ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

⛪️ Biserica Sfintei Maria Magdalena din Avdeevka - Regiunea Donbas: Minune! A supraviețuit! ☦️

- Posted in Ortodoxia în Lume by

Biserica Sfintei Mironosițe Maria Magdalena din Avdeevka, este relativ intactă. Clădirile din jur au fost distruse.

Biserica Sfintei Maria Magdalena din Avdeevka - Regiunea Donbas: Minune! A supraviețuit! Sursa: https://ortodox.md/biserica-sfintei-maria-magdalena-din-avdeevka-minune-a-supravietuit

Pe internet a fost prezentat un videoclip cu biserica Ucraineană Ortodoxă a Sfintei Maria Magdalena din Avdeevka (epicentrul războiului dintre Rusia și Ucraina).

În imagini, se poate observa că biserica a suferit bombardamente, dar nu prezintă daune critice.

Zidurile au fost afectate de schije, podoaba de aur a cupolei principale a fost deteriorată, iar în anumite locuri au fost lovituri de proiectile care au provocat fragmentarea pereților. Clădirea bisericii cu două etaje aflată în apropiere a suferit mai multe pagube. Spațiile interioare au fost distruse, iar geamurile au fost sparte.

Locuințele din jurul bisericii au fost parțial sau complet distruse. Biserica Sfintei Maria Magdalena – Minune! A supraviețuit!

Biserica Sfintei Maria Magdalena a fost construită în anul 2007 și a fost sfințită de Mitropolitul Kievului, Vladimir (Sabodan).

Anterior, Serviciul de Presă al Bisericii Ortodoxe Ucrainene scria despre un videoclip prezentat pe internet cu bombardarea bisericii Ucrainene Ortodoxe a Sfântului Ierarh Nicolae din Novomikhailivka.

✝️ Revista Atitudini: Părintele Justin tămăduiește un copil de duhul muțeniei →

- Posted in Părintele Iustin Pârvu by

Părintele Iustin Pârvu

Binecuvântarea Părintelui Justin

Cu câteva zile înainte ca Părintele Justin să fie internat în spital, venise la mănăstirea Paltin o femeie cu un copil de 5 ani, mut din naştere. În acea zi Părintele se simţea foarte rău şi nu primea pelerini. Această femeia insista însă cu lacrimi de durere să intre măcar copilul ei, deoarece este bolnav şi Părintele numai să îl atingă şi aşa ar fi plecat împăcată. După îndelungi insistenţe, ucenicii Părintelui îl lasă pe copil să intre numai pentru o binecuvântare. Femeia a plecat mulţumită, împreună cu copilul, nădăjduind că Dumnezeu va face o minune şi pentru rugăciunile Părintelui Justin, copilul ei se va tămădui şi va vorbi.

Copilul ei vorbea!

Între timp starea Părintelui Justin s-a agravat, fiind imediat internat în spital. În timp ce părintele se afla în spital, femeia căuta să sune cu disperare la mănăstire, să mulţumească Părintelui şi să transmită vestea minunată că copilul ei vorbeşte. Aflând că Părintele este în spital, a sunat-o pe măicuţa care o ajutase să intre la Părinte cu copilul, şi i-a relatat acesteia minunea. Copilul ei vorbea!

Atât de recunoscătoare era pentru ajutorul primit de la Părintele Justin, încât femeia suna zilnic să se intereseze de starea de sănătatea a Părintelui, făcând zilnic metanii şi rugăciuni pentru ca părintele să se însănătoşeze. Femeia avea atâta umilinţă încât credea că pentru păcatele ei Părintele s-a îmbolnăvit, dăruind în schimb sănătate copilaşului.

Părintele este un sfânt

Acum are convingerea că Părintele este un sfânt şi că se va ruga din ceruri pentru oricine îi va cere ajutorul, iar ea îi va mulţumi pururi pentru tămăduirea minunată.

(Mărturie adunate de maicile de la mănăstirea Paltin Petru Vodă. Mărturie publicată în cartea: „Din învățăturile și minunile Părintelui Justin”)

Sursa: https://atitudini.com/2024/01/parintele-justin-tamaduieste-un-copil-de-duhul-muteniei/

🔴 S-a întors Iordanul și în 2024, de praznicul Botezului Domnului după calendarul patristic →

- Posted in Ortodoxia în Lume by

enter image description here

S-a întors apa Iordanului la slujba de sfințirea apelor, ajunul Bobotezii 2024;

Filmare de pe malul iordanian.

La minutele 0.15 - 0.30 se vede clar cum apa Iordanului curge in doua sensuri:

  • către dreapta (către dreapta) lângă malul iordanian (plan apropiat)

  • către stânga (curs normal, către vărsarea în Marea Moarta), lângă malul israelian (plan îndepărtat)

Film: Jeni Flitan (Tg Jiu) pelerin Miriam Turism in Iordania.

🌺 Sfântul Ierarh Spiridon era sărac, păstor de capre, n-avea bani de veșminte, așa că și-a împletit o mitră din nuiele de papură.

N-avea nici ceară pentru lumânări, așa că doi monahi care aveau grijă de slujbe n-au mai aprins dimineața lumânări. Când a venit Sfântul, i-a întrebat de ce nu le-au aprins. I-au răspuns: păi oricum nu e nimeni în Biserică, și ceara e scumpă.

Atunci ierarhul cel bun i-a chemat în fața Sfintelor Uși. I-a pus să îngenuncheze și și-a pus mâinile peste capetele lor. Atunci ochii sufletelor lor s-au deschis și au văzut miriadele de îngeri, foșnind uriaș din aripi, așteptând în rugăciune Marea Liturghie a Jertfei Mielului lui Dumnezeu. Cei doi au încărunțit într-o clipă. Când sfântul și-a luat mâinile de peste ei, n-au mai văzut decât Biserica goală.

Sfântul Ierarh Spiridon

De atunci, și-au făcut slujirea de paraclisieri cu râvna celor ce au văzut raiul odihnindu-se în Liturghie.

— Pr. Ioan Istrati

✝️ Minunea Sfântului Nicolae de la Mărășești în Primul Război Mondial

- Posted in Taine și Minuni by

Sfântul Ierarh Nicolae

Cu adevărat putem spune noi românii: „Mare eşti Doamne şi minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvânt nu este de-ajuns spre lauda minunilor Tale”. Dacă Bunul Dumnezeu nu ne-ar fi salvat de fiecare dată de-a lungul istoriei din ghearele duşmanilor noştri, apoi de multe ori ne-am fi stins ca neam şi ca Biserică Ortodoxă.

Cine nu ştie despre atâtea războaie pe care le-au avut conducătorii români cu turcii şi tătarii şi de atâtea ori i-au biruit, ca prin minune, cu ajutorul lui Dumnezeu.

Despre o mare minune care s-a petrecut în timpul primului război mondial, am auzit-o prima dată de la tatăl meu, care o povestea cu lacrimi în ochi, atunci când eram copil în casa părinţilor mei, după care am mai auzit-o şi de la părintele Nicodim Măndiţă, care au luat parte, şi unul şi altul, la primul război mondial. Iar a treia persoană de la care am mai auzit despre această mare minune, este părintele arhimandrit Ilie Cleopa de la mănăstirea Sihăstria, jududeţul Neamţ. Părintele Ilie Cleopa, este adevărat că nu a luat parte la primul război mondial, dar ne-a povestit că a auzit de la tatăl său. Şi iată cum s-a întâmplat:

Când nemţii au cucerit aproape toată ţara noastră, de au mai rămas doar cinci judeţe neocupate, fiecare din noi îşi poate da seama ce jale mare era în ţara noastră şi cum se simţeau cei ce erau sub ocupaţie străină. Chiar şi în armată între soldaţi pătrunsese o jalnică descurajare şi nimeni nu mai putea crede că vor mai putea pune pe fugă pe barbari ca altă dată. Absolut în toate Bisericile din ţara noastră se făceau slujbe cu privegheri de toată noaptea. Pe obrajii fiecărui locuitor al ţării erau lacrimi şi iar lacrimi. Preasfinţiţi Arhierei au dat dispoziţie credincioşilor creştini în afară de bolnavi, femei lăuze şi pruncii mici, să ţină post până seara; iar seara să mănânce fără ulei şi vin, petrecerile cu muzică şi jocuri să fie interzise cu desăvârşire.

Dar, în dimineaţa unei zile binecuvântate de Dumnezeu, un general, comandantul suprem al armatei germane, căutând să-şi încurajeze trupele, a zis către ei: - Astăzi după masă vom servi cafeaua în Iaşi (adică vom ajunge la biruinţa finală).

Bunul Dumnezeu întotdeauna stă împotriva celor mândri, iar celor smeriţi le dă har. În acest timp, armata germană la Mărăşeşti a dat un atac, puţin mai având să-i scoată pe ostaşii români de pe poziţie. Deodată a apărut deasupra frontului Sfântul Nicolae înconjurat de un nor luminos cu un omofor în mâini. Din acel moment toate focurile de armă şi proectilele care erau îndreptate de nemţi spre ostaşii români, se întorceau spre ei şi-i nimiceau cumplit. Paralel cu această situaţie, armata germană, care din primele clipe a văzut pe Sfântul Nicolae, s-a umplut de groază şi de panică totodată şi a dat bir cu fugiţii. Iar îndureraţii ostaşi români, privind cu multă evlavie spre Sfântul Nicolae cum îi ocroteşte, au sunat alarma şi au sculat din somn şi pe ostaşii români care nu de mult au fost scoşi de pe poziţie pentru a se reface. Iar ei, aşa cum se aflau, în cămaşă şi izmană, au pus baioneta la armă, fugind ca nişte disperaţi să alunge de pe pământul sfânt al ţării noastre pe barbarii de altădată... şi i-au biruit.

Acestea sunt isprăvile credinţei noastre strămoşeşti care, de fiecare dată, atunci când ne-a fost viaţa mai amară, nu ne-a lăsat fără răspuns la rugăciunile şi strigătul nostru, nu ne-a părăsit şi, când ni se părea că suntem pe ultima treaptă, o mână nevăzută ne-a salvat, ne-a izbăvit în chip minunat. De aceea suntem datori ca să mulţumim lui Dumnezeu întotdeauna şi pentru toate.

  • din „Viața părintelui Nicodim Măndiță” - volumul 2

❤️ Maica Domnului nu ne lasă niciodată la greu. Trebuie doar să te rogi și să-i ceri ajutorul. 🌞

- Posted in Maica Domnului nostru Iisus Hristos by

O fetiță din Egipt a căzut de la etajul doi al casei sale.

A fost internată în spital, dar a rămas cu un handicap la mâna dreaptă, ca urmare a accidentului.

După externare a plecat împreună cu părinții în pelerinaj la o icoană a Maicii Domnului din Ibyar.

enter image description here

După ce s-au rugat cu toții, fetița a cerut să fie fotografiată lângă icoana dragă ei.

Cănd au fotografia-o în fața icoanei, au văzut cu toții cum mâna dreaptă a Maicii Domnului din icoană ținea copilul de brațul cu handicap. (vezi fotografia).

Maica Domnului nu ne lasă niciodată la greu. Trebuie doar să te rogi și să-i ceri ajutorul.

Icoanele Maicii Domnului sunt făcătoare de minuni, pentru că Maica Domnului e făcătoare de minuni.

Să nu uităm că atunci când Sfântul Apostol și Evanghelist Luca a pictat-o pe Maica Domnului, Aceasta a binecuvântat icoana, spunând: Darul Celui ce S-a născut din mine și al meu să fie cu icoana aceasta.

🔴 Sunt chirurg ginecolog de aproape două decenii şi multă vreme am trăit în pace şi belşug! Începând din 1999, viaţa mea s-a dat peste cap din senin …

- Posted in Taine și Minuni by

enter image description here

„Sunt chirurg ginecolog de aproape două decenii şi multă vreme am trăit în pace şi belşug! Începând din 1999, viaţa mea s-a dat peste cap din senin…

Într-o noapte, am visat o mulţime de nou-născuţi care parcă înotau într-un acvariu uriaş, aflat chiar în faţa mea, şi păreau că se sufocă, fiindcă pipăiau cu disperare peretele de sticlă, căutând o ieşire. N-am să le mai pot uita niciodată ochii aceia mari şi disperaţi ce priveau spre mine!

De a doua zi, au explodat în existenţa mea câteva necazuri, care m-au adus până în pragul disperării. Soţiei i-a fost diagnosticat un cancer la sân şi a suferit o operaţie ce a mutilat-o. În scurt timp, fiul meu – licean pe atunci – mi-a mărturisit, într-o manieră suspectă, că datorează o sumă mare de bani cuiva şi că viaţa i-ar putea fi în pericol dacă nu îşi achită datoria. Foarte repede am aflat că devenise dependent de heroină şi se împrumuta tot mai des, pentru că nu-i mai ajungeau banii ca să-şi plătească dozele. După nici o săptămână, mi-a fost furată maşina – un Volkswagen Passat nou-nouţ – pe care nu apucasem să o asigur împotriva furturilor. Şi pentru ca tabloul sumbru să fie complet, interiorul vilei noastre spaţioase a fost parţial distrus de un incendiu…

Eram pur şi simplu copleşit!

Deşi eram un om relativ credincios, fără să frecventez prea des bisericile, mi-a venit deodată gândul să urc în dealul Patriarhiei, căci culmea disperării mele a coincis cu ziua de 27 octombrie, când se făcea pelerinaj la moaştele Cuviosului Dimitrie Basarabov. În orele cât am aşteptat la coadă, m-am rugat pe tăcute, întrebându-l pe sfânt, unde greşisem de se abătuseră atâtea nenorociri, dintr-o dată, pe capul meu, şi ce era de făcut. Când am ajuns în faţa moaştelor, nici n-am mai putut gândi ceva… Am izbucnit doar în plâns şi nu m-am putut opri decât târziu, după ce coborâsem dealul.

Ei bine, vă rog să mă credeţi că in noaptea următoare l-am visat pe Sfântul Dimitrie cel Nou, care mi-a vorbit cu multă blândeţe, dezvăluindu-mi adevărul pe care eu îl ignorasem cu desăvârşire, ca un nelegiuit ce eram!

Mi-a spus că acei nou-născuţi pe care îi văzusem în vis erau cei 187 de copii ce nu mai apucaseră să ajungă pe lumea asta, pentru că eu le făcusem chiuretaje mamelor lor, la cererea acestora, şi primisem o mulţime de bani necuveniţi, în schimbul acestor crime.

Sfântul a continuat să mă lumineze cu aceeaşi blândeţe, lămurindu-mă că dacă voi continua să comit asemenea pruncucideri, nenorocirile ce se vor abate asupra mea vor fi şi mai mari. Mai mult decât atât, mi-a cerut să botez un număr de copii egal cu cel al pruncilor pe care îi omorâsem cu mâinile mele, avertizându-mă: „Vei vedea ce se va întâmpla, pe măsura ce vei duce la capăt o asemenea faptă bună! Şi nu mai păcătui…”.

De a doua zi, n-am mai făcut nici un chiuretaj şi mi-am câştigat existenţa din consultaţii, naşteri sau intervenţii chirurgicale care ajutau venirea pe lume a unor copii. La foarte scurt timp, am pornit cu soţia mea prin orfelinate, însoţiţi de preotul de la noi din parohie, botezând cel puţin un copil în fiecare lună!

Vreau să vă spun că lucrurile au luat o cu totul altă întorsătura în viaţa mea… Astăzi, după cinci ani, soţia se simte bine, chiar dacă şi-a pierdut un sân, iar fiul meu, după terminarea liceului, m-a rugat să-l ajut să se interneze într-o clinică de dezintoxicare. Acum este pe deplin vindecat.

Analizele medicale ale soţiei dovedesc că pericolul de cancer a fost îndepărtat. Ne-am refăcut casa, cu greu, dar temeinic şi – surprinzător, pentru un păcătos ca mine – câştigurile noastre băneşti nu s-au diminuat foarte tare, în absenţa chiuretajelor!

Eu am devenit un om cu adevărat credincios, care a înţeles, măcar în ceasul al 13-lea, că totul se plăteşte în viată, după măsura faptelor rele, dar deopotrivă, totul se răsplăteşte în viaţă, după măsura faptelor bune.

Vedeţi cum lucrează Dumnezeu prin sfinţii Săi?! Cuviosul Dimitrie Basarabov nu a făcut cu mine o minune „obişnuită”, nu mi-a salvat viaţa la modul spectaculos, dintr-un accident de maşină, să zicem, ci mi-a deschis mintea şi m-a ajutat să mă salvez, prin propriile mele fapte.”

ALEXE I. - medic specialist chirurg obstetrică si ginecologie – Bucureşti

✝️ Mărturie: Sfânta Parascheva m-a chemat la Iași.

- Posted in Taine și Minuni by

enter image description here

"Bună seara.

Sf Parascheva m-a chemat la Iași. Fiica mea avea o tumoare sub piele după cap foarte dureroasă. În urmă cu 9 ani m-am decis cu medicul de familie să merg la Sv pentru un control la ambulatoriul spitalului județean. Stând la rând m-am dus la baie, bineînțeles că și la baie era rând, vine înspre mine o femeie îmbrăcată în negru și mă întreabă ce caut eu la ambulatoriu, i-am explicat situația și urma să intru eu la baie la rând și acea femeie mi-a spus ,dute la Iași și-ți operează copilul . Atât am vb ,când am iesit nu mai era nimeni, o întreb pe fiica mea unde este femeia cu care am stat de vorbă ,iar ea îmi spune, mama dar nu ai vorbit cu nimeni . Și îi spun că era o femeie îmbrăcată în negru , din nou ea îmi zice, mama dar nu fost nici o femeie în negru aici ,o altă doamnă îmi zice că nu a mai fost nimeni acolo. Voiam s-o întreb unde să mă duc la Iași și la ce spital mai ales că eu nu fusesem la Iași de când aveam 6 ani. Am intrat la rând la doctor și mi-a spus că fiica mea trebuie operată. S-a făcut internarea și mai apoi operația ,totul în 3 zile. Azi a internat-o , mâine a operat-o și poimâine i-a dat drumul acasă fără nici un tratament, fără să ne cheme la vreun control doar să revin după rezultatul biopsiei peste 2 săptămâni și ce credeți mi-au spus? Ce rezultate ,că doar nu a fost nevoie de așa ceva nu au mai făcut investigații. Mai rău că tumoarea a recidivat, la nici un an era la loc. Era în luna Martie și fiica mea urma să termine clasa a 8, deci avea examen și mult stres. Gândul meu era la acea femeie care mi-a zis să merg la Iași. Cineva, ceva mă ghida și am căutat pe internet un nr de telefon al spitalului, am sunat și m-au programat după 2 zile. Am acceptat mi-am luat copilul și am plecat la Iași cu microbuzul fara nici un bagaj, nici nu stiam unde mergem, culmea a fost că în microbuz mai era o doamnă cu un copil care mergeau la control și când i-am spus unde mergem , ea a zis ,lasă doamnă că vă duc eu. Nu-mi venea să cred parcă toqte ușile se deschideau pentru noi. Doamna doctor părea că ne aștepta. A intrenat-o tot în acea zi ,a fost nevoie de mai multe investigații unde a găsit și alte probleme iar doamna doctor mi-a zis așa. O să rezolvăm totul ,dar începem de la mic la mare. Seara am plecat la o mătușa unde am stat 2 săptămâni. Dar înainte de a merge la mătușa mea am mers la sf Paraschiva , când am văzut-o în icoane am început să plâng, căci mi-am dat seama că ea era acea femeie care mă chema la Iași.

În 2 săptămâni cât am stat acolo mergem în fiecare seara la Sfânta și apoi la mătușa, dimineața din nou la spital. În ziua operației trebuia să fiu la ora 6 dimineața la spital ,nu i se făcea nimic copilului meu, nimic , nici o injecție , nici o pastilă fără acordul meu. Doamna doctor mă aștepta atât de calmă și mi-a zis ca totul o să fie bine. După o operație ce a durat vreo 3 ore m-au chemat în reanimare să stau cu fiica mea și să încerc să o trezesc, iar ea parcă nu voia să se trezească ,au încercat și asistentele ,a venit din nou doamna doctor ,a încercat și ea s-o trezească, nimic , țin minte că am început să plâng și am zis sf Paraschiva , tu ai fost cea care mai chemat la Iași, ajută-mi fiica să se trezească și să fie bine , iar după ce iesim din spital, vin cu ia la tine la biserică. Parcă o văd și acum pe fiica mea că a deschis puțin ochii și am întrebat-o, draga mea trezește-te, știi cine sunt? Iar ea cu ochii pe jumatate deschiși îmi zice: Tu ești mama mea, de ce nu mă lași să dorm căci nu mai știu de cand nu am mai dormit așa de bine. Doamne ce bucurie a fost să o aud, eu eram pierdută abia mă puteam ține pe picioare. Si-a revenit, au dus-o în salon iar eu seara am plecat din nou la Sfânta Parascheva sa-i mulțumesc.

După vreo 3 zile i-a dat drumul acasă. Am plecat spre mătușa unde am lăsat bagajele, iar apoi am mers la sf Paraschiva așa cum i-am promis. După câteva zile am primit și rezultatul biopsiei care era de tumoare cancerosă. Acum fiica mea este bine, este tot în Iași sub protecția sf Paraschiva, a terminat facultatea și mai are 1 an de master. Mulțumesc Sf Paraschiva pentru tot ajutorul acordat și pentru toate rugăciunile adresate nouă bunului Dumnezeu și Măicuța Domnului.

Țin să menționez că sfinții fac minuni în orice clipă ,nu doar în preajma sărbătorilor lor trebuie doar să avem credință. Doamne ajută "

💟 Mărturie: Am avut desprindere de retină la ambii ochi

- Posted in Taine și Minuni by

Părintele Ghelasie de la Frăsinei

"Am avut desprindere de retină la ambii ochi. Am fost la dl. Profesor, General Olteanu care, după ce m-a consultat, mi-a zis că ochiul drept mai „durează” şase luni, iar cel stâng un an, cel mult un an jumătate. Mi-a dat o reţetă cu nişte medicamente pe care trebuia să le procur din străinătate. „Nu pot să le iau, domnule doctor, pentru că n-am prin cine să trimit în străinătate să mi le ia”. „Eu îţi dau reţeta, şi tu încearcă să faci rost de ele”. După ce mi-a spus medicul despre iminenta orbire, şi cum nu puteam să fac rost de medicamentele din reţetă, am fost la Frăsinei şi am vorbit cu părintele Ghelasie. „Ştii ce să faci?”, mi-a spus el. „În fiecare seară, să pui un păhărel plin cu apă de la Izvorul Sf. Calinic peste ochi, să-l ţii aşa şi să clipeşti”. Din pricina bolii, dacă acopeream cu mâna un ochi, cu celălalt nu mai vedeam decât o zonă. Cu tratamentul dat de Părintele Ghelasie, a început încet să-mi revină vederea, încât după un timp m-am făcut bine. După 4-5 ani, m-am dus la control. Cum venea Profesorul cu grupul de studenţi, mă vede: „Ce faceţi, domnule inginer? Cum merge?”. Se uită atunci la mine, mă bagă la aparat, şi se întoarce spre ceilalţi: „Aţi văzut? Trebuie să ştii ce medicamentaţie să dai bolnavului”. Am tăcut pe moment, iar ceilalţi din grup au început să vorbească între ei. Apoi am îndrăznit: „Domnule Profesor, să ştiţi că n-am luat nici un medicament, v-am spus de la început că nu am posibilitatea să fac rost”. „Dar, cum asta, că s-a închis! Cum se poate aceasta?” „Ştiţi cu ce s-a lipit? Cu apă de la izvorul Sf. Calinic”. „De unde?” „De la Mânăstirea Frăsinei a Sfântului Calinic”. „Ei, asta-i!”, a mai putut să zică medicul. „Da, domnule Profesor”. Uneori, în acea perioadă, seara, în drum spre izvorul Sf. Calinic, mă întâneam cu părintele Ghelasie, la „butoi”. „Ce faci?”, mă întreba el. „Mă duc la Prietenul meu (Sf. Calinic)”. „Dă-i (cu apă) la ochi” îmi spunea Părintele, întărindu-mă să caut cu credinţă vindecare de boala mea la Sf. Calinic, ocrotitorul Sf. Mânăstiri Frăsinei."din volumul "Pateric Carpatin", Părintele Ghelasie de la Frăsinei. Editura Platytera Books & Arts.

💦 Prin anii ’50, comuniştii au vrut s-o îngroape pe Cuvioasa, ca să nu-i mai deranjeze mulţimea de credincioşi care veneau să se închine zilnic.

- Posted in Taine și Minuni by

Sfânta Cuvioasă Parascheva

Prin anii ’50, comuniştii au vrut s-o îngroape pe Cuvioasa, ca să nu-i mai deranjeze mulţimea de credincioşi care veneau să se închine zilnic. S-au sfătuit în secret, într-o dimineaţă au trimis nişte oameni să sape groapa în cimitir. Când au început să sape, cerul, care până atunci era senin şi însorit, s-a întunecat cu nişte nori mari şi negri, a început un vânt năprasnic, cu ploaie şi gheaţă cât oul de porumbel, cu tunete şi fulgere, de credeai că-i rade Domnul de pe faţa pământului. Îngroziţi, oamenii au alergat cu mic cu mare la Mitropolie să se roage Cuvioasei Paraschiva să mijlocească ea la Bunul Dumnezeu ca să nu-i prăpădească. Au chemat preoţii, au tras clopotele şi au făcut cu toţii acatistul şi paraclisul Cuvioasei şi alte rugăciuni către Domnul şi Maica Domnului, încât toată biserica era numai lacrimi şi suspine. S-au rugat până târziu. Furtuna s-a potolit. Între timp au venit vreo şase bărbaţi care au povestit mulţimii unde au fost şi ce au vrut să facă edilii oraşului fără ştirea preoţilor şi a mitropolitului, dar Cuvioasa Paraschiva le-a arătat că nu ei conduc Iaşiul. Văzând minunea, mulţi s-au întors la Dumnezeu şi cu toţii au dat slavă lui Dumnezeu şi au mulţumit Cuvioasei că a rămas în mijlocul lor, să le fie ajutătoare şi grabnic folositoare în necazuri.

— Părintele Ilie Cleopa

🐬 Minuni din zilele noastre: Un grup de delfini a scos la țărmul mării o icoană a Maicii Domnului.

- Posted in Taine și Minuni by

Un eveniment minunat și neobișnuit, care ne amintește de cele scrise în Viețile Sfinților, s-a întâmplat în Rusia, la Soci. Un grup de 12 delfini au scos la țărmul mării o icoană a Maicii Domnului, în fața privirii uimite a oamenilor care se aflau pe plajă. Remarcabil faptul că nu au fost 2 sau 5 delfini, ci 12, exact numărul Apostolilor Domnului nostru Iisus Hristos. Delfinii s-au apropiat de ţărm, au împins un obiect, apoi au înotat înapoi către mare.

🐬🐬🐬🐬🐬🐬🐬🐬🐬🐬🐬🐬

Iniţial nimeni din cei prezenţi nu au dat importanţă evenimentului, neinteresându-se ce fel de obiect au adus delfinii la ţărm. Acel obiect la prima vedere părea o bucată de scândură de lemn vechi, ca mai apoi, după ce s-a înlăturat nămolul de pe el, să se înțeleagă că e vorba de o icoană.

Evenimentul a fost dat publicității de un colonel al armatei ruse și de soția lui, care au văzut cum delfinii înoată foarte aproape de țărm și că aduc spre plajă un obiect.

Când delfinii s-au îndepărtat de țărm, cei doi soți s-au apropiat de locul acela, unde au văzut un obiect acoperit cu nămol. Curățind obiectul, soția colonelului a văzut că era vorba despre o icoană a Maicii Domnului și L-a slăvit pe Dumnezeu pentru această minune. Trebuie remarcat faptul că nimeni nu știe cum a ajuns icoana în adâncul Mării Negre, dar și modul cum au transportat-o delfinii până pe litoral rămâne inexplicabil.

📜 Sfântul Ioan Maximovici - Poveste de seară

enter image description here
Sfântul Ioan Maximovici (1896-1966)

"În timpul războiului, orfelinatul se găsea într-o situaţie materială precară din cauza lipsei de alimente. De la o cantină publică era adusă supă. Preasfinţitul o gusta el însuşi, luând cu polonicul din caserolă. Doamna Şahmatov, pe atunci directoarea instituţiei, povesteşte: ''Nu mai aveam cu ce să hrănim copiii'', care erau în număr de nouăzeci în acel moment. Personalul era indignat, fiindcă preasfinţitul Ioan continua să aducă alţi copii la orfelinat, dintre care unii aveau părinţi, iar noi trebuia să-i hrănim. Aşa era el. Într-o seară, când a ajuns la noi, extenuat, fără putere, înfrigurat şi tăcut, nu am putut rezista și i-am spun ceea ce gândeam, l-am spus că noi, femeile, nu mai puteam îndura să vedem gurile înfometate fără să avem ce să le dăm de mâncare.

Nu mă plângeam doar, fierbeam de mânie împotriva episcopului pentru că ne-a pus în această situaţie. El m-a privit cu tristeţe şi mi-a spus: ''De ce aveţi nevoie?'' Eu i-am răspuns: ''De tot, dar mai ales de făină de ovăz, trebuie să hrănesc copiii dimineaţa!'' Preasfinţitul loan mi-a aruncat o privire tristă și a urcat la etaj. Am auzit atunci că făcea metanii, cu atâta vigoare și tărie, încât deranja vecinii. Chinuită de remuşcare, eram necăjită și nu am putut dormi toată noaptea.

Spre dimineaţă am aţipit, când am fost trezită de sonerie. Am deschis uşa și am văzut un englez care mi-a spus că era reprezentantul unei societăţi de produse cerealiere care dispunea de un exces de ovăz. Auzise despre orfelinat și voia să ştie dacă aveam nevoie de ovăz. Au început să descarce sacii cu făină unul câte unuL În acel moment, ierarhul a coborât scările. Eu cu greu puteam pronunţa un cuvânt în faţa lui. EI nu a scos un cuvânt, dar am văzut în ochii lui mustrarea pentru lipsa mea de credinţă. Aş fi putut să cad în genunchi şi să-i îmbrăţişez picioarele, dar el plecase deja pentru a-şi continua rugăciunile şi pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu.”

Margareta Zincenko

☦️ Acestă filmare a fost făcută de o femeie, Linda, care a ajuns recent în Spitalul Militar Vishnevsky din Rusia, în secția de terapie intensivă. →

- Posted in Taine și Minuni by

Acestă filmare a fost făcută de o femeie, Linda, care a ajuns recent în Spitalul Militar Vishnevsky din Rusia, în secția de terapie intensivă.

☦️ Acestă filmare a fost făcută de o femeie, Linda, care a ajuns recent în Spitalul Militar Vishnevsky din Rusia, în secția de terapie intensivă.

În acest spital sunt o mulțime de tineri, răniți, sunt aduși din locurile de operațiuni militare.

În urmă cu o lună, medicii au luptat pentru viața unui astfel de tânăr pentru o perioadă foarte lungă de timp, dar de data aceasta nu a existat niciun miracol. A murit pe masa de operație. La momentul morții sale, Maica Domnului era imprimată pe toate ușile de sticlă care duceau de la etajul I până la etajul al șaselea către sala de terapie intensivă.

Este imposibil să ștergi imaginea, este în interiorul sticlei. Ea este diferită peste tot, dar peste tot Maica Domnului este imediat identificată.

Atât Patriarhul, cât și Starețul Ilie au venit la spital pentru a-l privi. Starețul Ilie a spus:

— Da, a venit, l-a luat ca să nu sufere ... Și acești băieți răniți merg pe coridoarele spitalului sub supravegherea Maicii Domnului. ☦

Sursa: https://www.facebook.com/100004310973990/videos/3580359422250005/

📜 30 Iulie 2023 - Apostolul și Evanghelia zilei

- Posted in Sfânta Scriptură by

Apostolul zilei: I Corinteni 1, 10-17

Fraților, vă îndemn, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toți să vorbiți la fel și să nu fie dezbinări între voi; ci să fiți cu totul uniți în același cuget și în aceeași înțelegere; căci, frații mei, despre voi, prin cei din casa lui Hloe, mi-a venit știre că la voi sunt certuri. Și spun aceasta, că fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apolo, iar eu sunt al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos! Oare s-a împărțit Hristos? Nu cumva s-a răstignit Pavel pentru voi? Sau ați fost botezați în numele lui Pavel? Mulțumesc lui Dumnezeu că pe nici unul din voi n-am botezat, decât pe Crispus și pe Gaius, ca să nu zică cineva că ați fost botezați în numele meu. Am botezat și casa lui Ștefanas; afară de aceștia nu știu să mai fi botezat pe altcineva. Căci Hristos nu m-a trimis ca să botez, ci să binevestesc, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos.


enter image description here

Evanghelia după Sfântul Apostol Matei Cap. 14, Vers. 14-22

În vremea aceea Iisus a văzut mulțimea de oameni și I s-a făcut milă de ei și a vindecat pe bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El și I-au zis: Locul este pustiu și vremea, iată, a trecut; deci, dă drumul mulțimilor ca să se ducă în sate să-și cumpere mâncare. Iisus, însă, le-a răspuns: N-au trebuință să se ducă; dați-le voi să mănânce. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești. Și El a zis: Aduceți-Mi-le aici. Și poruncind să se așeze mulțimile pe iarbă și luând cele cinci pâini și cei doi pești, și privind la cer, a binecuvântat și, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii, mulțimilor. Și au mâncat toți și s-au săturat și au strâns rămășițele de fărâmituri, douăsprezece coșuri pline. Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbați, afară de femei și de copii. Și îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie și să treacă înaintea Lui pe țărmul celălalt, până ce El va da drumul mulțimilor.

✝️ Minunile Sfântului Ilie Lăcătușu →

- Posted in Sfinții Închisorilor by

„Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”. (Matei 6, 33)

enter image description here

Am avut încredere ca părintele ne ajută

Mă numesc Tatiana Tatarcan, sunt domiciliata in localitatea Botoșani, actual locuiesc in Italia. Încerc cât mai pe scurt să vă scriu despre minunea pe care părintele Ilie Lăcătușu a facut-o cu familia mea. Era in anul 2003, când, disperata de situația financiară în care ne găseam – rămăsesem fără serviciu eu și soțul, aveam o fată studentă, căsătorită, care aștepta un copil, ginerele și el era student dintr-o familie modestă, alta fata, eleva in ultimul an de liceu -, cu multe datorii in spate, am inceput a bate drumurile manastirilor pentru rugaciune. Toata viata noastra am cautat mereu ajutorul Domnului, prin intermediul rugaciunilor si plata slujbelor la biserici si manastiri, si totdeauna Domnul ne-a miluit. Asa ca si in acel moment greu am fost la manastirea Petru Voda, la parintele Justin, el ne-a incurajat si acum, dupa ani de zile, ne-am dat seama ca datorita rugaciunilor lui catre parintele Ilie Lacatusu s-a intamplat minunea. Intre timp, sotul meu plecase in Spania in cautare de lucru, dar, la plecare, a mers sa ia binecuvantare de la duhovnicul nostru, parintele Ioan de la Manastirea Popauti din Botosani, care i-a dat un pliant cu sfaturi duhovnicesti, cu icoana Sfantului Marturisitor Ilie Lacatusu, cu recomandarea de a o lua cu el in Spania. Noi am privit-o, dar nu mai auzisem de el si practic, spre rusinea noastra, nu am dat mare importanta atunci, ba, pe deasupra, a si uitat-o acasa. Bineinteles ca, ajuns acolo, nu gasea nimic de lucru si atunci mi-a spus sa-i trimit prin posta pliantul cu parintele. In ziua in care am pus la posta pliantul, si-a gasit de lucru, dar nu prea castiga bine. Eu, ramasa in tara, am continuat rugaciunile si pelerinajele la manastiri, am fost iar la parintele Justin si, nu mult dupa aceea, am avut un vis in care mi se spunea ca, daca vreau sa scap de necazuri, sa merg la Bucuresti, sa-l caut pe parintele Ilie Lacatusu si mi-a fost repetat de trei ori numele sau. Vreau sa precizez ca nu am facut atunci nicio legatura cu pliantul si nu am retinut ca era vorba despre sfantul din pliant. Complet ignoranti!!! (Iarta-ma, parinte!)

Ducandu-ma la parintele Ioan, duhovnicul nostru, cu sfiala i-am spus de vis, pentru ca el nu ne permitea sa credem in visuri, dar a fost un vis deosebit si ceva ma indemna sa-i spun. El m-a binecuvantat imediat de drum si mi-a spus ca moastele sunt la cimitirul Giulesti, sa merg imediat. A fost totul o minune apoi, pentru ca nu aveam nici bani de drum, dar s-au oranduit toate de la Dumnezeu, cu rugaciunile parintelui Ilie, am gasit bani, am fost la moastele sale, intr-o luna de zile eram si plecata in Italia. Acolo mi-am gasit de lucru imediat, mi-au facut toate actele, nu am stat nicio zi ilegal in Italia; stiti ca atunci era greu cu vizele de lucru, dar la mine s-au facut toate ca pe roate, mi-am platit in cateva luni toate datoriile, care erau de ordinul multor milioane, ca, la un moment dat, cineva din familie mi-a spus ca e mare minune sa-mi imprumute persoane straine atatia bani cu increderea ca eu ii voi inapoia vreodata. Apoi, dupa numai zece luni, familia la care am lucrat atunci mi-a chemat si sotul, i-a facut si lui actele legale, am si locuit la ei doi ani si jumatate fara sa platim chirie.

In fiecare an de atunci, cand mergem in concediu in tara, mergem sa ne inchinam la moastele parintelui Ilie, ca sa-i multumim pentru ajutor. Asa am cunoscut-o si pe fata dumnealui (Dumnezeu sa o ierte), venea special pentru noi si ne deschidea chilia pentru inchinare, desi noi nu o contactam inainte. Ea ne-a spus ca este inexplicabil cum reuseste sa fie in contact permanent cu parintele si acesta ii spune cand sa mearga la cimitir, ca o asteapta cineva. Odata era in cripta si ne-a chemat din multime si ne-a spus ca ea stie cine vine cu ganduri curate si pentru ce vine, aude tot ce vorbim noi afara si atunci ne-a dat o cartulie cu icoana Maicii Domnului si a parintelui pe coperte, care contine doua paraclise si este editata de manastirea Petru Voda si ne-a spus asa: „Tatal meu a spus sa cititi in avion rugaciunile” – dar ea nu avea de unde sti ca noi avem bilet la avion si ca in acea zi ne duceam in Italia. Ajunsi la bordul avionului am scos amandoi carticelele si ne-am pus pe citit. Pe deasupra Croatiei am avut parte de o furtuna groaznica si care a scuturat avionul din toate incheieturile, de au incremenit toti, personalul avionului era speriat de groaza, nu se auzea un sunet si noi am putut citi in liniste paraclisele Maicii Domnului. Ne-am speriat si noi, dar am avut incredere ca parintele ne ajuta si vom scapa cu bine. De atunci nu ne mai despartim de acele carticele, care sunt binecuvantate de parintele Ilie.

Am enumerat numai cateva dintre minunile parintelui Ilie Lacatusu, dar noi simtim mereu ajutorul lui si speram ca ne va ajuta sa ne intoarcem la timp acasa. Deci, in final Ii multumim lui Dumnezeu si Maicii Domnului pentru ajutorul dat pentru rugaciunile Sfantului Marturisitor Ilie Lacatusu. Sper ca marturisirea noastra sa va fie de folos, sa fie spre slava lui Dumnezeu si spre ajutorul oamenilor.

Cu stima, Tatiana Tatarcan, cu asentimentul sotului meu, Miluca.

(Tatiana Tatarcan)

 


 

Page 1 of 2