ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

🙏 Săptămâna Patimilor. Sfânta și Marea Vineri — Denia Prohodului

- Posted in 📖 Abecedarul credinței by

Cea mai tristă zi din istoria creaţiei este cea a Răstignirii lui Hristos pentru mântuirea noastră, pe care o celebrăm an de an în Biserica Ortodoxă în Vinerea Mare, notează Ziarul Lumina.

Săptămâna Patimilor. Sfânta și Marea Vineri — Denia Prohodului

Sinaxarul din Triod ne spune că în Sfânta şi Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor şi Mântuitoarelor şi înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Tot în această zi se face pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Imnografia Triodului subliniază că Hristos a suferit pentru mântuirea noastră cu tot trupul Său: „Fiecare mădular al Sfântului Tău trup a răbdat ocară pentru noi: capul a răbdat spini, faţa, scuipări; obrazul, loviri cu palme; gura, gustarea oţetului celui amestecat cu fiere; urechile, hulele cele păgâneşti; spatele, biciuri şi mâna, trestie; întinsorile a tot trupul pe cruce, şi cuie, încheieturile şi coasta, suliţa. Cel ce ai pătimit pentru noi, şi ne-ai mântuit pe noi de patimi; Care Te-ai smerit pentru noi, prin iubirea Ta de noi, şi ne-ai înălţat, Atotputernice Mântuitorule, miluieşte-ne pe noi”. Acest lucru este subliniat şi de Sinaxar, care ne spune că astăzi Domnul Iisus Hristos a răbdat: scuipări, loviri peste față, palme, insulte, batjocuriri, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi.

„Cel atotputernic şi smerit, Cel fără de păcate, de bunăvoie ia asupra Sa urmarea păcatelor lumii căzute”

Sfintele Pătimiri sunt numite „înfricoşătoare”, deoarece Hristos suferă moarte pe Cruce ca Dumnezeu şi Om. În nici un moment al Sfintelor Sale Pătimiri Iisus Hristos nu încetează să fie şi Fiul lui Dumnezeu. Cel care pătimeşte este Cuvântul Întrupat, Cel prin care Tatăl a creat toate în Duhul Sfânt.

„Cel atotputernic şi smerit, Cel fără de păcate, de bunăvoie ia asupra Sa urmarea păcatelor lumii căzute. Pentru că Cel ce pătimeşte pe Cruce este Dumnezeu, Făcătorul cerului şi al pământului, se fac minuni în cer şi pe pământ: soarele se întunecă, în semn de doliu, iar pământul se cutremură, în semn de înfricoşătoare uimire. De aceea, după cum minunile Sale izvorâte din iubire pentru oameni, ca de pildă învierea lui Lazăr pentru care a plâns, sunt pătimite, tot aşa Pătimirile pe Cruce sunt minunate, după cum spune Sfântul Maxim Mărturisitorul” (Doxologia).

În Vinerea Mare din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului trăim plenar toate evenimentele mântuitoare ce s-au petrecut în noaptea de joi spre vineri şi tot ce a suferit Hristos pentru izbăvirea noastră de sub puterea morţii şi a răului pe parcursul zilei de vineri, culminând cu moartea şi cu îngroparea Lui.

Biserica Ortodoxă Română, prin lectura celor 12 pericope evanghelice ce prezintă Sfintele Pătimiri ale Domnului în cadrul Deniei din Sfânta şi Marea Vineri, oferă creştinului posibilitatea de a înţelege ce a făcut Hristos pentru mântuirea noastră. Se pleacă în urmărirea momentelor legate de Sfintele Pătimiri de la marea cuvântare a Domnului nostru Iisus Hristos de la Cina cea de Taină, pe care o auzim din lectura primei Evanghelii (Ioan 13, 31; 18, 1) a acestei Denii.

Zi aliturgică

Sfânta şi Marea Vineri este zi aliturgică, adică nu se oficiază Sfânta Liturghie, iar cartea de cult a acestui timp liturgic, Triodul, precizează: „potrivit Tipicului cel Mare al Sfântului Sava, în această Sfântă şi Mare zi de Vineri, să nu se facă nici o Liturghie”.

Cântarea care defineşte cel mai bine această zi de durere pentru creştini este:

„Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape. Cu cunună de spini s-a încununat Împaratul îngerilor. Cu porfiră mincinoasă s-a îmbrăcat Cel ce îmbracă cerul cu nori. Lovire peste obraz a luat Cel ce a slobozit în Iordan pe Adam. Cu piroane de fier s-a pironit Mirele Bisericii. Cu suliţa s-a împuns Fiul Fecioarei. Închinămu-ne Patimilor Tale, Hristoase. Arată-ne nouă şi slăvită Învierea Ta”.

📜 Prohodul Domnului - întreg şi neschimbat

- Posted in 🙏🏻 Rugăciuni, Acatiste, Paraclise by

PROHODUL DOMNULUI DUMNEZEULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

— întreg şi neschimbat —

Prohodul Domnului
  • Starea întâi

    1. În mormânt, Viaţă,
      Pus ai fost, Hristoase,
      Şi s-au spăimântat oştirile îngereşti,
      Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

    2. Dar cum mori, Viaţă,
      Şi cum şezi în mormânt?
      Şi împărăţia morţii Tu o zdrobeşti
      Şi pe morţii cei din iad îi înviezi?

    3. Te mărim pe Tine,
      Iisuse Doamne,
      Şi-ngroparea îţi cinstim şi patimile,
      Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit.

    4. Cel ce-ai pus pământul
      Cu măsuri, Hristoase,
      Astăzi şezi în mic mormânt, Ziditorule,
      Şi din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.

    5. Iisuse al meu,
      Împărat a toate,
      De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu?
      Vrei să dezrobeşti neamul omenesc.

    6. Stăpânul a toate
      Mort se vede acum
      Şi deşertătorul gropilor celor morţi
      Se încuie-n groapă nouă ca un om.

    7. În mormânt, Viaţă,
      Pus ai fost,
      Hristoase,
      Şi cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut
      Şi viaţă lumii Tu ai izvorât.

    8. Cu cei răi, Hristoase,
      Ca un răufăcător
      Socotit ai fost,
      dar ne-ai îndreptat pe toţi
      Şi ne-ai scos din amăgirea celui rău.

    9. Mai frumos cu chipul
      Decât oamenii toţi,
      Ca un om se vede mort şi fără de chip,
      Cel ce toată firea a-nfrumuseţat.

    10. Iadul cum va răbda
      Intrarea Ta, Doamne,
      Şi cum nu se va zdrobi întunecându-se,
      De-a luminii Tale fulgere orbind?