Dragi mei, nu știu dacă știți, dar „Biserica Anglicană” a decis să renunțe la denumirea de “biserică” și și-a adoptat o nouă denumire: Adunarea / Comunitatea Anglicană.
Cu această ocazie, vreau să-i felicit pentru că, în sfârșit, și-au asumat faptul că nu sunt și nu au fost niciodată parte din trupul lui Hristos. Ca urmare, nu avea rost să-și păstreze denumirea de “biserică”.
Ușor, ușor, nu se mai ascund perfid sub aripa creștinismului și nu vor mai lua numele Domnului în deșert. Din contră, ne vor dezvălui adevărata identitate de adunare a lui Mamon și slujitorii săi.
Sper ca și așa-zisele “biserici” protestante, neoprotestante, cât și cea catolică, să renunțe cât mai repede la denumirea de “biserică” și să lase această denumire doar adevăratei credințe, și anume ortodoxiei, singura Biserică a lui Hristos.
— Părintele Paisie Radu
Sursa: https://www.facebook.com/ParintePaisie/posts/pfbid02zzRjcbdnjfWp2QaRnhXoMFsJLobkekUmEj8BkZcH1uKuWi57JXJq25ZPXuVH9EQTl
✝️ Biserica Ortodoxă Bulgară: „Nu există altă credință în afară de cea ortodoxă. Restul sunt erezii.”
În afară de Sfânta Biserica Ortodoxă nu există alte Biserici, ci doar eretici, iar a numi orice altceva „biserica” nu este, din punct de vedere spiritual, dogmatic și canonic, decât o mare greșeală.
Sfântul Sinod al Bulgariei a scris acest text într-un document elaborat, care arată credincioșilor atitudinea corectă față de ceilalți creștini, notează presă bulgară.
Catolicii și protestanții nu sunt numiți clar în acest document, dar, din moment ce nu sunt ortodocși, se presupune că intră în categoria ereticilor și de la ei se așteaptă să se căiască.
– În Biserica Ortodoxă, prin sintagma „uniunea tuturor”, s-a înțeles întotdeauna că acei care au căzut în păcat trebuie să se întoarcă la credință ortodoxă și să arate umilință față de Sfânta Biserica și, atunci, prin pocăință, ei pot fi primiți în Biserica Ortodoxă.
– În afară de Sfânta Biserica Ortodoxă, nu există alte Biserici, ci doar eretici.
Sinodul din Creta nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Panortodox - Decizie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Bulgare a emis hotărârea ei finală referitoare la Sinodul din Creta și la textul cu titlul: „Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine”. Prin hotărârea ei unanimă, cu toți episcopii prezenți la ședința Sinodului, care a avut loc la 15 noiembrie 2016, Sfântul Sinod:
A amintit că la 1 Iunie a cerut amânarea Sinodului și că același lucru l-au făcut în continuare și alte trei Biserici Ortodoxe Locale Autocefale (Patriarhia Antiohiei, a Georgiei și a Rusiei). A observat că au fost chemați să urmărească Sinodul reprezentanți ai mass mediei și ai diferitelor grupări religioase eterodoxe, dar nu au fost chemați, nici măcar ca observatori, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe a Americii, care este recunoscută ca Biserică Autocefală de către Patriarhia Bulgară.
A observat de asemenea că textul cu titlul: „Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și restul lumii creștine” nu a fost semnat de o mare parte de ierarhi care au participat la Sinod, dintre care unii sunt teologi ortodocși proeminenți.
În continuare hotărârea Sfântului Sinod s-a referit, mai în detaliu, la diferite puncte problematice ale textului sinodal. Mai concret:
În ceea ce privește paragraful 4 al textului, Sfântul Sinod explică că rugăciunea Bisericii pentru „unirea tuturor” nu înseamnă restabilirea unității cu alți creștini, ca și cum unitatea este ceva care s-ar fi pierdut de către Biserică, ci se referă la întoarcerea în sânul Bisericii prin Botez, Mirungere și Dumnezeiasca Euharistie a celor care au căzut. Mai mult, Sfântul Sinod face cunoscut că Biserica Ortodoxă nu poate accepta diferitele teorii despre această unitate, teorii care persistă la eterodocși, cum ar fi „teoria Bisericii nevăzute”, „teoria ramurilor” și „teoria egalității dogmelor”, precum și teoria de curând formulată a „teologiei baptismale”, potrivit căreia există o unitate primitivă într-un „botez comun”. Sfântul Sinod a făcut cunoscut că toate aceste teorii au legătură cu doctrina despre „harul creat” al Sfântului Duh, care a fost condamnată de către Biserică. Și încheind, Sfântul Sinod face cunoscut, de asemenea, că respinge doctrina care se află în Decretul privind Ecumenismul a Conciliului Vatican II, ca expresie a aceluiași concept eclesiologic greșit menționat mai sus.
În ceea ce privește paragraful 5 al textului, mai concret, declarația că Biserica Ortodoxă participă la inițiativele ecumeniste „cu scopul căutării unității” pierdute „a tuturor creștinilor”, Sfântul Sinod o consideră inacceptabilă și de neîngăduit, datorită faptului că Biserica Ortodoxă nu și-a pierdut niciodată unitatea ei. Dimpotrivă, ceea ce s-a întâmplat este că ereziile care au apărut și schismele care s-au făcut au căzut din Biserică, fără ca aceasta să însemne că Trupul lui Hristos va putea vreodată să piardă integritatea ontologică originală – o unitate indisolubilă, care rezultă din ipostasul ontologic indisolubil a lui Hristos.
În ceea ce privește mult-discutatul paragraf 6, Sfântul Sinod consideră că fraza: „Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a celorlalte biserici și comunități eterodoxe care nu se află în comuniune cu ea”, este de fapt în opoziție cu paragraful 1 al aceluiași text, care menționează că Biserica Ortodoxă este Biserica cea Una. Dogmele și Canoanele Bisericii fac imposibilă acceptarea existenței mai multor biserici. În același chip, această frază se vede că este în opoziție și cu paragraful 2 al textului, care menționează că „Biserica Ortodoxă fundamentează unitatea Bisericii pe faptul întemeierii ei de către Domnului nostru Iisus Hristos și pe comuniunea în Sfânta Treime și în Taine. Această unitate se exprimă prin succesiunea apostolică și prin tradiția patristică și este trăită până astăzi în ea”. Sfântul Sinod nu consideră că prin adaosul acceptării „denumirii istorice” și prin explicarea că bisericile și comunitățile eterodoxe nu se află în comuniune cu Biserica Ortodoxă, textul ar fi păzit în felul acesta de primejdia înșelării. Dimpotrivă, acceptarea denumirii istorice implică în mod necesar și acceptarea realității exprimată de această denumire. Dacă cei care au semnat textul au înțeles că referirea la acceptarea „denumirii istorice” nu s-a făcut cu scopul de a corespunde cu o realitate istorică, adică nu intenționa să se refere la biserici, textul ar fi trebuit să menționeze aceasta. Altfel, acceptarea „denumirii istorice” face să se subînțeleagă existența altor biserici în afară de Biserica Ortodoxă cea Una, fapt care se află în evidentă contradicție cu paragraful 1 și cu cuvintele cu care începe paragraful 6 (care fac cunoscut că Biserica este Una și Ortodoxă).
În ceea ce privește paragraful 12, Sfântul Sinod consideră că afirmația că „în timpul desfășurărilor dialogurilor teologice scopul comun al tuturor este restabilirea finală a unității în dreapta credință și în dragoste” este foarte naivă și nu reflectă natura multidimensională a procedurii. Unitatea implică unitatea în credință, în modul de gândire și în făptuire, cu privire la definițiile dogmatice și la Canoanele care au fost aprobate de Sinoadele ecumenice, precum și la tradiția liturgică și viața duhovnicească în Sfântul Duh. Calea pentru atingerea unității trece prin pocăință și prin mărturisirea Credinței Ortodoxe și a Botezului ortodox.
În ceea ce privește paragraful 12 (care de fapt este paragraful 20), Sfântul Sinod propune ca la fraza: „Perspectivele dialogurilor teologice… sunt determinate totdeauna în baza… criteriilor canonice ale tradiției bisericești deja formulate”, propoziția „ale tradiției bisericești deja formulate”, va trebui înlocuită cu propoziția „ale tradiției Bisericii Ortodoxe”.
În ceea ce privește impresia de ansamblu generată de textul referitor la „Relațiile…”, Sfântul Sinod consideră că există multe expresii și termeni neclari și multe inconsecvențe referitoare la eclesiologie. Mai mult, Sfântul Sinod consideră că textul nu formulează clar scopul principal și principiile constitutive ale diferitelor dialoguri și ale participării la mișcarea ecumenică, și anume întoarcerea eterodocșilor în sânurile Bisericii Ortodoxe. Dimpotrivă, textul – și mai ales paragraful 16 – legalizează Consiliul Mondial al Bisericilor, la care, din fericire, menționează Sfântul Sinod, Biserica Ortodoxă Bulgară a hotărât de multă vreme să întrerupă participarea.
De asemenea, Sfântul Sinod nu este de acord cu modul concis și foarte scolastic prin care se reglementează cum va trebui să se desfășoare diferitele dialoguri, o abordare scolastică care cuprinde tot textul (paragrafele 9, 10, 11, 12, 13, 14 și 15).
În sfârșit, în ceea ce privește paragraful 22, care afirmă că „păstrarea Credinței Ortodoxe curate este asigurată numai prin sistemul sinodal”, Sfântul Sinod spune că, dimpotrivă, criteriul final al acceptării Sinoadelor bisericești este conștiința dogmatică trează a întregii plinătăți ortodoxe (a plinătății Trupului). El afirmă că Sinodul ecumenic nu asigură în mod automat sau mecanic corectitudinea credinței pe care o practică creștinii ortodocși.
În concluzie, Sfântul Sinod rezumă hotărârea sa, declarând că Sinodul de la Creta nu este nici Mare, nici Sfânt, nici Panortodox și dând următoarele motive și explicații:
Datorită neparticipării unor Bisericii Autocefale și din pricina unor diversiuni organizatorice și greșeli teologice. Cu toate acestea, Sfântul Sinod prețuiește strădaniile care au fost depuse de organizatori și participanți în vederea înfăptuirii Sinodului. În urma unui studiu atent al textelor adoptate de Sinodul de la Creta, Sfântul Sinod a ajuns la concluzia că ele conțin abateri de la Tradiția Ortodoxă, de la tradiția dogmatică și canonică a Bisericii și de la duhul și litera Sinoadelor Ecumenice și Locale.
Sfântul Sinod consideră că textele care au fost adoptate de către Sinodul de la Creta vor trebui supuse în continuare unei cercetări și discuții teologice, în scopul îmbunătățirii, editării, corectării și/sau înlocuirii lor cu alte documente noi care se află în duhul și tradiția Bisericii.
Biserica Ortodoxă Bulgară constituie un mădular indisolubil și viu al Bisericii celei Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească. Ca mădular al Trupului lui Hristos, Biserica Ortodoxă Bulgară va continua să se afle în comuniune frățească, euharistică, duhovnicească, dogmatică și canonică cu toate celelalte Biserici Ortodoxe Locale, atât cu cele care au participat la Sinodul din Creta, cât și cu cele care nu au participat. Biserica nu este un organism lumesc, ci unul divino-uman. În călătoria și viața ei, Biserica nu este influențată și nu trebuie să fie influențată de interese politice și sociale și de disensiunile care decurg din ele. Capul ei este Însuși Domnul nostru Iisus Hristos, Care este: „Calea, Adevărul și Viața”.
În sfârșit, principiile autocefaliei și a sobornicității în viața Bisericii nu numai că nu sunt contradictorii, ci dimpotrivă, se completează reciproc, una decurgând din cealaltă, fiind într-o deplină unitate.
🛐 Mircea George Popandron: Cât timp va accepta erezia ecumenismului... omul nu poate ieși din hipnoza întunericului.
"Anatema ereziilor eclesiologice pecetluite la Creta 16.06.2016 (6-6-6) ... pe baza declarațiilor eretice ale CMB (Consiliului Mondial al Bisericilor) și, în special, a blasfemiilor Declarației de la Toronto din 1950 (care e noua “evanghelie” impusă samavolnic întregii Biserici, în mediul academic teologic), prin care se atacă, se neagă și se desființează Unicitatea Bisericii Ortodoxe, Soteriologia Ei și Metodologia isihasmului ascetic-sacramental - trei dogme fundamentale ale Ei.
În afara Bisericii Ortodoxe ca Trup Unic al lui Hristos, în afara granițelor Ei, omul creat nu se poate uni cu Dumnezeul Treimic prin intermediul harului necreat.
Concret, la Creta s-a negat direct și indirect faptul că Biserica lui Hristos cea Una este doar Biserica Ortodoxă... pentru că se afirmă pe față că Declarația de la Toronto este fundamentală pentru sinodali și, implicit, nu s-a mărturisit clar și răspicat, așa cum a învățat Biserica până la începutul secolului 20, că restul grupărilor desprinse de Biserica Ortodoxă de-a lungul veacurilor sunt erezii ce despart ontologic pe om de Hristos, Dumnezeu-Omul întrupat în istorie.
În schimb, s-a acordat caracter eclesiologic ereziilor, numindu-se "biserici", în loc să se dea anatemei fără frică, arătând întregii lumi calea spre Hristos doar prin Biserica Ortodoxă.
Astfel, întregul mapamond a fost lipsit de cunoașterea Adevărului!!! Au avut ocazia să atragă toate popoarele lumii la înțelegerea faptului că, doar prin încorporarea prin Botez în Trupul lui Hristos (Biserica Ortodoxă), ele își pot salva veșnicia.
Încă nu s-a înțeles adâncimea vinovăției trădării din Creta. Banii iudeo-masoneriei au fost mai importanți decât sângele apostolilor, mucenicilor și tuturor mărturisitorilor Bisericii Ortodoxe. Să rămână trădătorii cu banii și slava trecătoare în continuare…
BISERICA ORTODOXĂ SUNT CEI CARE ÎNȚELEG ȘI TRĂIESC ÎN ȘI PRIN ADEVĂR… adică Dogma, Ethosul și Metodologia, toate ortodoxe. Nu forma exterioară ne face ortodocși, ci si cugetarea, adică conștiința dogmatică și făptuirea (metodologia isihastă ascetic-sacramentală), ambele ortodoxe.
Ereticii ecumeniști anti-isihaști sunt în afara Bisericii, chiar dacă dețin temporar frâiele administrative și pedepsesc pe cei care vor doar să își păstreze credința ortodoxă. Vă pupați cu toți ereticii, vă rugați împreună cu ei, iar pe ortodocși îi prigoniți, caterisiți și alungați din biserică.
Faptele trădătorilor ecumeniști chiar nu le mai poate nimeni nega, ele fiind la vedere și declarate public.
Anatema ecumenismului sincretist inter-creștin și inter-religios!
Anatema CMB-ului și anatema "noii lui evanghelii", adică Declarația de la Toronto din 1950.
CMB, această organizație iudeo-masonică, sinagoga satanei, cu nume de cod Consiliul Mondial al "Bisericilor".
Nu puteți fi în două locuri deodată, adică în Biserica Ortodoxă și în CMB.
Niciodată! Ori cu Hristos, ori cu urmașii lui Iuda… că de judecata finală a istoriei nu scapă nimeni.
V-ați jucat destul de-a Ortodoxia și ați mințit destul poporul român!"
— Mircea George Popandron
🛐 Părintele Claudiu Buză: Nu este nicio diferență între pseudo-episcopii care ascund prezența ereziei și silnic s-au făcut stăpâni pe Biserică, și minciuno-medicii care ascund adevărul și introduc dictatura medicală în societatea în care trăim. →
NU ESTE NICIO DIFERENȚĂ ÎNTRE MINCIUNO-MEDICII PLANDEMIEI ȘI PSEUDO-EPISCOPII SINODULUI TÂLHĂRESC DIN CRETA
🛐 Părintele Claudiu Buză: CEI CARE ACCEPTĂ HOTĂRÂRILE ERETICE ALE MINCIUNO-SINODULUI DIN CRETA NU SE MÂNTUIESC →
Dacă Gheron Gavriil, unul dintre cei mai importanți Bătrâni din Sfântul Munte ne spune, după șapte ani de la Sinodul din Creta, că ierarhii care au semnat hotărârile eretice de la Kolymbari nu se mântuiesc și merg în adâncul iadului, ar trebui să luăm în serios această realitate și să avem înțelegerea luminată de Duhul Sfânt, pentru că poate fi și pentru noi o problemă de mântuire.
Mai mult decât atât, părinții din chiliile Athosului sunt, în cea mai mare parte, nepomenitori sau împotriva minciunosinodului din Creta.
Oricine urmează acelor apostați care au semnat sau au acceptat ereziile de la Creta se face părtăș trădării credinței.
Totodată, tăcerea înseamnă necredință, este a treia formă de ateism (Sfântul Grigorie Palama) și dușmănie cu Dumnezeu.
Nu vă mai lăsați mințiți de cei care spun că la sinodul tâlharesc din Creta nu s-a întâmplat nimic și că hotărârile eretice nu au efecte dogmatice și canonice în plan bisericesc.
La Kolymbari, Creta, s-a trădat credința ortodoxă, prin legiferarea sinodală a ecumenismului, ratificându-se premisele eclesiologice eretice ale Declarației de la Toronto (Doc. 6, art. 19). Trebuie știut că hotărârile de la Kolymbari nu pot fi anulate decât printr-un alt Sinod, panortodox. Altfel, acestea rămân noua eclesiologie ce deschide calea mult doritei "unități în diversitate" a ecumeniștilor.
Nu vă lăsați înșelați! Este vremea mărturisirii! Dumnezeu cunoaște inimile noastre și știe dacă suntem sau nu suntem cu Adevărul.
Soluții? Mărturisirea publică și/sau îngrădirea de erezie prin nepomenirea celor care au trădat Ortodoxia și au adus ecumenismul în Biserică.
✡️ Trădătorii ortodoxiei - Ierarhii români care au participat la sinodul tâlhăresc din Creta, Kolymbari
🛐 Părintele Claudiu Buză: SINODUL DIN CRETA PRODUCE EFECTE ÎN VIAȚA BISERICEASCĂ →
Problema cea mai mare, după Kolymbari (2016), este că nu avem în BOR reacție și atitudine printre preoți, monahi și mireni (cu foarte mici excepții).
Parcă toți se complac în această stare care tinde să devină un mod de existență pregătitor panereziei ecumenismului - prin tăcere și indolență. Mai ales că sunt mulți teologi care știu că sinodul din Creta produce efecte în viața bisericească. Ceea ce se întâmplă acum în biserici este rezultatul clătinării de pe urma apostaziei care se lucrează în Biserică.
Georgienii și-au dat seama că statutul de membru al CMB este incompatibil cu Ortodoxia. Ieșind din CMB (1997), au avut și tăria să refuze participarea la Kolymbari - Creta. Acum duc o luptă corectă și nu există nimic care să-i scoată din Ortodoxie.
La noi puterile sufletești slăbesc și măsurile de (ne)siguranță lumești se înmulțesc.
Acesta este rezultatul apostaziei!
Gândul îmi spune că apostazia nu se va opri până ce credincioșii nu vor înțelege că trebuie să ridice zidul nepomenirii, singurul care poate opri erezia să se întindă în Trupul Bisericii.
Ierarhii români care au participat la sinodul tâlhăresc din Creta, Kolymbari
ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ