ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

☦️️ Arhiepiscopul Averchie Taușev de Jordanville (1906-1976): Cei care se tem mai mult de autoritățile lumești decât de Dumnezeu se vor folosi de tot intelectul lor ca să se îndreptățească în supunerea lor față de antihrist, pentru că inima și conștiința lor nu vor putea s-o facă.

- Posted in Apostazie și Ecumenism by

Cei care se tem mai mult de autoritățile lumești decât de Dumnezeu se vor folosi de tot intelectul lor ca să se îndreptățească în supunerea lor față de antihrist, pentru că inima și conștiința lor nu vor putea s-o facă.

Orice strădanie din partea noastră de a ne arăta prieteni față de cei care "dețin autoritatea", în vremea aceasta în care "antihriștii cei mulți", care luptă fățiș sau ascuns împotriva lui Hristos și a Bisericii Sale, au puterea în chip atât de vădit, orice strădanie servilă de a le fi pe plac, de a-i măguli și de a face ceea ce ei vor, chiar de a căuta într-o măsură "legalitatea" din partea lor, este o trădare față de Hristos Mântuitorul nostru și vrăjmășie față de El, chiar dacă cei care procedează astfel poartă haine preoțești.

Cel mai greu este, în aceste vremuri, cum spunea Sfântul Ignatie, de a suporta singurătatea spirituală. Fii fericit, dacă vei afla măcar un colaborator adevărat în lucrarea de mântuire. Acesta e cel mai mare și mai de preț dar al Domnului, în zilele noastre. Păzește-te, vrând să-ți salvezi aproapele, să nu te tragă el în prăpastia pierzaniei. Acest din urmă lucru se întâmplă la tot pasul.

  • Arhiepiscopul Averchie Taușev de Jordanville, 1906-1976

  • din „Apostazia și Antihristul după învățăturile Sf. Părinți”, Fundația Sf. Martiri Brâncoveni, Constanța 2009

enter image description here

Înaltpreasfințitul Averchie Taușev (1906-1976) este un Arhiepiscop rus trăitor în Statele Unite. Născut în Rusia Țaristă, evadat din sistemul bolșevic, se exilează cu familia în Bulgaria și acolo se călugărește. Tot în această primă parte a exilului său este hirotonit și ieromonah. Devine stareț al Mănăstirii „Sfânta Treime” din Jordanville (New York) în 1960 și profesor la Seminarul „Sfintei Treimi” – rector din 1952 – după ce predase și slujise ca preot în Germania, Cehoslovacia, Bulgaria și Iugoslavia. În anul 1953 este numit episcop de Syracuza. S-a mutat la cele veșnice în anul 1976. Prelegerile sale despre teologie morală și asceză sunt publicate în revista Orthodox Life la 35 de ani de la moartea autorului, apoi publicate drept o carte de sine stătătoare, tradusă și la noi: „Nevoința pentru virtute. Asceza într-o societate modernă secularizată” (Editura Doxologia, Iași, 2016). A fost foarte apreciat de convertiții la Ortodoxie, precum ieromonahul Serafim Rose, fiindcă a fost un apărător neclintit al credinței ortodoxe tradiționale, și considerat unul dintre luminătorii Bisericii Ruse din diaspora.

☦️ O vedenie a creştinei Ana despre păcatele specifice sfârşitului lumii: avortul, iubirea de bani și pecetea lui antihrist.

- Posted in Profeții și Proorocii by

Se făcea că treceam prin mai multe încăperi, una după alta, fiind însoțită de un înger care îmi arăta calea și îmi lămurea cele ce vedeam.

Prima încăpere era în acelaşi timp şi maternitate şi clinică de avorturi. Am intrat acolo împreună cu prietenele şi rubedeniile mele (care vieţuiesc în lume şi cu care mă însoţeam înainte). Ele au rămas în continuare în această încăpere. Mie îngerul mi-a spus să merg mai departe.

Am intrat în cea de-a doua încăpere şi am văzut că acolo târguiala era în toi. Se vindeau şi se cumpărau cele mai felurite mărfuri. Era foarte multă lume şi toţi păreau absorbiţi de târguielile lor, îşi numărau banii, examinau mărfurile – ca la târg.

M-am uitat pe unul dintre pereţii acestei încăperi şi am văzut că avea un geam ce dădea spre o pajişte verde cu cer senin şi azuriu, cu soarele strălucind – era o privelişte foarte frumoasă.

Priveam desfătându-mă, însă oamenii, într-atât erau de ocupaţi cu vânzarea și cumpărarea lor, încât nu vedeau această frumuseţe dumnezeiască. Mă miram cum de ei nu observă această privelişte! Îngerul însă m-a îndemnat: „Mergi mai departe.”

Am intrat în a treia încăpere, pe pereţii căreia erau zugrăvite nişte chipuri de fiare (dragoni) de diferite mărimi. În jos, la temelia zidului, am văzut o broască ţestoasă uriaşă, înspăimântătoare la vedere, din a cărei gură larg căscată ieşeau doi dinţi ca două săbii ascuţite. Jos, pe podea, se zărea capul unui om al cărui trup se afla sub duşumea.

Îngerul mi-a zis: „Atinge-te de ei.” (Adică să mă ating de balaurii zugrăviţi pe perete). Mi-am întins mâna, deşi nu vroiam, pentru că îmi era tare frică. Şi iată că dragonul pe care l-am atins, dintr-o dată a început să se mişte. Mişcarea s-a transmis altui dragon, care se afla alături, şi mai departe, de la dragon la dragon, ca-n mecanismul unui ceas.

Astfel toate aceste fiare s-au pus în mişcare, ajungând până la broasca ţestoasă care a început şi ea să se mişte ameninţător. Deodată cele două săbii ascuţite s-au înfipt drept în capul omului aceluia, care a murit pe loc. Îngerul mi-a lămurit: „La cea mai mică atingere de acest sistem, omul este pierdut… Mergi mai departe.”

Am ieşit din acea clădire cu trei încăperi şi am văzut că mă aflam într-o pădure, printre copaci. În pădure era o căsuţă de bârne, afumată ca după incendiu, dar în care totuşi se putea locui. Îngerul mi-a zis: „Iată unde vei putea să te mântuieşti.”

Înţelegeam că sfârşitul acestei lumi este aproape (după căsuţa care era ca după incendiu) şi atunci l-am întrebat pe înger: „Înseamnă că sfârşitul este aproape, iar ei continuă să vândă şi să cumpere?” „Da, a răspuns îngerul, e sfârşitul, iar ei continuă să vândă şi să cumpere”.

Aici vedenia a luat sfârşit.

După un timp am ajuns la părintele Ieronim şi i-am povestit despre vedenie. I-am spus cum l-am întrebat pe înger: „Înseamnă că sfârşitul este aproape, iar ei continuă să vândă şi să cumpere?” Atunci, părintele, apucând-o înainte, a răspuns el însuşi cu cuvintele îngerului: „Da, e sfârşitul, iar ei vând şi cumpără. Acesta nu este doar un vis, a adăugat el, ci aşa va fi cu adevărat.”

Părintele Ieronim a repetat aceleaşi cuvinte care în visul meu au fost rostite de către înger! Am înţeles că stareţul ştia de vedenia mea, adică i-a fost descoperită şi lui.

Apocalipsa - XVI

Tâlcuirea pe scurt a acestei vedenii, potrivit Sfintei Scripturi:

  1. Înainte de toate, cele două încăperi prin care a trecut roaba lui Dumnezeu Ana se potrivesc întocmai cu următoarele cuvinte din Evanghelie asupra vremurilor din urmă: „Şi precum a fost în zilele lui Noe, tot aşa va fi şi în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie şi a venit potopul şi i-a nimicit pre toţi.

Tot aşa precum a fost în zilele lui Lot: mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, şi zideau, iar în ziua în care a ieşit Lot din Sodoma a plouat din cer foc şi pucioasă şi i-a nimicit pe toţi, la fel va fi în ziua în care se va arăta Fiul Omului” (Luca 17, 26-30). Dealtminteri Ana a trecut prin aceste încăperi după cum scrie în Evanghelie, unde cuvintele „cumpărau şi vindeau” se află după cuvintele „se însurau şi se măritau”.

  1. Prin urmare, prima încăpere (maternitatea / clinica de avorturi) arată răspândirea între oamenii din zilele noastre a senzualităţii. Toată lumea aleargă după plăceri senzuale. Păcatul desfrânării este larg răspândit. (în prima încăpere au rămas toate rubedeniile şi prietenele Anei). Unii copii sunt lăsaţi să se nască (maternitatea), iar alţii sunt ucişi în pântecele matern (clinica de avorturi).

  2. A doua încăpere, unde „toată lumea cumpără şi vinde”, ne arată că oamenii zilelor noastre sunt robiţi de societatea de consum, când întreaga viaţă este închinată unui singur scop: achiziţionarea bunurilor de larg consum şi dobândirea de bunuri (cultul banilor, al bogăţiilor). Pentru Sfinţii Părinţi târgul (piaţa) a fost întotdeauna simbolul „acestei lumi” depravate. Deci încăperea semnifică adâncirea lumii actuale în hăul deşertăciunilor. Drept urmare, în inimile lor nu mai există loc nici voinţă pentru a duce o viaţă duhovnicească.

Ca rezultat al deşertăciunii vieţii înconjurătoare, a întunecării minţilor, ei nu mai sunt în stare să observe minunăţiile lumii duhovniceşti, care sunt vizibile numai pentru cei ce, după cuvântul Sfântului Efrem Sirul, „nu sunt legaţi toată vremea de treburile vieţii”, ci „au lepădat orice grijă lumească” (din Cuvânt la Venirea Domnului, la sfârşitul lumii şi la ieşirea antihristului). Iată de ce toţi cei care târguiau în cea de-a doua încăpere nu observau minunata privelişte care se vedea dincolo de geam.

  1. A treia încăpere arată că înainte de sfârşitul lumii se va edifica un sistem al fiarei, îndreptat spre căsăpirea oamenilor. Faptul că pe pereţii acestei încăperi erau reprezentaţi balauri (adică fiare, monştri) se află în corelaţie directă cu „fiarele” din Apocalipsa Sfântului Apostol Ioan Teologul (vezi Apocalipsa 13, 1-11; 17, 8 ş.a.m.d.).

Toate aceste fiare (reprezentate pe pereţi), mai mici şi mai mari, în esenţă sunt componente ale sistemului unic totalitar al „fiarei”, al acestui angrenaj ucigaş de oameni - „Noua Ordine Mondială”. Atingerea de oricare din părţile componente (de pildă acceptarea din partea acestui sistem, adică de la „fiară”, a numărului de identificare [CNP] – numărul numelui fiarei din Apocalipsa 13, 17 sau a noilor documente electronice) înseamnă pentru om participarea la acest sistem, de fapt coparticiparea la moartea fizică şi spirituală a milioane şi miliarde de oameni.

  1. Ce simbolizează broasca ţestoasă? Este o imagine ce semnifică instalarea treptată a sistemului care, tot aşa ca o ţestoasă uriaşă, se îndreaptă asupra locuitorilor planetei. Tot astfel în Apocalipsa vedem ieşind din mare „fiara” căreia i se vor închina toţi cei care locuiesc pe pământ, ale căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în Cartea vieţii, a Mielului (Apoc. 13, 8 ). Numeroşi tâlcuitori ai Apocalipsei sub chipul „fiarei din mare” subînţeleg tocmai sistemul autorităţilor luptătoare împotriva lui Dumnezeu.

  2. Acest sistem îl atacă pe om drept în cap, ceea ce arată că angrenajul distrugător este îndreptat înainte de toate spre anihilarea personalităţii umane, cu alte cuvinte este un sistem de depersonalizare a omului. La om personalitatea (duhul) este esenţială, este chipul lui Dumnezeu în el, în principiu este omul însuşi.

Dacă omul încetează de a vieţui ca o personalitate duhovnicească, asemănătoare lui Dumnezeu, atunci din punct de vedere duhovnicesc el se transformă într-un cadavru. Distrugerea a însăşi naturii umane zidite de Dumnezeu, adică a transformării omului într-o bestie, a sălbăticirii lui spirituale – iată scopul mistic primordial al acestui sistem antihristic.

  1. Faptul că Ana a ieşit din edificiul cu cele trei încăperi se potriveşte cuvintelor Mântuitorului din Apocalipsa despre cum ar trebui creştinii vremurilor din urmă să se raporteze la ceea ce le propune cultura modernă ultimilor creştini care se află în noul Babilon desfrânat (societatea modernă civilizată) – „curva cea mare”, „şezând pre o fiară roşie, plină de nume de hulă, având şapte capete şi zece coarne” (Apoc. 17, 3).

Domnul le porunceşte: „Ieşiţi din ea, poporul meu, ca să nu vă faceţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi de pedepsele sortite ei. Fiindcă păcatele ei au ajuns până la cer şi Dumnezeu şi-a adus aminte de nedreptăţile ei” (Apoc. 18, 4-5).

Şi Sfântul Apostol Pavel spune: „Nu vă înjugaţi la jug străin cu cei necredincioşi, căci ce însoţire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtăşire are lumina cu întunericul? Şi ce învoire este între Hristos şi veliar. Sau ce parte are un credincios cu un necredincios? Sau ce înţelegere este între templul lui Dumnezeu şi idoli?

Căci noi suntem templu al Dumnezeului Celui viu, precum Dumnezeu a zis că: „Voi locui în ei şi voi umbla cu ei şi voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu”. De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, zice Domnul, şi de ce este necurat să nu vă atingeţi; şi Eu vă voi primi pre voi. Şi voi fi vouă Tată, şi veţi fi Mie fii şi fiice”, zice Domnul Atotţiitorul (II Cor. 6, 14-18 ).

☦️ Vedenia acestei roabe a lui Dumnezeu seamănă cu una din vedeniile proorocului Iezechiel: „Şi mi-a zis Domnul: „Intră şi vezi urâciunile cele dezgustătoare pe care le fac aceştia aici”. Şi am intrat şi am privit şi iată erau acolo tot felul de chipuri de târâtoare, de animale necurate şi de tot felul de idoli de-ai casei lui Israel, zugrăviţi pe pereţi de jur împrejur” (Iez. 8, 9-10).

Din specia târâtoarelor (a reptilelor) fac parte şi animalele ca şerpii, şopârlele, varanii, ţestoasele, crocodilii, cât şi animalele antedeluviene [de dinainte de potop] ca dinozaurii, pterodactilii ş.a.

Iată cum tâlcuieşte Sfântul Ierarh Teofan Zăvorâtul vedenia lui Iezechiel în una din predicile sale: „… pe când şedeam eu în casa mea şi bătrânii lui Iuda şedeau înaintea mea, s-a lăsat peste mine mâna Domnului Dumnezeu. Şi privind eu, am văzut un chip ca de om, de foc parcă; şi parcă de la brâul lui în jos era foc, iar de la brâul lui în sus era o strălucire, ca de metal în văpaie.

Şi a întins, parcă, acela un fel de mână, şi m-a apucat de părul capului meu şi m-a ridicat Duhul între pământ şi cer, şi m-a dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la intrarea porţii dinăuntru, îndreptată spre miazănoapte, unde era aşezat idolul geloziei care stârneşte gelozia.

Şi iată acolo era slava Dumnezeului lui Israel asemenea aceleia pe care o văzusem eu în câmp. Atunci mi-a zis Domnul: „Fiul omului, ridică-ţi ochii spre miazănoapte!” Şi mi-am ridicat ochii spre miazănoapte şi iată acel idol al geloziei era la uşa dinspre miazănoapte a altarului, la intrare. Şi mi-a zis Domnul: „Fiul omului, vezi ce fac ei?

Vezi tu ce urâciuni mari face casa lui Israel aici, ca să Mă îndepărtez de locaşul Meu cel sfânt? Dar întoarce-te şi urâciuni şi mai mari vei vedea!” Apoi m-a dus pe poartă în curte şi privind, am văzut o spărtură în perete. Şi mi-a zis Domnul: „Fiul omului, sapă în perete!”

Şi am săpat în perete şi iată am dat de un fel de uşă. Şi mi-a zis Domnul: „Intră şi vezi urâciunile cele dezgustătoare pe care le fac aceştia aici”. Şi am intrat şi am privit şi iată erau acolo tot felul de chipuri de târâtoare, de animale necurate şi de tot felul de idoli de-ai casei lui Israel, zugrăviţi pe pereţi de jur împrejur.

Înaintea lor stăteau şaptezeci de bărbaţi din bătrânii casei lui Israel, având în mijloc pe Iaazania, fiul lui Şafan; fiecare din ei avea în mâini câte o cădelniţă şi un nor gros de fum de tămâie se ridica în sus” (Iez. 8, 1-11).”

Ce înseamnă aceasta? Oare aşa s-a întâmplat în realitate? – întreabă Sfântul Ierarh Teofan şi tot el răspunde: „Nu. Prin acestea toate sunt preînchipuite gândurile fiecăruia pe paturile lor spunându-şi: nu vede Domnului. Prin fiare se preînchipuiau patimile de care erau pline inimile lor, iar prin tămâiere, robia lor faţă de aceste patimi.” (din cartea 'Viața lăuntrică. Cuvintele episcopului Teofan', ed. Mănăstirii Russikon, Muntele Athos, 1893) ☦️

Interesant că această vedenie i-a fost arătată proorocului Iezechiel înainte de cucerirea Ierusalimului de către hoardele haldeilor. Atunci au fost ucişi mulţi bătrâni, tineri, fecioare, copii, femei, dar nu s-au atins de nici un om, care avea pe frunte semnul crucii “+”! (Iez. 9, 6), tot astfel şi, în timpurile noaste dinaintea sfârşitului, „pecetea Dumnezeului Celui viu” va fi pusă pe fruntea acelor creştini care suferă şi se tânguiesc din pricina acestei lumi apostate, se întristează de lepădarea de credinţă din zilele noastre, fără să se atingă de „urâciunile cele dezgustătoare”, şi nici de semnul fiarei cel potrivnic (numărul numelui fiarei).

Tocmai pe aceşti creştini, potrivit Apocalipsei (7, 2-3; 9,4) Domnul îi va feri de grozavele încercări fizice şi duhovniceşti care se vor abate asupra omenirii.

Într-adevăr, ca să înţelegem esenţa acestui fenomen – a atribuirii codurilor numerice personale – trebuie să-1 cercetăm în contextul edificării în prezent a sistemului global – împărăţia „fiarei”. Tocmai în contextul construirii „Noii Ordini Mondiale”, multe dintre evenimentele şi fenomenele vieţii actuale care la prima vedere par haotice şi absurde, dintr-o dată capătă o „logică”.

Astfel de fenomene ca propagarea ideologiei societăţii de consum şi a „culturii de masă” primitive, a reclamei, a muzicii rock şi pop, a distrugerii familiei (prin planningul familial), a cultului plăcerilor şi distracţiilor dobitoceşti, a propagandei curviei, avorturilor, contracepţiei, sodomiei şi altor spurcăciuni, propaganda făţişă sau în ascuns a drogurilor şi a satanismului, programele de „educaţie” sexuală în şcoli, vaccinările în masă, medicamentele „miraculoase” cu efectele lor colaterale, alimentele modificate genetic, alimentele conţinând elemente cancerigene, E-urile chimice şi biologice, donarea, terapia fetală (întrebuinţarea organelor fetuşilor în producţia farmaceutică), tehnologia de însămânţare artificială, propagarea realităţii virtuale, a jocurilor pe calculator care distrug psihicul şi sănătatea, dereglarea conştiinţei socio-umane prin intermediul mass-mediei, inclusiv acţiunea psihotronică asupra omului, codificarea depersonalizată şi introducerea celor mai noi biotehnologii în scopul identificării omului (biocipul), înscenarea de conflicte armate, de crize şi războaie, inocularea în conştiinţa maselor a mitului „terorismului internaţional”, armele geofizice (cu plasmă) şi, în sfârşit, concentrarea puterii mondiale în mâinile unei elite paramasonice de aceeaşi etnie (evreiască).

din publicatia Usman Pravoslavnaya, nr 4, 2005

✝️ Sfântul Paisie Aghioritul (1924-1994) despre incendiile din Grecia

- Posted in Profeții și Proorocii by

În iulie 1992, pe atunci Yannis Kazakos, profesor de engleză în Patras, nou venit din Toronto, Canada, l-am întâlnit pe Sfântul Paisie în Panaguda, pe Muntele Athos.

M-a impresionat faptul că mult timp ne-a vorbit despre focuri, focuri și incendii provocate în Grecia.

M-am întrebat în sinea mea: Oare de ce se concentrează atât de mult pe acest subiect?

Pe atunci nu aveam acest fenomen tragic, atât de intens.

enter image description here

Nu a menționat absolut nimic despre schimbările climatice! Spunea:

Nu va mai rămâne pădure peste pădure în țara noastră! Nu vor lăsa verde peste verde! Incendiile vor fi puse și din interior și din exterior! Și pentru interesele “unora” de aici, din Grecia, dar și de la necredincioși. Va fi de la necredincioșii din interiorul Greciei, și din “țara vecină” cu raze laser & “mijloace tehnologice moderne”, dar și de la grecii din interiorul patriei noastre, ateii trădători! Toate acestea vor sluji drumul către Antihrist, pentru ca oamenii să nu se poată ascunde în păduri în vremuri de prigoană. Clorofila frunzelor te împiedică să vezi sub copaci cu tehnologia și laserele dacă oamenii se ascund! Așa că, vor arde totul pentru a avea vizibilitate peste tot pentru a controla universul!

Am auzit aceste cuvinte în întregime de pe buzele Sfântului Paisie de la Muntele Athos în iulie 1992.

Ele nu sunt ale mele. Sunt cele pe care ni le-a spus Sfântul și care sunt atât de relevante acum, astăzi!

Arhimandrit Ignatie Kazakos

☦️ Starețul Lavrentie de Cernigov: "Frații mei și onorați părinți, voi un lucru nu-l pricepeți și nu-l știți. Eu nu spun doar pentru Rusia noastră, ci pentru întreaga lume. Cuvintele mele sunt adevărate, iar mie mi le-a arătat pe toate Duhul Sfânt, prim milostivirea Bunului Dumnezeu asupra mea."

- Posted in Profeții și Proorocii by

Părintele deseori își arată dorința să discute cu ucenicii săi, („cu copiii săi iubiți”), despre vremurile de apoi, că să-i învete cum să se ferească de cărările greșite și să fie veghetori.

– Acum, când noi îi votăm pe conducătorii noștri, suntem fie cu cei „de dreapta” fie cu cei „de stânga”. Dar nu asta e amarul, căci va veni o vreme când vor impune lumii să-și aleagă un singur împarat. Iar când omenirea va vota pentru un singur împarat, să știi că acela „el e” – antihristul – și să te ferească sfântul de vei vota. Apoi adaugă:

– Va fi un asemenea război mare încât atât de mulți se vor pierde că vor ramâne foarte puțini care vor supraviețui, dar cei ce vor ramâne nu vor putea scapă decât dacă se vor adăposti prin crăpăturile pamântului, prin peșteri.Spunea că în acest război se vor distruge atâtea state încât pâna la urmă vor mai ramâne doar două sau trei. Atunci ei se vor hotarî să-și aleagă un singur împarat peste tot pamântul. În ultimele timpuri, la sfârsit, va începe prigoană împotriva adevăraților creștini, care vor trebui să scape fugind, (evadând), iar cei neputincioși și batrâni măcar de remorcile lor să se prindă și să fugă.Deseori starețul repetă cu tristețe în discuțiile despre antihrist următoarele cuvinte:

– „Vor veni așa vremuri când vor umblă din casă în casă că lumea să semneze pentru acel «singur împarat» pe pamânt și se va face un recensamânt al populației foarte drastic. Vor întră în casă omului iar acolo sunt soțul, soția și copiii, și soția îl va ruga pe soț să semneze căci altfel nu va putea cumpără nimic pentru copii: «hai, sotule, să ne înscriem și noi căci avem copii și dacă nu ne înscriem nu vom putea face nimic», iar soțul îi va răspunde: «iubita mea soție, tu fă cum vrei eu însa sunt pregătit să mor mai bine pentru Hristos, decât să semnez ceva pentru antihrist». Așa de tragic viitor va așteaptă.Vine timpul, și nu e departe, povestea starețul,când foarte multe biserici și mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului și se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci și pe dinafară. Vor auri și acoperișurile atât ale bisericilor, cât și ale clopotnitelor, dar preoțimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon.

Preotul nu va mai face și misiune. Când vor termină lucrările nu se vor putea bucură de slujbe duhovniceșți în ele că va veni vremea împaratiei lui antihrist și el va fi pus împarat. Rugați-va că Bunul Dumnezeu să mai lungeasca acest timp că să ne putem întari în credință, căci vremuri groaznice ne așteaptă. Luați aminte la toate cele ce va spun căci totul se pregătește cu foarte mare viclenie (perfidie). Toate bisericile și mănăstirile vor fi într-o bunăstare imensă, pline de bogațîi, că niciodată, dar să nu mergeți în ele. Antihrist va fi încununat că împarat în marea biserica din Ierusalim cu participarea clerului și a Patriarhului. Intrarea și ieșirea din Ierusalim va fi liberă pentru orice om, dar atunci să va străduiți să nu va duceți, căci totul va fi spre a va linguși pe voi, că să va atragă în ispita. Antihrist va proveni dintr-o femeie curvă, o evreică dintr-al doisprezecelea neam de preadesfrânati. Deja de la adolescență se va deosebi de semenii săi prin capacitățile sale intelectuale deosebite, care se vor manifestă la el mai ales după vârsta de 12 ani când, plimbându-se prin parc cu mama lui, se va întâlni cu satana care ieșind din beznă (din adâncul iadului) va întră în el. Băiatul se va cutremură de spaima dar satana îi va spune: „nu te teme și nu te înspaimânta, eu te voi înalta pe ține”. Acest copil îi va uimi pe toți cu inteligență să.Și așa, din el va încolti și se va coace în chipul omului „antihristul”. Când satana va fi întronat, în timpul punerii coroanei se va citi Simbolul Credinței – Crezul –, dar el nu va permite că acesta să fie citit corect, iar acolo unde vor fi scrise cuvintele „și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu” el se va lepăda de acestea și se va recunoaște doar pe sine.La încoronare, antihristul va avea mănuși pe mâini, iar când le va da jos că să-și facă Sfânta Cruce, Patriarhul va observă că el în loc de unghii are gheare și această îi va întari bănuiala să că acesta este antihristul. Atunci Patriarhul va exclamă:„Acesta este antihristul” pentru care Patriarhul va fiomorât. Din cer se vor coborî proorocii Enoh și Ilie care de asemeni vor explică lumii și vor strigă: „Acesta este antihristul! Să nu-l credeți!”. Iar el îi va omorî pe ei, însa după 3 zile, cu puterea lui Dumnezeu, vor învia și se vor înalta la ceruri. Antihrist va fi foarte învatat și va cunoaște toate vicleniile satanicesti și va face multe minuni false și semne amăgitoare. Pe el îl vor vedea toți și îl va auzi lumea întreaga (prin televiziune, radio, etc.). Pe oamenii el îi va ștampila cu semnul sau. Însa pe adevărațîi creștini, care i se vor opune, are să-I urască cu ura mare. Atunci va începe ultima și cea mai mare prigoană a creștinilor care vor refuză ștampila satanei (semnul 666). Prigoană va începe îndata de pe pamântul Ierusalimului iar apoi se va extinde pe tot globul și se va varsă ultima picătură de sânge în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dintre voi, copiii mei, mulți veți ajunge la aceste vremuri îngrozitoare. Ștampila lui satana (666) va fi de așa naturs încât toți vor vedea dacă a primit omul sau nu semnul satanicesc.Creștinul care nu va primi semnul satanei (666) nu va putea nici să vânda și nici să cumpere nimic. Dar nu vă pierdeți nădejdea și nu va descurajați, că Dumnezeu nu-și va părăși turmă Să.Să nu va fie frică, nu cumva să va deznădăjduiți! Bisericile vor fi deschise, dar creștinul orthodox (trăitor, viu cu sufletul) nu va putea întră în ele să se roage, căci în ele nu se va mai aduce jertfă de sânge a lui Iisus Hristos. În ele va fi toată „adunarea satanică” și iată că, pentru aceste fărădelegi, pamântul nu-și va mai da roadă să și va fi o seceta așa de mare, încât pamântul va face aaa niște crăpături că va putea să cadă omul într-însele. Creștinii vor fi omorâti sau izgoniți în locuri pustii, dar Dumnezeu are să-I îngrijeasca turmă Să, dându-le de mâncare și apă de băut celor ce urmează Lui. Pe evrei de asemenea îi va goni într-un loc. Mulți evrei care au trăit cu adevărat după legea lui Moise, nu vor primi pecetea lui antihrist. Ei vor stă în așteptare, urmărindu-i toate activitățile lui. Ei știu că strămoșîi lor nu L-au recunoscut pe Hristos drept Mesia, dar aici va lucra Dumnezeu, căci ochii lor se vor deschide și ei nu vor primi ștampila lui satana, iar în cel de-al unsprezecelea ceas îl vor recunoaște pe Iisus Hristos drept Mesia, vor trece la Ortodoxie, iar pentru credință lor se vor mântui. Restul poporului, fiind slab în credință, va merge după satana. Iar când pamântul nu va mai rodi, oamenii vor merge la satana cerându-i pâine, la care el le va răspunde: „dacă pamântul n-a rodit, eu nu pot face nimic”. Vor seca râurile și lacurile, și nu va mai fi nici apă în fântâni. Acest dezastru se va lungi vreme de trei ani și jumătate, dar pentru aleșîi Săi Dumnezeu va scurtă aceste zile.În aceste grele vremuri înca vor fi luptători puternici, adevărați stâlpi ai Bisericii Ortodoxe care vor avea harul Rugăciunii lui Iisus (rugăciunea inimii) și Dumnezeu îi va acoperi pe ei cu harul Sau cel sfânt și binefacerea Să cea atotputernia și ei nu vor vedea acele minuni și semne false care vor fi pregătite de antihrist pentru toți oamenii și pe care le va vedea restul lumii, unele chiar în bisericile creștinilor, înca o dată va repet să nu mergeți și în aceste biserici, căci Hristos și binefacerea Lui nu vor fi acolo”.

Una din surori, ascultând această discuție, a întrebat: – Ce să fac, Părinte? Tare n-aș vrea să ajung vremurile acelea!

– Tu eșți înca tânara, s-ar putea să ajungi, i-a răspuns Părintele. Atunci sora, îngrozita, a căzut la picioarele Părintelui, exclamând:

– Părinte, mi-e frică, ce să fac?

– Păi, tu alege una din două, sau cele cereșți sau cele pamântești. Va fi război, continuă.

Părintele povestirea, iar locurile prin care el va trece vor fi pustiite, vor dispărea și oamenii și toate viețuitoarele. Dar înainte de această Dumnezeu va trimite tot felul de boli pentru oamenii cei slabi și ei vor muri. Când va veni antihrist la putere, bolile însa vor dispărea. Cel de-al treilea război mondial nu va fi pentru pocăînță, ci pentru nimicire, pentru distrugere.

O sora l-a întrebat pe Părintele:

– Asta înseamna că vom pieri cu toțîi?

– Nu, a răspuns Părintele. Cei credincioși își vor varsă sângele pentru credință și atunci ei vor trece în rândul mucenicilor, iar cei necredincioși vor merge direct în iad. Pâna când nu se vor complete rândurile îngerilor căzuți, Dumnezeu nu va veni la judecată. În timpurile cele de apoi, Dumnezeu și pe cei vii înscrisi în cartea viețîi îi va trece în rândurile îngerilor, completând astfel rândurile. Restaurarea bisericilor se va face pâna la venirea antihristului și în toate va fi o bună stare materială nemaipomenită. Iar voi, cu reparațiile în biserica noastră să mai îngaduiti, fiți modești și cu măsură în aspectul ei exterior, ci mai bine să va ruga și mai mult și să umblați la biserica atâta timp cât înca se mai poate, și mai ales să veniți la Sfânta Liturghie unde se aduce Jertfă fără de sânge a Mântuitorului pentru păcatele întregii lumi. Să va spovediti cât mai des și să va împartasiti cu trupul și sângele lui Hristos, și Dumnezeu va va întari.Dumnezeu este mult milostiv. El îi va mântui și pe evreii care vor refuză să primească ștampila lui antihrist și vor exclamă: asta e amăgire și minciună, că acesta este necuratul și nu Mesia nostru, și nu-l vor recunoaște de mesia.Părintele discuta cu ierodiaconul Gheorghe despre timpurile de apoi și varsând lacrimi amare, spunea:

– Mulți duhovnici și slujitori ai Bisericii își vor pierde sufletul în vremea antihristului!

Ierodiaconul Gheorghe întreba:

– Părinte, spune și-mi, eu cum să fac să nu pier, sunt doar diacon. La care el i-a răspuns că nu știe.

Atunci ierodiaconul Gheorghe a început să plânga cazând la picioarele starețului și-l ruga pe Părintele Lavrentie să se roage bunului Dumnezeu pentru el că să nu ajungă în iad. Părintele Lavrentie s-a ridicat și a înaltat o rugăciune la Ceruri, apoi i-a spus:

– Se mai întâmpla și așa, că omul se îmbolnaveste, moare și ajunge în împaratia Cerurilor. Această proorocie s-a împlinit întocmai. Noi îl cunoaștem pe acest diacon de la Lavra din Kiev. Era un călugăr foarte râvnitor și făcea multă milostenie.S-a îmbolnavit așa, dintr-o dată, și la scurt timp a murit. De fiecare dată când Părintele se ruga sau când povestea despre viața de dincolo plângea amarnic. Surorile îl linisteau, dar el le răspundea varsând și mai multe lacrimi:

– Cum să nu plâng, când întunericul cel veșnic (beznă-iadul) este plin de suflete omenești! Părintele Lavrentie a avut o dragoste duhovnicească puternică către toți și Bunul Dumnezeu l-a înzestrat cu darul rugăciunii inimii și cel al înainte-vederii.

În ultimul timp, Părintele, stând pe lângă coriști, ne povestea foarte despre timpurile de apoi și despre sfârșitul lumii acesteia.

În timpurile acelea nu vor mai fi draci în iad, ci toți vor fi pe pamânt și în oameni. Va fi o mare calamitate atunci pe pamânt, nici măcar apă nu va mai fi, apoi va fi războiul mondial (al treilea). Vor fi niște bombe atât de puternice, încât și fierul și pietrele se vor topi. Focul și fumul se vor ridică pâna la cer și pamântul va arde, vor ramâne foarte puțini oameni, și atunci ei vor strigă: „Terminați cu războiul și să ne alegem un singur împarat pe tot globul!”.Și vor alege de împarat pe unul ce va fi născut dintr-o desfrânata evreică din cel de-al doisprezecelea neam de desfrânati, din neamul împaratesc, și va fi „el” frumos pentru cei necredincioși, iar cei drept-credincioși îi vor vedea față lui adevărată: urâta și înspaimântatoare.


Ultimele zile ale Sfântului Lavrentie de Cernigov

Aceasta a fost ultima priveghere a Părintelui. Când se cânta: „Acum slobozeşte Doamne pe robul Tău...”, Părintele plângea foarte tare şi plângeau împreună cu el toţi cei care erau prezenţi, care au simţit cu adevărat dragostea îngerească ce se revărsa din inima lui.

Starețul Lavrentie de Cernigov Starețul Lavrentie de Cernigov

În toamna anului 1949, Părintele Lavrentie a început să se simtă rău. Cu toate că starea lui de sănătate nu-i prea permitea, el mergea toată ziua la biserică, iar când surorile îl rugau să rămână în chilie, el le răspundea:

– Unul merge la biserică să câştige mântuirea, iar altul ca să nu o piardă.

În ultimul timp îl aduceau la biserică cu căruţa, înainte de Sfântul Neculai a trimis o soră ca să ceară binecuvântare de la Părintele paroh Iacob pentru a merge la biserică. Părintele paroh, din dragoste pentru Părintele Lavrentie, nu i-a dat binecuvântare, iar când sora s-a întors şi i-a spus ce i-a zis părintele Iacov, Părintele Lavrentie i-a răspuns:

– Ei, cine se mai gândeşte că o să ajungă până la anul viitor, poate să nu meargă.

S-a îmbrăcat repede şi a fost dus la biserică. Aceasta a fost ultima priveghere a Părintelui. Când se cânta: „Acum slobozeşte Doamne pe robul Tău...”, Părintele plângea foarte tare şi plângeau împreună cu el toţi cei care erau prezenţi, care au simţit cu adevărat dragostea îngerească ce se revărsa din inima lui.

La chilie l-au dus în braţe, căci era foarte slăbit şi de atunci Părintele nu s-a mai ridicat din pat.

Părintele nu mai mânca pâine de aproape jumătate de an, hrănindu-se doar cu legume. Cu mult înainte de Sfântul Neculai, surorile îl rugau să fie mai îngăduitor cu sine şi să se îngrijească mai mult de sănătatea sa. Iar el, glumind, le-a răspuns:

– Dacă până la Sfântul Neculai soarele va urca sus, atunci şi lucrurile vor merge în sus.

Iar când de Sfântul Neculai l-au dus la chilie pe braţe, el a spus:

– Acum până la Botezul Domnului ori îmi revin, ori mă tot duc.

În timpul bolii, Părintele era zilnic împărtăşit, iar în ziua când s-a stins din viaţă (la Bobotează), egumenul, părintele Antonie, a adus Sfintele Daruri în potirul din Sfântul Altar. Rugăciunea de mulţumire a fost citită de o măicuţă. Către seară se vedea deja că puterile îl părăsesc şi atunci toţi au alergat şi s-au adunat în chilie la el pentru a fi binecuvântaţi şi a-şi lua rămas bun de la iubitul lor Părinte şi duhovnic.

Una dintre surori (care îl îngrijise cel mai mult) povestea că pe la ora trei noaptea a auzit clar o cântare de o frumuseţe rară a corului. Atunci ea a alergat în chilia unde odihnea trupul celui adormit, dar acolo era o linişte desăvârşită, lumânările ardeau şi nu se auzea decât glasul liniştit al preotului D., care citea Sfânta Evanghelie. Măicuţa, nedumerită şi speriată a spus că ea a auzit clar o cântare deosebită, iar părintele călugăr s-a minunat şi a spus că sufletul Părintelui Lavrentie este întâmpinat de îngeri.

În ziua a treia de dimineaţă, săvârşind cu lacrimi ultima panahidă în chilie, clerul însoţit de poporul îndurerat au dus sicriul cu trupul Părintelui în biserică, care deja devenise neîncăpătoare pentru mulţimea şi slujitorii Bisericii care veniseră să-şi ia rămas bun de la iubitul lor duhovnic şi călăuzitor. Sicriul a stat cinci zile în mijlocul bisericii. Seara se citea Paraclisul, dimineaţa slujba pentru cei adormiţi, apoi panahidă, iar şuvoiul de oameni nu mai contenea să curgă. Trupul Părintelui se odihnea într-un sicriu de stejar, pe care el şi-l pregătise cu mult înainte de moartea sa.

Faţa celui adormit era acoperită cu „Aerul”, cum se face după rânduiala monahală. Se vedeau doar mâinile, care însă erau moi, ca ale omului ce doarme.

Nu se poate exprima prin cuvinte starea sufletească a măicuţelor şi a maicii stareţe Antonia. Ele îşi luau rămas bun de la cel care le-a fost mai aproape decât un tată trupesc. El le-a primit pe ele în mănăstire, majoritatea trăind într-o sărăcie cruntă. În toată viaţa sa, Părintele le-a încălzit sufletele lor şi le-a alinat suferinţele, le-a ajutat în toate, le-a învăţat, le-a hrănit trupeşte şi le-a condus duhovniceşte pe drumul spre mântuire.

În ziua înmormântării, slujba a oficiat-o Episcopul Iacob cu un întreg sobor de preoţi. La sfârşitul Sfintei Liturghii, cu binecuvântarea Vlădicăi, Arhiereul D. a ţinut cuvânt de rămas bun care neîncetat a fost întrerupt de suspinele mulţimii. Nu-şi putea opri lacrimile nici Vlădica şi niciunul din cei prezenţi. După cuvântul de rămas bun au început cântările care îţi răscoleau şi cele mai sensibile corzi ale sufletului. Participau la ele Vlădica, tot soborul preoţesc, mulţi călugări şi diaconi.

În jurul sicriului stăteau măicuţele şi ucenicii Părintelui Lavrentie, iar credincioşii ce veniseră aveau câte o lumânare aprinsă. Era plină toată biserica, curtea bisericii, iar mulţi din cei veniţi nici n-au putut ajunge până la sicriu, stând pe drumul de lângă biserică. Cântarea „Cu cei sfinţi să te odihneşti” a fost cântată de toată lumea ce stătea în genunchi.

Când s-a încheiat rânduiala de înmormântare, cam pe la ora cinci după amiază, sicriul cu trupul Părintelui a fost coborât de către călugări şi episcopi în gropniţă. Toţi plângeau în hohote, iar alţii au leşinat. Măicuţele toate au înconjurat cavoul, au aplecat asupra lui capetele lor sărmane şi au ridicat asemenea glasuri de plângere, încât Preasfinţitul Părinte Iacov, cu mâinile la urechi, abia a ieşit viu de acolo, întrucât inima îi ieşea din piept de milă. Numai singur clopotul era cel care ridica la cer sunetul său ritmic ce părea netulburat.

Sicriul cu trupul celui adormit a fost lăsat timp de 40 de zile în gropniţă şi aşa, zi şi noapte, un şuvoi necontenit de lume venea şi îşi lua rămas bun. Sicriul a stat deschis 20 de zile, iar celelalte 20 de zile a fost închis.

Zilnic se slujea panahidă, iar după 40 de zile sicriul a fost coborât în mormânt sub o piatră mare şi frumoasă. Aceasta a fost pe 20 februarie 1950.

(Sfântul Lavrentie de la Cernigov, Viaţa, învăţăturile şi minunile făcute de Dumnezeu prin acest mare Părinte, Editura Credinţa strămoşească, 2003, pp. 87-88)

☦️ Starețul Vasily era un părinte bun - în timpul unei predici, le-a spus fiilor săi duhovnicești: ...

- Posted in Duhovnici - Cuvinte de folos by

enter image description here

"Mi-am sfâşiat sufletul pentru voi! De ce nu vă veniţi în fire? ... Ce vă oprește să fiți sfinți? Sunt oameni la fel ca voi. Au vrut și ei să mănânce, să bea și să doarmă. Dar pentru a-și smeri trupul și a birui patimile, și-au impus fapte deosebite. Au târât lanțuri de fier, au purtat pânze de sac, s-au îngropat în pământ. De la tine în vremurile din urmă asemenea fapte nu se cer. Doar ieși din sistemul satanic, renunță la toate actele sale ticăloase și murdare. Și înainte către Domnul! Timpul pentru a mânca, a bea, a dormi și a plăcea trupului a luat sfârșit. Nu știm să ne rugăm, să iubim, să iertăm și nici să postim. Mai rămâne un singur lucru pentru ca noi să fim mântuiți – să stăm în adevărul credinței ortodoxe, până la moarte!"

✝️ Arhimandritul Athanasie Mytilineos: În timpul lui ANTIHRIST poporul lui Dumnezeu trebuie să se ascundă în pustie pentru a scăpa nu doar de moartea biologica, cât mai ales pentru a se proteja de efectele tulburatoare ale domniei sale!

- Posted in Profeții și Proorocii by

Părintele Athanasie Mytilineos

Despre felul in care se muta Biserica in pustie atunci cand incepe prigoana antihristica!

Unde vom merge să ne ascundem noi, poporul lui Dumnezeu?

În primul rând, as dori să vă întreb, dragii mei:

Aveți conștiința că sunteți poporul lui Dumnezeu?!

Dumnezeu, dragii mei, îl protejează pe profetul Său Ilie, îl protejează de mânia lui Ahab; când Ahab a auzit aceste lucruri, s-a maniat și înainte de a putea reacționa, profetul a dispărut.

De aceea v-am spus: ca fulgerul a apărut și ca un tunet a dispărut.

Și pentru că Ahab nu a avut timp să reacționeze, îl persecută pe profet.

Dar Dumnezeu îl protejează pe profetul Său Ilie, nu numai de mânia lui Ahab, ci și de foametea care s-a ivit.

Și era cuvantul Domnului către Ilie”, a poruncit Domnul lui Ilie…

Du-te la răsărit și ascunde-te la paraul lui Horrath, și vei avea apă, iar corbii te vor hrăni acolo.

Du-te departe, si te ascunde. Du-te departe, ascunde-te. Du-te, ascunde-te acolo. Acolo vei găsi apă – pentru că nu era apă, din cauza lipsei ploii. Acolo vei găsi apă. Și voi trimite corbii, carora le poruncesc să facă acest lucru, să te hrănească.

Fii atenti, dragilor. Aceste cuvinte ale lui Dumnezeu sunt de mare importanță.

Nu sunt doar despre profetul Ilie.

Veți vedea în continuare: ele ne privesc, de asemenea si pe noi.

Ce i-a spus Dumnezeu profetului Său? „și ascunde-te”, ascunde-te! Acest „loc ascuns”, ascunzatoarea, este un loc minunat pentru poporul lui Dumnezeu în zilele dificile, de urgie.

Aceasta ne amintește de ceea ce spune profetului Isaia. „Umblă, poporul Meu”, zice Dumnezeu, intră în camarile tale, inchide ușa ta, ascunde-te puțin pana mânia Domnului trece” (Is. 26:20). Poporul Meu, intrați în camarile casei voastre, închideți ușa, ascundeți-vă pentru o vreme până când mânia Domnului trece.

Unde să mergem să ne ascundem noi poporul lui Dumnezeu?

În primul rând, as fi dorit să vă întreb, repet, dragii mei:

Aveți conștiința că sunteți poporul lui Dumnezeu?!

Este o nevoie de o conștiință de sine, că suntem poporul lui Dumnezeu (este vorba de credinciosii ortodocsi care fac voia Lui si care fac parte din Trupul lui Hristos – Biserica Soborniceasca) Suntem deci poporul lui Dumnezeu? Ai conștiința că te osebesti de cei ce iubesc lumea? Căci poporul lui Dumnezeu se osebeste de ceea ce este in lume.

Dacă nu aveți această conștiință că sunteți poporul lui Dumnezeu, închideți-vă urechile la următoarele cuvinte pe care le voi spune in continuare…

Ele nu va privesc pentru că va confundati cu lumea și mărșăluiti spre distrugere. Dar dacă ești constient ca esti poporul lui Dumnezeu și îți dai seama de acest lucru, atunci ascultă bine ceea ce urmeaza. Deschideți-vă urechile mai larg pentru a auzi ce ne spune Domnul. Trebuie, spune Hristos, să ne ascundem. Dar unde să ne ascundem?

Pentru a înțelege această poruncă a lui Dumnezeu, că trebuie să ne ascundem și pentru a vedea in ce fel este această ascundere a noastră, trebuie să vedem acesta traire a profetului Ilie ca pe un model istoric al sfârșitului vremurilor.

Când spunem un model istoric, ne referim la acest lucru. Un eveniment, adică un eveniment istoric… Israelul părăsește Egiptul, trece Marea Roșie și vine în țara Canaanului. Trecerea sa din Marea Roșie a fost un fapt, dar în același timp este și un model istoric. Prin tipologie se creează o relaţie de asemănare între tip şi antitip…

Ce fel de model sau de antitip? Egiptul era considerata tara satanei. Asa cum țara Canaanului este considerată țara Împărăției lui Dumnezeu. Deci pesahul, trecerea – asta ne va arata Paștele. Pesah – este Marea Roșie. Acolo, în Marea Roșie, Dumnezeu îl scufundă pe Faraon și pe soldații săi, iar oamenii trec în siguranță. Este preinchipuirea Întruparii lui Iisus Hristos, prin care El ne ia din țara morții, a păcatului și a satanei și ne aduce în Împărăția Sa, și trecem prin pesahul numit Botez. Deci, ce a fost trecerea lui Israel din Egipt prin Marea Roșie în țara Canaanului? Un model istoric, o prefigurare. A cui? A Botezului și mântuirii.

Un alt exemplu este distrugerea Ierusalimului, care a avut loc în anul 70 d.Hr. Este un model sau prefigurare istorica, desi un fapt istoric, dar în același timp este și o prefigurare. A cui? A sfârșitului lumii, atunci când lumea va fi distrusă…

Deci asa și aici. Acel eveniment care a avut loc între profetul Ilie și Ahab regele este cu siguranță un fapt istoric, și, în același timp, o prefigurare a sfârșitului lumii. Căci Ahab este o copie a Antihristului. Dar cel mai uimitor dintre toate știi ce este? Cel mai uimitor lucru – care este singurul caz aici, cazul complet unic din istorie – este că profetul Ilie, care a fost o copie sau prefigurare istorică a unui original al sfârșitului lumii, este în același timp chiar el insusi originalul!

Aceest profet Ilie va fi prezent în zilele guvernarii lui Antihrist! (Mal. 4.4-5). După cum știti, profetul Ilie nu a murit. A fost luat undeva în cer. Se va întoarce! Și așa cum l-a controlat pe Ahab, tot așa îl va controla și pe Antihrist! In același mod!

Și lucrul uimitor: trei ani și jumătate de secetă aduși de profetul Ilie la Ahab, trei ani și jumătate de secetă va aduce si in timpul domniei lui Antihrist! Prin urmare, avem fenomenul unic, că o persoană, profetul Ilie, nu este doar o prefigurare, o copie istorică a acelui moment, ci și un original istoric din viitor, în cele din urmă. Deci, aceeași persoană este prezentă în ambele cazuri. Repet. Este un fenomen unic!

Și dacă, dragii mei, în zilele copiilor voștri vine profetul Ilie – pentru că Antihristul va fi venit deja (s-a nascut deja asa cum ne spunea si Sfantul Gavriil Georgianul) – și dacă în zilele noastre va veni – nu numai ale copiilor voștri – spuneți-mi, este timpul să dormim? Sau este timpul să ne ingrijim?

Ascultați acum ce scrie cartea Apocalipsei în capitolul 11, despre acea chestiune a controlului lui Antihrist de către profetul Ilie și ce se va întâmpla în continuare Apocalipsa 11, 3-7…

Omit câteva versete, de dragul conciziei. Și voi da celor doi martori ai mei, zice Hristos, și ei vor profeți. Ei sunt chemați martori, pentru că vor depune o mărturie. Ei sunt numiți chiar profeți, căci ei vor profeți.

Cât de mult vor profeți? O mie două sute șaizeci de zile, este egal cu trei ani și jumătate. Câte zile a ținut profetul seceta atunci? Trei ani și jumătate!

Același fenomen, de la aceeași persoană! Auziți, vă rog, cum spune Noul Testament acest lucru? „Ei vor avea autoritatea de a închide cerul, ca ploaia să nu cadă în zilele profeției lor!”.

Prin urmare, predicarea pocăinței va dura trei ani și jumătate….

Dar apoi, spune el, Fiara care se va înălța din abis, adica Antihristul, îi va ucide și le va lăsa trupurile neîngropate în piața Ierusalimului. (Vezi Apoc. 11, 8).

Sfantul Ioan Damaschin interpreteaza si spune: „Enoh si Ilie sunt trimisi…” Sfantul Ioan Damaschin, Despre Antihrist.

Sfantul Ioan Gură de Aur, Cuvânt pentru viziunea lui Daniel, 37.32-38.11: „… el își trimite curând proprii vindecători, pe Enoh și Ilie, pentru a verifica acest lucru înaintea tuturor neamurilor. Vrăjmașul suferă de la ei și dupa toate lucrurile astea ii martirizeaza pe sfinți”.

Ipolit al Romei, Discurs despre progresul lumii, 21.28-30: „… după cum numește și Daniel, prevestește că fiara, care a fost ridicata din abis, s-a luptat cu ei, care sunt Enoh și Ilie…

Despre acești doi profeți, cartea Apocalipsei ne spune că întreaga lume îi va vedea, deoarece ei vor fi fost uciși în piața Ierusalimului.

Desigur, acest lucru arată că aici va domni Antihristul, pe care ei îl vor controla, și ca acesti doi Profeți vor demonstra că el este în cele din urmă Antihristul.

Dar Antihrist îi va ucide, spune el, și atunci vor vedea uciderea lor „limbi, triburi, națiuni, popoare”. Este o expresie comună folosită în Apocalipsa de Ioan Evanghelistul (Apoc. Ioan 10, 9. 11.17, 15 etc.), dar este folosită și de profetul Daniel (Dan. 3,4. 8· 31. 5,19. 6, 25 etc.)

Cum vor vedea aceste „limbi, rase, națiuni, popoare” dezlegată, moartea celor doi profeți? Desigur, cu ajutorul televiziunii (internetului)! Si-ar fi putut cei mai în vârstă imagina vreodată că televiziunea se va inventa vreodata?… Ne-am fi putut imagina că toate popoarele i-ar putea vedea în acest fel?…

Și totuși, astăzi este posibil. La fel este un indiciu – foarte probabil! – că sfârșitul este aproape, macar si pentru ca televiziunea s-a inventat deja, adică a fost inventată!… și poate – este! – exact ceea ce va deveni – o televiziune în slujba antihristului!… Faptul că s-a inventat de mult timp este o dovada, pentru că ceea ce se vede astăzi la televizor este doar pentru a pregăti oamenii pentru venirea Antihristului.

În acești trei ani și jumătate de tiranie a lui Antihrist, poporul lui Dumnezeu trebuie sa fie ascuns.

Trei ani și jumătate trebuie credinciosii sa ramana ascunși! Dar de ce ar trebui să se ascundă? Pentru a scăpa. Pentru a scăpa doar de moartea biologica? Nu atât de mult de moarte, cât mai ales pentru a se proteja de efectele tulburatoare ale celor trei ani și jumătate cat domneste antihrist!

Este groaznic, dragii mei, când îi vedem pe creștini în timpul nostru atât de mult influențați de cultura noastră actuală – care servește Antihristului.

Adunați-vă copiii, dacă puteți, și aduceți-i la Biserică. Ce vă spun ei? Îți spun că mintea ta este invechita, că acum au mințile deschise, că au o nouă viziune asupra vieții… Adunați-vă copiii, dacă puteți, pentru a vedea că nu numai copiii, ci și adulții isi dau aere lumesti și au fost secularizați. Iar Antihristul încă nu a venit public. Cand va sa vina o se sa impuna foametea, criza de alimente si excluziunea economica, sociala a celor care nu primesc semnul fiarei, pecetea!

Ce se va întâmpla atunci?

Deci, unde ar trebui să se refugieze poporul lui Dumnezeu? Poporul lui Dumnezeu este cel care nu se va închina lui Antihrist. În pustiu, ca și profetul Ilie. Acolo se va refugia poporul lui Dumnezeu, în pustie, in munti așa cum a făcut Profetul Ilie în vremurile de demult!

Deci poporul lui Dumnezeu, precum și fiii Profeților din vremea profetului Ilie – care erau prea mulți și apoi îl înconjurau pe profetul Ilie. Observați același lucru – toți, ca și Biserica în cele din urmă, se refugiază în pustiu, ascunzându-se in munti.

Să vedem ce spune Cartea Apocalipsei în capitolul 12, din versetul 14.

„Iar femeii i s-au dat două aripi de vultur cel mare, în pustie, în pustie, în locul ei.” Cine este femeia? Este Biserica.

Femeii, Biserica, i s-au dat două aripi de vulturul cel mare.

(Profetul Ilie, în timpul său și la sfârșitul istoriei)

Ὁ Προφήτης Ἠλίαςστήν ἐποχή του καί στά ἔσχατα τῆς Ἱστορίας. – YouTube

Preluat de la https://saccsiv.wordpress.com/2023/06/04/parintele-atanasie-mytilineos-in-timpul-lui-antihrist-poporul-lui-dumnezeu-trebuie-sa-se-ascunda-in-pustie-pentru-a-scapa-nu-doar-de-moartea-biologica-cat-mai-ales-pentru-a-se-proteja-de-efectele-tu/


Arhimandritul Athanasie Mytilineos – o scurtă biografie

Arhimandritul Athanasie Mytilineos (1927‑2006) a fost un predicator lu­minat, care s‑a dedicat încă din tinerețe catehizării poporului lui Dumnezeu – slujire pentru care a fost supranumit „Noul Gură de Aur” al Greciei. Omiliile sale se adresează tuturor credincioșilor Bisericii, indiferent de ni­velul lor cultural, fiind în același timp simple, profunde și profetice.

Catehezele și omiliile sale au ajuns să circule în întreaga lume și să se bucure de un deosebit interes, în special după ce o parte dintre catehezele sale la Apocalipsă, înregistrate audio în limba greacă, au fost traduse și în limba engleză.

Amintim că fericitul stareț Athanasie a lăsat Bisericii o moș­te­nire catehetică impresionantă – peste 3000 de catehe­ze și omilii înregistrate audio –, în care a explicat în amănunt căr­ți­le Sfintei Scripturi, de la Facere până la Apocalipsă, fără a ocoli nici o temă importantă din viața contemporană a cre­din­cioșilor și a Bisericii.

⏰ Părintele Adrian Făgețeanu - despre vremurile de pe urmă

- Posted in Duhovnici - Cuvinte de folos by

Părintele Adrian Făgețeanu despre antihrist, cipuri, vremurile de pe urmă și scopul vieții noastre.


Sursa video: https://www.youtube.com/watch?v=Os6tr0FXbKc


Comentariu Ortodoxia.RO: Vă rugăm să vizionați și apoi să reluați vizionarea acestui video și să reflectați la cele spuse de Părintele Adrian Făgețeanu - să nu uităm că fără de Hristos nu putem face nimic și numai El ne poate salva din această avalanșă a vremurilor de pe urmă - să facem măcar minimul pas către Hristos și să îndrăznim să facem voia Lui. Hristos a înviat!

🙄 Adrian Man @ Facebook - pune o întrebare slugilor sistemului →

- Posted in România Profundă by

Profetia-Sf-Ierarh-Mucenic-Erghemon

🙄😐. Întreb și eu așa❗️🟠 Slugarnicii SISTEMULUI : miliția, jandarmeria, cărui SISTEM slujesc ❓️🔴 Atunci când apără niște LEGI DRĂCEȘTI, atunci când își TERORIZEAZĂ propriul POPOR, atunci când apără niște CONDUCĂTORI DEMONIZAȚI , slugi ale masoneriei ! 🔴 🙄😐 Asta înseamnă să fii docil SISTEMULUI ANTIHRISTIC! 🌍 Ei nu se gândesc că aceste LEGI vor cădea și pe copiii lor? 🔴🔴🔴🔴🔴🔴🔴


Sura postării: https://www.facebook.com/photo/?fbid=562848192640291&set=a.148718707386577

Prof. Ioan Vlăducă: Cum să rezistăm structurilor satanice

- Posted in Lupta cea bună by

Cum să rezistăm structurilor satanice - Prof. Ioan Vlăducă

Arhimandritul Gheorghe Kapsanis: Pe parcursul veacurilor Biserica va înfrunta multe ispite

- Posted in Teologie și Învăţături Ortodoxe by

Ce ne spune Apocalipsa? Pe scurt următoarele. Pe parcursul veacurilor Biserica va înfrunta multe ispite.

Va veni și antihrist, care nu va fi doar o ideologie, ci o persoană concretă, cu scopul de a se așeza în Biserica lui Dumnezeu, pentru ca toți să i se închine lui ca lui Dumnezeu.

El va săvârși minuni și semne, le va vorbi oamenilor lucruri bune, astfel încât oamenii foarte anevoie își vor da seama cine este el, crezând că este un binefăcător al oamenilor, că este Hristos.

Însă, în realitate, el nu va fi Hristos Mântuitorul, ci hristos mincinos, mesia mincinos, mântuitor mincinos care îi va înșela pe mulți. Însă cei credincioși vor sta neclintiți.

Cei ce îl au în sine pe Hristos nu se vor înșela, vor rămâne neclintiți și vor aștepta a Doua Venire a lui Hristos. Hristos va veni, îl va birui pe antihrist și va împărăți de acum veșnic cu toți sfinții.

Deci, vestirea Apocalipsei nu este deprimantă și fără de speranță. Este o veste îmbucurătoare, ultima biruință îi va aparține lui Hristos. Ultimul cuvânt nu va aparține vrăjmașilor lui Hristos, ci Mântuitorului Hristos, Biruitorului morții și al diavolului.

Arhimandritul Gheorghe Kapsanis (1935-2014)


Arhimandritul Gheorghe Kapsanis a fost stareț al Mănăstirii Grigoriu, din Sfântul Munte Athos, vreme de peste patruzeci de ani. Totodată, a fost una dintre cele mai însemnate personalități ale monahismului athonit contemporan.

Pe când era încă mirean, Gheorghe Kapsanis s-a numărat între întemeietorii Fundației de tineri „Pantocrator", din Palaio Faliro. Scopul acesteia era trezirea duhovnicească a tinerilor și adunarea lor în jurul Bisericii Ortodoxe.

După ce a obținut Licența în Teologie, viitorul Părinte Gheorghe a rămas în continuare în Facultatea de Teologie a Universității din Atena, de aceasta dată ca profesor, în cadrul Catedrei de Pastorală și Drept Canonic. În teza de Doctorat, el a abordat pastorația deținuților.

Părintele Gheorghe Kapsanis a fost ales egumen al Mănăstirii Sfântul Gheorghe, aflată langă localitatea Vasiliko, în regiunea Halkida. Nu după multa vreme, împreună cu obștea acestei mănăstiri, părintele a primit invitația de a-și asuma stăreția Mănăstirii Grigoriu, din Sfântul Munte.

Părintele Gheorghe Kapsanis a arătat o mare chemare pentru misiune și pentru scrierile teologice. A scris mai multe lucrări. Dintre acestea le amintit pe următoarele:

  • Ortodoxia: nădejdea popoarelor Europei;
  • Experiențe ale Harului lui Dumnezeu (1992);
  • Rugăciunea Domnească (1998);
  • Viața euharistică (2004);
  • Dumnezeu S-a arătat în trup (2005);
  • Îndumnezeirea ca scop al vieții omului (2004);
  • Văzători ai Învierii lui Hristos (2005);
  • Ortodoxia și Romano-Catolicismul: Studii diverse (2006);
  • Ortodoxia „ideologică” a anti-calcedonienilor;
  • Credința noastră ortodoxă și înșelările iehoviștilor;
  • Subiecte de ecleziologie și pastorală;
  • Sfântul Grigorie Palama, învățător al îndumnezeirii;
  • Crucea lui Hristos și însemnătatea ei în viața noastră;
  • Ortodoxie și umanism – ortodoxie și papism;
  • Monahismul ortodox și Sfântul Munte;
  • Ortodoxia astăzi, etc.

Activista pentru drepturile omului Victoria Kokhanovska a fost răpită în timpul unei transmisiuni în direct pe 19.04.23

- Posted in Lupta cea bună by

Sursa video: https://www.youtube.com/watch?v=OcT9tokJaz8


Viktoriya Kokhanovska

Conform Union of Orthodox Journalists - UOJ, la data de 9 aprilie 2023, oamenii legii au luat-o pe Viktoriya Kokhanovska pentru interogatoriu direct din Lavra Kiev-Pechersk.

Activista pentru drepturile omului Viktoriya Kokhanovska dusă la SBU - Serviciul de Securitate din Ucraina - pentru audiere / interogatoriu

Victoriya Kokhanovska a primit o citație să se prezinte la audiere la SBU, unde a fost dusă direct din Lavră, însoțită de un polițist.

Avocata Viktoriya Kokhanovska, care se află la mănăstire în fiecare zi de când a început să susțină Lavra, a primit o citație pentru audiere de către SBU pe 7 aprilie.

După cum i-a spus Viktoria unui corespondent UOJ, citația spune doar că este martoră în dosar, dar nu se știe care este cazul, citația dă doar numărul cauzei – toate detaliile sunt clasificate din cauza regimului de război.

Sursa: https://spzh.news/en/news/73140-human-rights-activist-viktoriya-kokhanovska-taken-to-sbu-for-questioning


Actualizare

Viktoria Kokhanovska, plasată sub arest la domiciliu non-stop.

Activista pentru drepturile omului Viktoria Kokhanovska va trebui să poarte o brățară electronică.

Sursa informației: https://spzh.news/en/news/73392-viktoria-kokhanovska-placed-under-round-the-clock-house-arrest


Un comentariu:

elena Medina @ youtube: Să ne rugăm pentru Victoria, are nevoie de rugăciune acum. Cea mai puternică rugăciune pentru persoanele aflate în primejdie este Psalmul 90 - este nevoie ca fiecare credincios să se roage pentru protecția acelei persoane (n.n. Victoria Kokhanovska).

Psalmul 90:

O cântare de laudă a lui David

  1. Cel ce locuiește în ajutorul Celui Preaînalt întru acoperământul Dumnezeului cerului se va sălășlui.
  2. Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu ești și scăparea mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul».
  3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor și de cuvântul tulburător.
  4. Cu spatele te va umbri pe tine și sub aripile Lui vei nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
  5. Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua,
  6. De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie întru amiază.
  7. Cădea‑vor dinspre latura ta o mie și zece mii de‑a dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
  8. Însă cu ochii tăi vei privi și răsplătirea păcătoșilor vei vedea.
  9. Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt L‑ai pus scăpare ție.
  10. Nu vor veni către tine rele și bătaie nu se va apropia de locașul tău.
  11. Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile tale.
  12. Pe mâini te vor înălța ca nu cumva să împiedici de piatră piciorul tău.
  13. Peste aspidă și vasilisc vei păși și vei călca peste leu și peste balaur.
  14. «Că spre Mine a nădăjduit și‑l voi izbăvi pe el», zice Domnul; «îl voi acoperi pe el, că a cunoscut numele Meu.
  15. Striga‑va către Mine și‑l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz și‑l voi scoate pe el și‑l voi slăvi.
  16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el și‑i voi arăta lui mântuirea Mea».

Mărturisirea Ortodoxă

SACCSIV - Blog Ortodox

Ortodoxia Catholica

OrtodoxINFO - pentru o DREAPTĂ informare