Mare este folosul postului unit cu rugăciunea curată și cu milostenia la săraci și bolnavi!

Postul rânduit de Biserică are un mare folos pentru credincioși. Dacă postim cu dragoste și cu rugăciune și ne înfrânăm atât trupește, cât și sufletește, postul înfrânează poftele trupești, limba, gândurile, imaginația și toate plăcerile pătimașe.

Postul ne smerește inima, ne împacă cu aproapele, ne slăbănogește firea, ne întărește duhul, ne vindecă de tot felul de boli trupești și sufletești, ne ajută la sfânta rugăciune, ne aduce aminte de moarte, ne îndeamnă la pocăință, la spovedanie și milostenie, ne face vrednici de Sfânta Împărtașanie! Postul ne face blânzi și smeriți.

Postul unit cu rugăciunea din inimă și cu citirea psalmilor îmblânzește pe vrăjmași, taie păcatul desfrânării, face adevărate minuni de vindecare, aduce lacrimi de pocăință și ne unește cel mai mult cu Iisus Hristos. Iar rugăciunea fără post ne aduce foarte puțin folos sufletesc, căci fără post nu putem alunga nici pe diavoli, nici patimile care ne ucid. Mare este folosul postului unit cu rugăciunea curată și cu milostenia la săraci și bolnavi!

Protosinghelul Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în Biserică, volumul I, Editura Sfintei Mănăstiri Sihăstria, 1991, p. 29.

• 🔴 Postul folosește și sufletului și trupului, pentru că întărește trupul, ușurează și curățește sufletul. Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului.

• ✝️ Sfântul Ioan Gură de Aur - un citat despre un altfel de post

POST însemnă ABȚINERE.

Abținere de la orice lucru sau fapt care ne face plăcere.

Această ,,abținere” se face numai din rațiuni religioase, conșietizând că această ,,abținere” se face numai cu gândul către Dumnezeu.

Majoritatea oamenilor spun că postul se rezumă la ,,a nu consuma mâncăruri de dulce”.

ACEASTA ESTE NUMAI O PARTE A POSTULUI !

Există un post al trupului, de mâncare, recomandat a fi ținut numai de unii (excepție făcând femeile însărcinate, copiii și bolnavii) dar și un post al sufletului (să nu minți, să nu bârfești, să nu te cerți, etc) de care nu este scutit nimeni.

După lungime, posturile sunt:

• posturi de o zi: miercuri și vineri;
• posturi de mai multe zile. Într-un an sunt 4 posturi lungi, de mai multe zile:
  1. Postul Paştelui durează 7 săptămâni. Este cel mai lung și mai aspru post. Prima săptamână a Postului se numește ,,Săptămâna brânzei” pentru că este o săptămână în care este permis consumul de brânzeturi și derivate din lapte. De asemeni, este îngăduit și consumul de ouă. Este o săptămână de tranziție între săptămânile în care se poate consuma orice aliment și săptămânile de post care preced Paștele.
  2. Postul Crăciunului durează 40 zile. Deși lung, este un post mai ușor.
  3. Postul Sfintei Maria Mare sau al Adormirii Maicii Domnului durează 2 săptămâni, de la 1 august până în preziua sărbătorii (15 august).
  4. Postul Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel - are o durată variabilă în funcție de data Rusaliilor din acel an.

După asprime sau duritate, postul poate fi de mai multe feluri:

• ajunare desăvârşită, când nu mâncăm şi nu bem nimic o zi întreagă;
• postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc);
• postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la “mâncărurile de dulce” (carne, brânză, unt, lapte, ouă, vin);
• postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn (ulei).

În perioada postului trebuie să ne rugăm mai mult, să îi ajutăm mai mult pe cei de lângă noi, să ocolim cât putem păcatele. Toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forţa sau de ochii lumii.

• Postul nu este dietă nici regim
• Postul se deosebește de dietă și de regim prin aceea că este însoțit de rugăciune și de fapte bune.

IMPORTANT: Nu trebuie să confundăm măncărurile dulci cu cele de dulce!