţi văzut că şi acest părinte grec Elpidie, care face misiune în Africa, a profeţit înainte cu trei luni ca papa să îşi dea demisia, că acest papă va fi înlocuit cu alt papă care va veni ca unul din profeţii mincinoşi înainte mergători ai antihristului.

Da, îl apreciez foarte mult pe acest părinte. Şi am rămas impresionat de dragostea lui pentru lumea aceea uitată din Africa şi cum copiii aceia negri, neajutoraţi, roiau în jurul lui ca în jurul lui Hristos. Daca aş fi fost cu 20 de ani mai tânăr, în Africa m-aş fi dus şi eu, acolo unde civilizaţia aceasta dezvoltată lipseşte. Acest părinte Elpidie este un far călăuzitor pentru creştinătatea de azi.

Cum vedeţi această mediatizare intensă a papei şi imaginea de aureolă pe care i-o creează mass-media? Acest papă este filmat adesea spălând picioarele bolnavilor, deținuților şi alte fapte de milostenie cu care se afişează.

E uşor şi plăcut să faci pe milostivul în faţa presei ca toată lumea să te laude. Nu asta e milostenie. Milostenia este să nu ştie stânga ce face dreapta şi de altfel ar trebui să stea în mijlocul necăjiţilor tot timpul, nu doar când vin presa şi televiziunea.

Asta e o falsificare, bombonele pentru copii. El dictează şi programează dinainte câţi săraci să vină şi ce oameni bolnavi ca să dea mai bine în ochii lumii. Asta e un fel de praf în ochi pentru creştini, nicio realitate de altfel.

Credeţi că va cuceri lumea cu astfel de atitudine?

Nu sub nicio formă. Nu va face decât o zarvă mare în lumea creştină încât o să fie huiduit şi de ai lui.

Cum vedeți urgentarea sinodului panortodox, care a fost anunţat pentru luna iunie?

O să facă ei, dar va fi ce s-a întâmplat cu sinodul de la Ferrara-Florenţa. Tot aşa va fi şi acum, vor fi aceleaşi dispute dogmatice şi, slavă Domnului, vom mai avea nişte ierarhi care cred eu că nu vor ceda Ortodoxia. Şi doi, trei dacă sunt, e suficient. Avem datoria însă să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să îi păzească pe ierarhii ortodocşi în dreapta credinţă, pentru că altă salvare nu mai avem decât în mila lui Dumnezeu. Dacă ne vom ruga, vom îndupleca milostivirea Sa. În cea mai mare măsură, masoneria şi-a atins scopul, de aceea şi iese la iveală să îşi finalizeze planurile.

Dar am credinţa că Dumnezeu va lumina sufletele acestea tinere, şi va aduce câte o lumânare în întunericul acestui veac. Mila lui Dumnezeu şi harul de sus, acestea au condus Biserica purtată pe aripile Duhului Sfânt. Preoţii de azi care tac, se vor convinge ei înşişi de aceste pericole şi se vor îndrepta.

Cum catalogaţi gestul maicii stareţe de la mănăstirea Văratec, care a penalizat maicile pentru faptul că au înaintat Casei Naţionale de asigurări refuzul cardului electronic de sănătate? Iar în urma multelor ameninţări, maicile au cedat şi au fost obligate să îşi ceară iertare pentru gestul lor, semnând chiar un document prin care se deziceau de atitudinea lor.

Acest episod seamănă cu un episod de la puşcărie, din viaţa puşcăriaşilor din lagărele comuniste. Aşa sunt şi unele mănăstiri acum – lagăre comuniste. Este ceea ce am trăit şi eu în lagărul de la Baia Sprie. La o perioadă regulată de vreo 2- 3 ani, securitatea făcea nişte sondaje printre deţinuţii politici. Şi ne chema anchetatorul la birou, ademenindu-ne cu vorbe dulci: „Uite ai atâţia ani de puşcărie şi încă mai ai… nu e păcat să îţi iroseşti tinereţea aici in închisoare? Nu te impresionează faptul că ai rămas un om de nimic în societate şi viaţa ta este ratată?…” Dar noi nu ne lăsam impresionaţi de această bunătate falsă, care era un şiretlic. Şi îşi continua cântarea: „Iată, dacă vrei să ai o bucurie a libertăţii şi să îţi putem uşura situaţia asta grea, uite noi întindem o mână de ajutor şi dacă poţi ia oleacă de hârtie, treci în biroul celălalt şi semnează că îţi pare rău pentru ce ai făcut”.

Şi ajunge şi la mine anchetatorul şi își spune cântarea lui de partid. Şi la urmă mă întreabă: „Ce impresie ai?”

„Domnule, nu am absolut nicio impresie”, îi răspund. „Doar că mai am încă 9 ani de puşcărie şi cred că oi termina”.

Şi el insista: „Dar chiar aşa îţi arunci viaţa şi tinereţea pe nimic?” „Nicio problemă, i-am răspuns, eu am aruncat-o încă de copil de 18 ani când am intrat în mănăstire, să mor pentru Hristos”. Nu le convenea: „Măi, banditule, când m-oi ridica de pe scaun şi ţi-oi arăta eu pentru ce mai ai de trăit…” Şi te lua şi te zgâlțâia oleacă, important era să nu ne lovim la cap.

Ei bine, aceste anchete ademenitoare se întâmplau din doi în doi ani. Dar noi aveam deja o experienţă de temniţă şi nu dobândeau nicio informaţie de la noi. Securistul ieşea cu un dosar gol goluţ afară. Trebuia să defaimi pe cineva, să dai măcar un nume, nu scăpai doar cu o desolidarizare, lepădare de convingerile tale şi să accepţi reeducarea de către Partidul comunist. Sigur, la un deţinut mai cu renume, veneau câte trei securişti deodată, nu doar unul. Veneau cu planuri, proiecte să te convingă de realizările Partidului. „Uite, domnule, Lacul Bicaz, uite ce realizare!…” şi îmi arăta poze. „Da, domnule, Lacul Bicaz, dar ştii dumneata ce era sub acest lac? Trei biserici, patru şcoli, o casă de copii, un spital şi locuinţele oamenilor. Unde sunt toate acestea acum? Întreabă-mă pe mine că eu sunt de acolo”. Rămâneau şi ei uimiţi la ce le spuneam. „Pot să vă spun şi cine erau directorii la aceste şcoli, dar nu vreau să vă încarc memoria”…

Cam acelaşi lucru s-a petrecut şi cu maicile noastre de la Văratec. Ele, sărmanele, de frică să nu le ia rangul, scofia (de parcă ar fi mare slavă), au semnat, ademenite că vor fi reabilitate acolo, că le pare rău şi au promis că data viitoare vor fi ascultătoare. Şi–or fi primit ele scofiile înapoi dar s-au dezbrăcat de slava lui Hristos, pentru că nu au suferit puţină batjocură pentru lumea aceasta trecătoare. De aceea, un novice trebuie să fie cu mare atenţie în ce mănăstire intră. La vedere, sunt flori frumoase, icoane pictate care mai de care şi veşminte preoţeşti împodobite frumos, dar esenţa, viaţa duhovnicească, este putredă de tot. În astfel de mănăstiri găseşti de fapt un sistem securist, un stat poliţienesc. Bineînţeles că nu este aşa peste tot.

Acest spirit poliţienesc este în firea lor, a stareţilor, pentru că atunci când s-a închegat dinastia asta a stareţilor prin mănăstiri s-a stabilit tot pe acest criteriu de devotament către Partid. Sinaxele stareților nu erau altceva decât nişte şedinţe de partid. Se aşezau cu burţile pe scaune şi cu bastoanele în față aşteptau să se termine şedinţa şi să meargă la o a doua ediţie de petreceri…, ce ştiau ei despre problemele Bisericii şi ale societăţii? Habar nu aveau ce substraturi aveau aceste şedinţe şi care era rădăcina acestor şedinţe, aşa de neputincioşi şi slabi erau. Dar nici nu puneau stareţi buni inteligenţi şi cuvioşi la conducere, nu cumva să se împotrivească vreunul. Aşa e şi acum. Care se supune mai uşor la ordin şi care dă tributul mai uşor… dacă era vorba să îl întrebi pe unul din aceşti stareţi dacă se desolidarizează de partid şi de crimele pe care le comitea, se făcea că nu ştie nimic. Cum să se dezică el de partid care îi dădea un salariu foarte mare pentru acea vreme, ca al directorilor?

Era şi mândria şi poziţia asta a lor de stareţ. Vai de mine, să dai afară un stareţ! Era cea mai mare crimă şi ruşine să renunţi la demnitatea asta de lux în societatea românească! Dar comportamentul multora din aceşti stareţi era mai nedisciplinat şi bădăran ca al unei ţărănci. O mână de săraci ţărani simpli a făcut mult mai mult decât o mână de aşa-zişi stăreţoi.

Suntem printre primii europeni care introducem acest card, numit inteligent, în sistemul de sănătate? Ce mai putem face să îl stopăm?

În ce constă inteligenţa şi genialitatea acestui sistem? Că vor şti mai multe informaţii despre noi? Est inteligent pentru ei, dar noi rămânem întârziaţi. Tot Marx, Engels, Lenin au rămas. Acum nu vine să te mai întrebe ca la anchete, acum îţi dai de bună voie acordul să fii anchetat permanent. Nu trebuie cedată lupta aceasta şi avem datoria de a continua, fiecare după puterile sale, unii prin conferinţe, alţii prin demersuri legislative, unii prin cuvânt, fiecare să îşi facă datoria în faţa lui Dumnezeu şi aşa, cu inimile smerite, vom primi şi ajutorul şi harul din Lumina Sa.

Interviu cu Părintele Justin Pârvu, realizat de Monahia Fotini, 3 aprilie 2013, apărut în numărul 28 al revistei ATITUDINI

🎯 SACCSIV - un articol pertinent: Aproape toti Ierarhii BOR au fost scoliti in occident, au trecut foarte scurta vreme prin monahism (strict cat sa figureze ca sunt monahi, caci Ierarhi pot fi doar calugarii), au functii in organismele ecumeniste din occident sau sunt participanti la intrunirile ecumeniste. →

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

Aproape toti Ierarhii BOR au fost scoliti in occident, au trecut foarte scurta vreme prin monahism (strict cat sa figureze ca sunt monahi, caci Ierarhi pot fi doar calugarii), au functii in organismele ecumeniste din occident sau sunt participanti la intrunirile ecumeniste.

Fratele acelas a facut o observatie interesanta in comentariul sau postat la LICHIDAREA oricărei reacţii antiecumeniste, din care citez un fragment edificator:

Ierarhii, dupa cum am vazut in acea lista, sunt alesi din randul monahilor, ca asta-i obliga canonul elementar. Dar absolut toti NU sunt alesi din randul monahilor normali, adevarati, care au ani si zeci de ani de monahism, rugaciune, jertfa, suferinta, ascultare adevarata in duhul Mantuitorului Hristos, saracie de buna voie, austeritate, asceza. Nu. Ei sunt alesi exclusiv sau aproape exclusiv dupa ce studii au, sau pe unde le-au facut, si basta! Mai ales daca le-ai facut „afara” (la doctorat in special ma refer) si mai ales daca le-ai facut afara dar NU prin Grecia sau in spatiul ortodox, adica in apusul eretic si decadent, esti bun de pus la ierarhie, undeva in frunte, sus, esti numai bun pt ei, sa le fii coada lor de matura, dupa ce ai fost spalat la creier in occident. Dar lucrurile nu sunt atat de inocente, intamplatoare.

Adica, ierarhii sau monahii care sunt „urcati” in randul ierarhilor nici macar nu sunt alesi „din randul” monahilor propriu-zis. Ci gandesc ca se face invers. Sunt oameni care vor sa faca studii, sa acceada sus. O parte din ei sunt monahi deja, cred eu ca sunt si altii „inca nu”. Intra in monahism special cu acest scop. Au oarece atractie catre teologie, studii, occident, dar mai ales catre „accedere”. Sunt intrebati apoi prin intermediari, prin intermediul masonilor – monahi la randul lor sau chiar ierarhi deja, spre racolare. Apoi intra rapid in monahism si treaba incepe. Nu stiu care multime e mai mare, a celor care deja sunt monahi, sau acelor care intra apoi, din randul celor ce vor sa faca studii occidentale si sa acceada pe culmile gloriei. Probabil prima, dar asta conteaza mai putin. Asa se explica faptul ca azi avem in sinodul bor NUMAI ierarhi cu doctorate, toti, absolut toti, si marea majoritate in afara. Treaba asta a fost facuta inca de le vremea lui Teoctist, evident, de avem azi pe toti asa, s-a facut „din timp”.

✝️ Din învățăturile și minunile Părintelui Iustin - despre căderile ierarhilor

- Posted in Părintele Iustin Pârvu by

Părintele Iustin Pârvu

Părintele Iustin Pârvu, Din învățăturile și minunile Părintelui Iustin, p. 21.