Nicolai Ivanov Todorov se împiedică în istoria României, debitând aberații privind etnogeneza civilizației de la Dunărea de Jos. E convins că „statul de la nord de Dunăre nu e (…) nimic altceva decât o creație artificială” și de aceea încearcă „demontarea falsei istorii mitologizante a românilor, care trâmbițează patetic despre întâietatea lor pe aceste meleaguri, despre veșnica legătură dintre pământ și stăpânitorii lui de astăzi, românii/dacii”, cum se exprima, în 2010 (Egreka-Bălgarskoto ovcearsko, Ceast I).

Pentru N.I. Todorov, românii n-ar avea o continuitate istorică a populației geto-dace pe teritoriul care îl ocupă astăzi, ci ar exista la nord de Dunăre abia din secolele XIII-XIV e.n., după o perioadă barbară, când Bulgaria (în 1018) ar fi intrat sub stăpânire bizantină, iar împărații de la Constantinopol ar fi populat teritoriul din nordul Dunării cu trupe militare și coloniști vlahi din Tesalia și italieni din Calabria (Grecia Mare) de religie ortodoxă, ”limba devenind italiano-vlahofonă”. Într-o astfel de „cunoaștere” a istoriei, bulgarii ar fi fost „stăpânii permanenți” ai civilizației de la Dunărea de Jos, păstorii lor și-au dus turmele din Balcani până în Carpați, în vremea „statului medieval bulgar”, prin „întinsa țară a bulgarilor”.

Țara Românească și Moldova ar fi fost provincii târzii ale românilor. În Transilvania, românii ar fi „o minoritate neînsemnată”, „Miorița”, balada identitară pentru români, ar fi o creație bulgară, iar câinele ciobănesc „așa–zis românesc” ar fi și el o …. creație bulgărească. Cu astfel de „istorie”, Todorov „a făcut-o de…oaie”. Gospodin din Silistra vrea să rămână, desigur, un istoric celebru cu ale lui „cărți științifice”,−intitulate „Sentimentul de teamă la bulgarul din Evul Mediu ”(2005), „Reprezentarea lumii de dincolo în mentalitatea bulgarului din Evul Mediu ”(2008) și „Egresca…”(2010).

„Istoricul” și „antropologul” Nicolai Ivanov Todorov din Silistra este pasionat, cum îi este firesc, se știe, de arme, de câini, de iaurt și de balade. Cine îl plătește pentru „istoria bulgară” de pe pământul civilizației de la Dunărea de Jos? Este de presupus! Prietenii bulgari?…

@Prof. Ion Mocioi

• 🗺️ Românii uitați din Bulgaria

• 📕 Romanija este o regiune din Bosnia ... și este locuită de vlahi

În 1850, Nicolae Bălcescu a plecat la Palermo pe calea maritima a vremii, adică prin Constantinopol, trecând pe actualul teritoriu al Bulgariei, aflat atunci sub stăpânirea otomană. A rămas uimit, după ce a traversat Dunărea, că de la București la Constantinopol a auzit în Bulgaria numai vorbă românească! Acum după 170 de ani, constatăm cu tristețe că la sud de Dunăre limba română e aproape dispărută…

Foto : Harta etnica a Bulgariei in 1892, după constituirea statului slav numit Bulgaria. Sursa : Info Vlahia - Terra Valachorum

Dacă în Ucraina sau Serbia comunitățile de români sunt recunoscute – fie măcar si parțial – în Bulgaria prezența românească este negată cu vehemență de autorități.

Începând cu anul 1965, la recensămintele bulgărești nu a mai fost introdusă categoria de români.

Cu jumătate de gură, unii oficiali de la Sofia accepta existența a circa 1000 de vlahi in regiunea Vidinului – deși vorbitori de limba română pot fi găsiti de-a lungul întregii granițe româno-bulgare.

Membra in Consiliul Europei si in Uniunea Europeana, Bulgaria a adoptat un sistem legislativ pentru protejarea drepturilor minorităților.

Însă, in cele mai multe cazuri, aceste legi nu sunt respectate – mai ales cand vine vorba de români;

Demografie

Conform primului recensământ al populației, din 1905, in Bulgaria trăiau 80.000 de români. Cinci ani mai tarziu, in 1910, numarul lor ramasese neschimbat. O scădere importantă s-a inregistrat după primul război mondial: recensământul din 1920 consemna existența a 57.312 români in Bulgaria.

În doar șase ani, însă, minoritatea româneasca și-a depășit dimensiunile ante-belice, ajungând la 83.746 – potrivit recensământului din 1926. Tendința a fost, însă, brusc întreruptă. Recensământul din 1934 marchează un moment de cotitură. În doar opt ani, numărul romanilor din Bulgaria s-a redus inexplicabil. Astfel, daca, in 1926, in regiunea Vidin erau înregistrați 42.414 romani, la recensământul din 1934 mai erau consemnați aici doar 1213.Ultima mențiune oficiala a romanilor in documentele bulgărești datează din 1965, când au fost înregistrați doar 6000.

Ultimul recensământ, din 2001, nu cuprinde categoria romani. Trebuie semnalat faptul ca la acest recensământ au fost înregistrați 156.119 cetățeni la categoriile „alții” (69.204), „fără etnie” (62.108) si „necunoscută” (24.807). În lipsa unor statistici oficiale, organizațiile neguvernamentale ale romanilor din Bulgaria afirma ca in 35 de sate din zona Vidinului exista populație vorbitoare de limba romana. În lipsa unui recensământ, cifra reala este supusa impreciziei.

Educația in limba materna

Legislația Bulgariei ar permite învățământul in limba materna pentru comunitățile romanești, însă, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat pana acum cu sprijinul autorităților bulgare. Constituția Bulgariei prevede (la art. 36 – 2) ca „cetățenii a căror limba materna nu este bulgara au dreptul să studieze și să folosească propria limba alături de studiul obligatoriu al limbii bulgare”.

De asemenea, Legea Învățământului afirma (la articolul 8 – 2) ca „Elevii a căror limba materna nu este bulgara, pe lângă studiul obligatoriu al limbii bulgare, au dreptul sa studieze in limba lor materna in afara scolii de stat din Republica Bulgaria sub protecția si controlul statului”. Singura instituție care asigura predarea unor ore in limba romana este Liceul Romanesc din Sofia, cu doua ore de limba pe săptămâna, având statutul de limba straina.In ciuda acestor prevederi legale, nu există o formă continuă de predare a limbii române pentru cetățenii bulgari de origine română.

La inițiativa organizațiilor neguvernamentale ale romanilor din Bulgaria, au fost înființate câteva cursuri de predare a limbii romane in afara programei școlare – cum ar fi cazul scolii generale „P.R. Slaveicov” din Vidin.

Mai mult, exista in permanenta pericolul închiderii școlilor de stat cu predare în limba bulgară din satele locuite de români – cum s-a întâmplat în septembrie 2004, când autoritățile bulgare au vrut să desființeze școlile din satele Delaina si Rabrovo – sate locuite de români – motivând că nu există destui elevi pentru menținerea acestor instituții de învățământ. Există, însă, posibilitatea pentru etnicii români din Bulgaria să studieze în România, pe baza burselor oferite de statul român.

Mass-media in limba materna

Legislația bulgară permite existenta presei in limba maternă a minorităților naționale – articolul 12 al Legii radioului și televiziunii arată că:

„Programele radio si de televiziune vor fi emise in limba oficiala in conformitate cu Constitutia Bulgariei si pot fi transmise in alta limba daca (…) sunt destinate cetățenilor bulgari a căror limba materna nu este bulgara”.

La articolul 49 al aceleiași legi se arata ca:

„Radioul si televiziunea națională bulgare vor produce programe naționale si regionale (…), programe adresate cetățenilor a căror limbă maternă nu este bulgara, inclusiv în limba lor maternă”.

În ciuda acestor prevederi legale, în Bulgaria nu există programe de radio sau de televiziune în limba română, destinate comunităților românești.

Începând cu anul 1993, la Vidin a apărut ziarul in limba romana „Timpul” – un proiect al Asociației Vlahilor din Bulgaria. Publicația a avut o apariție neregulată din cauza lipsei fondurilor. În prezent, la Vidin mai apare în limba română revista „AVE”, editată de Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria – având și ea o apariție neregulată din aceleași motive.

Practicarea religiei în limba maternă

Legislația actuala a Republicii Bulgaria nu interzice în mod expres practicarea religiei în limba maternă.

Însă, până în acest an, nu a fost posibilă ținerea serviciului religios în limba română.

Încercările de a sluji în limba română ale părintelui Valentin Tvetanov din Rabova au fost întâmpinate cu ostilitate de autoritățile religioase de la Sofia. Totuși, pe 28 martie 2007, Mitropolitul Vidinului, Domițian, a acordat libertatea de a se tine slujbe in limba română în bisericile de sub jurisdicția sa unde exista comunități românesti.

Activitatea organizațiilor neguvernamentale

În Bulgaria funcționează mai multe organizații neguvernamentale ale romanilor. În luna octombrie 1991 s-a constituit Comitetul de inițiativă pentru înființarea „Asociației Vlahilor din Bulgaria” (AVB).

Inițial, autoritățile bulgare au refuzat înregistrarea acestei asociații, înregistrare care s-a produs totuși la 30 aprilie 1992 – in urma unui proces. Încercările de constituire de filiale ale asociației in alte localități sau de a pune bazele unor structuri organizatorice locale, au generat iritarea si adversitatea autorităților bulgare care, in mod constant si consecvent, au tergiversat formalitățile legale. Începând cu anul 2002, a fost înființată o nouă asociație a românilor din Bulgaria, denumită „Comunitatea românilor din Bulgaria”. De asemenea, în anul 2003 a fost înființată Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria (AVE). Această asociație a adresat in luna mai a acestui an Consiliului Europei si Comisiei Europene o scrisoare în care enumera nerespectarea drepturilor sale de către statul bulgar. Asociațiile romanești din Bulgaria organizează anual un festival de dansuri populare la Vidin, festival care a ajuns la ediția a X-a in anul 2007.

Atitudinea publica față de comunitatea românească

Deși nu au existat până acum acte de agresiune la adresa etnicilor români din Bulgaria, totuși presa de limba bulgara publică periodic articole defăimătoare la adresa romanilor. Este cazul ziarului „NIE” din Vidin, care în numărul din 1 aprilie 2007 a comparat comunitatea romanilor cu o haită de vampiri.

De asemenea și publicațiile de limba bulgară susțin că in Bulgaria nu ar exista români, ci vlahi.

(Centrul de Studii pentru Resurse Românești).

Sursa: cersipamantromanesc

Un dialog româno-aromân cu Hristu Ciolacu, președintele asociației aromâne „Frații Manakia” din Bitola, Macedonia de Nord, după ce, în biserica ortodoxă armânească „Sfinții Constantin și Elena”, am celebrat, în română și aromână, Sfânta Liturghie duminică dimineața, 16.07.2023. Vă invit să observați cât sunt de asemănătoare daco-româna și macedo-româna. Distribuiți masiv acest strigăt de ajutor pentru salvarea identității comunității aromâne din Macedonia de Nord, în speranța că va ajunge și la departamentul pentru românii de pretutindeni și la ierarhii ortodocși români care pot să-i ajute! Interviu realizat cu drag de părintele Bogdan Florin Vlaicu.