Foto: libertatea.ro

Anda-Irina Sturza predă filosofia la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, în București.

Fără să aibă pretenția că reprezintă vocea tuturor, profesoara atrage atenția:

Ce mai vrem? De ce nu ne oprim? Nu am primit ce am cerut. Dimpotrivă, am primit ce am refuzat.

Este a treia oară când ni se face o ofertă ce nu reflectă cererile noastre, asta în timp ce altor categorii de bugetari li s-a răspuns imediat și li s-au acordat creșteri salariale fără probleme, chiar în această perioadă. 

De aceea nu ne oprim. Ce ne (mai) dorim?

1. Să intre oameni competenți în sistem, să nu mai fugă tinerii de învățământ. Dar asta presupune un salariu de 4.000 de lei pentru profesorul debutant. 

2. Vrem selecție corectă a oamenilor care ajung la catedră. Să plece toți incompetenții care (ne) pot distruge psihic copiii. 

3. Vrem legi ale educației elaborate împreună cu noi, în urma unor consultări reale, nu de formă. 

4. Vrem cursuri de formare continuă de calitate, o formare reală, asigurată de sistem, nu plătită din buzunarele noastre și așa goale. 

5. Vrem să revenim la catedre și să ne facem meseria pe care o iubim, dar nu în calitate de cerșetori, ultimii dintre oameni în societate, mereu sacrificați în fața altor priorități. 

6. Vrem o societate educată, cu resursă umană competitivă pe piața muncii. 

Sursa informației: https://www.libertatea.ro/opinii/profesoara-de-la-colegiul-gheorghe-lazar-6-puncte-in-care-explica-de-ce-nu-intra-marti-in-clasa-ce-mai-vrem-de-ce-nu-ne-oprim-4567244

Dragi susținători ai școlii clasice,

În contextul discuțiilor – pentru că dezbateri organizate de MEC nu există – legate de noul proiect de Lege a Educației în varianta Ligia Deca, proiect care ar desăvârși procesul de punere pe butuci a școlii românești, vă semnalez recenta postare de pe blogul Școlii Clasice: https://www.scoalaclasica.com/post/pedagogia-inteligențelor-multiple-și-dictatura-creditului-social

Digitalizarea sistemului de educație se face în numele unor sloganuri care pot suna bine, precum cel al “inteligențelor multiple” sau al “parcursului educațional individualizat”, dar care ascund, de fapt, interese corporate și realități distopice. Pentru a găsi soluții care să ne permită să rezistăm acestor inginerii sociale trebuie să analizăm natura și mecanismele acestor inginerii. Numai astfel vom putea înțelege în ce direcție trebuie să ne îndreptăm, cea a școlii clasice, și de ce această direcție este non-negociabilă.

Cu cele mai bune gânduri,

Mircea Platon