"Nu mai sta în calea furtunilor, ci ascunde-te și fugi. Stând în calea lor poți să îți pierzi mințile din pricina încordării nervilor. Retrage-te în momentele de ceartă si roagă-te pentru cei ce nu-și găsesc liniștea. Cu forța nu vei impune nicicând pacea, copile scump, ci vei înteți războiul.
Fiți una, ajutați-vă, sprijiniți-vă unul pe altul, bucurați-vă de mila lui Dumnezeu si mai ales spovediți-vă cât mai des."
Întristările și ispitele trebuie să vină peste noi toți. Dar acestea ne sunt de mult folos, căci prin ele venim la smerenie. La acest cuvânt adânc si dumnezeiesc vrea Domnul Dumnezeu să ne gândim mai mult și, pe cât se poate, să încercăm a dobândi si noi dintru aceasta smerenie. — Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia
☦️ Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia: Când se exagerează cu lucrarea de dinafară, cum se întâmplă acum, e semn că s-a părăsit lucrarea lăuntrică / "Acum se deschid multe mănăstiri. Se scriu multe cărţi. Se ţin multe conferinţe de pace între religii. Se înfrumuseţează bisericile cu felurite podoabe, cu aur şi argint... Dar Dumnezeu nu caută la acestea... Dumnezeu caută la lucrarea tainică a inimii; la lucrarea cea dinlăuntru, nu la cea dinafară. Când se exagerează cu lucrarea de dinafară, cum se întâmplă acum, e semn că s-a părăsit lucrarea lăuntrică..." - Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia
☦️ Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia: Iartă, ca şi Dumnezeu să te ierte! / - Când ajungi seara, spune Doamne, iartă-mi tot ce am greşit eu azi cu cuvântul, cu lucrul şi cu gândul ca un om, iartă pe toţi părinţii şi fraţii şi mă iartă şi pe mine, păcătosul! - Uită-te în inima ta şi, dacă vezi că ai vreo mânie asupra cuiva, iartă, ca să nu te culci mânios. Şi dacă ai iertat, poţi să-I spui Domnului: acuma şi Tu iartă-mă, pentru că eu i-am iertat, că Tu ai zis. - Şi, cu acest târg sfânt şi copilăros, dă-ţi sufletul în mâna lui Dumnezeu, iar dacă mori în noaptea aceea, Dumnezeu te ia la Dânsul. — P. Selafiil de la Noul Neamț
☦️️ Părintele Savatie Baștovoi la 1 Septembrie câteva cuvinte despre Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia → / Astăzi este ziua Părintelui Selafiil de la Noul Neamț. Era asemenea sfinților din Pateric, niciodată cîrtind, niciodată jeluindu-se pentru rănile deschise și durerile pe care le purta, niciodată clevetind, niciodată judecînd pe cineva, nepomenind răul, pururea fiind cu inima deschisă spre cei ce îi pășeau pragul, chiar de era măcinat de dureri la vîrsta sa înaintată.
"Acum se deschid multe mănăstiri. Se scriu multe cărţi. Se ţin multe conferinţe de pace între religii. Se înfrumuseţează bisericile cu felurite podoabe, cu aur şi argint... Dar Dumnezeu nu caută la acestea... Dumnezeu caută la lucrarea tainică a inimii; la lucrarea cea dinlăuntru, nu la cea dinafară. Când se exagerează cu lucrarea de dinafară, cum se întâmplă acum, e semn că s-a părăsit lucrarea lăuntrică..." - Părintele Selafiil (cel orb) din Basarabia
- Când ajungi seara, spune Doamne, iartă-mi tot ce am greşit eu azi cu cuvântul, cu lucrul şi cu gândul ca un om, iartă pe toţi părinţii şi fraţii şi mă iartă şi pe mine, păcătosul!
- Uită-te în inima ta şi, dacă vezi că ai vreo mânie asupra cuiva, iartă, ca să nu te culci mânios. Şi dacă ai iertat, poţi să-I spui Domnului: acuma şi Tu iartă-mă, pentru că eu i-am iertat, că Tu ai zis.
- Şi, cu acest târg sfânt şi copilăros, dă-ţi sufletul în mâna lui Dumnezeu, iar dacă mori în noaptea aceea, Dumnezeu te ia la Dânsul.
— P. Selafiil de la Noul Neamț
Astăzi este ziua Părintelui Selafiil de la Noul Neamț. Era asemenea sfinților din Pateric, niciodată cîrtind, niciodată jeluindu-se pentru rănile deschise și durerile pe care le purta, niciodată clevetind, niciodată judecînd pe cineva, nepomenind răul, pururea fiind cu inima deschisă spre cei ce îi pășeau pragul, chiar de era măcinat de dureri la vîrsta sa înaintată.
Acest om desăvîrșit niciodată nu a socotit pe vreun preot sau episcop păcătos, ci și preoților tineri le săruta mîna cu evlavia cuvenită unor sfinți. Iar dacă cineva din preoții tineri, dorind să se smerească, trăgea mîna, părintele îl ținea cu mîna sa curată ca de ceară și, sărutîndu-l, spunea: "cinste dai, cinste ai!" Același lucru îl făcea și Părintele Arsenie Papacioc, sărutînd mîna preoților tineri.
Această cinste pentru harul lui Dumnezeu nu era nicidecum zdruncinată de păcatele și neajunsurile omenești. Nejudecarea și iertarea erau lucrarea de bază pe care o propovăduia Părintele, căci din ele se naște smerenia și iubirea.
Cunoștea foarte bine Scripturile și Viețile Sfinților, avînd o memorie fenomenală. Urmărea împlinirea prorociilor și el însuși a prorocit multe lucruri care se întîmplă acum.
Îi plăcea Părintele Cleopa și deseori spunea: "Au și romănii un sfînt amu, Părintele Cleopa".
A adormit în 2005 la 97 de ani. De multe ori spunea: "mare învolmoșală se așteaptă în Biserică, eu n-o s-o prind, dar voi o s-o prindeți. Arhiereii vor spune că Hristos nu-i Dumnezeu, rar vei găsi preot credincios. Dar cine va mărturisi dreapta credință, Dumnezeu o să-i ierte toate păcatele, oricît de păcătos ar fi".
Dumnezeu să te ierte și să te odihnească, Părinte Selafiil! Roagă-te și pentru noi, pe care ne-ai numit frați, așa cum ai făgăduit!
Părintele Selafiil l-a cunoscut pe Sfântul Kukşa al Odesei când era tânăr. Sfântul l-a primit, deși era târziu (și in mod normal nu se mai întâlnea cu nimeni la acea oră), spunându-i să se roage pentru el.
Părintele spunea că vremea este aproape: "O să înceapă mare învălmășeală în Biserică, eu n-o s-o prind, dar voi o s-o prindeți."
Mai spunea că "e aproape timpul cînd cărţile ortodoxe vor fi nesemnate şi se vor răspîndi din mînă în mînă".
Atunci vor propovădui femeile, ca pe vremea sfinţilor apostoli, deoarece preoţii nu o vor putea face.
Dreapta credinţă va fi păstrată prin epistole răspândite printre credincioși, deoarece partea oficială a Bisericii nu va mai propovădui adevărul. Cu toate acestea, părintele spunea "să mergem aşa înainte, fără să ne rupem de episcopi."
Parintele Selafiil de la Noul Neamț, “Dragostea care nu cade niciodată”, Editura Cathisma
Părintele este un Sfânt! A murit în 2005, iar marea învălmășeală de care vorbește este pseudo-sinodul de la Creta.
Deja la magazinul Mitropoliei se găsesc cărți cu autori anonimi (nesemnate)!
Asta nu înseamnă să nu trebuie să criticăm abaterile și rătăcirile ierarhilor și să nu luăm atitudine ... din contră, suntem datori să mărturisim Adevărul ... că de nu o vom face noi, atunci pietrele vor vorbi!
Bătrînul Selafiil a fost o comoară duhovnicească de nepreţuit pentru obştea de la Noul Neamţ, alcătuită iniţial numai din călugări tineri. Prin sfaturile şi pilda sa de viaţă, alături de ceilalţi cîţiva bătrîni care au revenit după prigoana comunistă, părintele Selafiil a restabilit continuitatea, după ruptura de treizeci de ani produsă în monahismul basarabean. La rugăciunile bătrînului mulţi fraţi s‑au izbăvit de patimile şi gîndurile care îi chinuiau, iar alţii pot povesti cazuri minunate pe care Dumnezeu le‑a săvîrşit prin smeritul părinte. Odată părintele i-a mărturisit unui ucenic de chilie: „Viaţa mea s‑a terminat demult, dar Dumnezeu mă mai lasă să trăiesc pentru alţii”.