"Erau un trib independent al tracilor, care trăia pe teritoriul cuprins între Munții Rodopi și cursul superior al râului Marița (Hebrus). Herodot îi descrie ca un fel de castă-preoțească între satri, bessii fiind interpreții divinațiilor sub forma de incantații profetice ale unei preotese a unui altar-oracol al lui Dionysos aflat pe vârful unui munte, care se crede că este Perperikon. În Strabon, însă, bessii sunt descriși ca cei mai feroce dintre triburile trace independente, locuind în apropiere de lanțul Mons Haemus."

Mai avem multe de descoperit din istoria neamului nostru, mai multe decât ne închipuim noi. E destul să-i citim pe Eminescu, Bălcescu și pe Nicolae Densușianu ca să începem să le dăm perfectă dreptate: spațiul etnic al neamului nostru e cu mult mai mare, însă noi ca neam ne-am mulțumit tot timpul cu mai puțin. Ungurii dacă aveau legitimitatea istorică și culturală pe care o avem noi, ar fi fost în stare să revendice toată Europa, și chiar dincolo de granițele ei.

Pentru că tot a fost Ziua Aromânilor pe 23 Mai, facem această postare pentru a dovedi legătura indubitabilă și incontestabilă a neamului nostru și originea tracă (geto-dacă) a poporului român.

Originea limbii române a suscitat multe teorii şi adesea a servit unor scopuri politice ori economice de moment, scrie Minutul de gramatică. Limba română este considerată cea mai estică limbă romanică din familia limbilor dezvoltată în timp de limba latină.

Celelalte limbi romanice sunt franceza (în Franţa), portugheza (în Portugalia), spaniola (în Spania), catalana (în Spania şi Italia), retoromana/ romanche (în Elveţia), italiana (în Italia), dalmata ( dispărută – s-a vorbit până în secolul XIX pe coasta dalmată în Croaţia) şi sarda ( vorbită în insula mediteraneană Sardinia din Italia).

De notat că sunt numeroase alte ţări în lume în care limba oficială este una dintre limbile romanice menţionate (n Africa, America, Asia).

Problema integrării limbii române în familia limbilor romanice pare astăzi rezolvată, dar există teorii vechi, gata oricând să fie scoase de la naftalină,care afirmă că limba română ar fi din aceeaşi familie cu limbile slave (deși doar 10% din cuvintele românei au această origine).

O asemenea repoziţionare a aparținut unor lingvişti ruşi care aveau tot interesul să integreze limba română în familia limbilor slave, deoarece ofereau astfel un argument suplimentar autorităţilor politice pentru o invadare a României, chipurile, pentru protejarea slavismului.

Au servit de asemenea bine intereselor maghiare care argumentau că populaţia românească a venit la nord de Dunăre după apariţia poporului maghiar în pusta panonică, și prin urmare, ungurii sunt cei care ar merita să ocupe Transilvania.

Cum se vede, miza lingvistică este uriaşă şi poate servi perfect unor doctrine politice ostile. E bine să fie consultat / citat cercetătorul Dimitri Macrea, care a făcut un studiu în privinţa etimologiei a circa 50000 de cuvinte şi a constatat că cel mai mare procent dintre acestea (cca.20%) sunt de origine latină. Iar dacă abordăm zona fondulului lexical principal, cel care formează osatura oricărei limbi, numărul de cuvinte latine creşte până la un procent de 70 şi 80%.

Cum am spus, vom vedea şi dialectul daco-român este vorbit azi la nord de Dunăre (pe teritoriul actualei Românii, în Republica Moldova şi parţial în Ucraina, Ungaria, Ţările balcanice, Israel, în mici comunităţi româneşti din străinătate).

Dialectul aromân – variantă armân – (în jur de 350000 de vorbitori după Th. Capidan) este azi întâlnit în Grecia, în Serbia, în Bulgaria şi în România.

Dialectul istro-român este vorbit doar în câteva sate din peninsula croată Istria (are sub o mie de vorbitori).

Dialectul megleno-român – variantă meglenită – e vorbit în principal în Macedonia, dar şi în Turcia (are între 5000 şi 12000 de vorbitori) – vezi şi Dicţionarul meglenoromân al lui Th. Capidan.

Teoretic lucrurile sunt clare în privinţa ramificării dialectale, numai că şi aici şi-a băgat coada prpaganda rusă care susține că idiolectul vorbit în provincia istorică Basarabia ar fi sau o limbă autonomă sau un dialect autonom.

Se vorbeşte de o limbă moldovenească, ba chiar s-a realizat și aberaţia unui dicţionar român-moldovean publicat de un oarecare Vasile Stati, un individ oportunist, care ignoră cu reacredință faptul că idiolectul basarabean nu este decât un grai al dialectului daco-român.

La final, am adăugat o listă cu începutul rugăciunii Tatăl nostru atât în limbile romanice, cât şi în dialectele limbii române . Ar fi fost interesant pentru fiecare limbă să fi văzut şi cum sună acelaşi lucru în diferitele lor dialecte, dar poate se încumetă altcineva.

De ce am ales acest text de rugăciune? Pentru că este singurul tradus în toate aceste limbi. Dicţionarele pentru limbile romanice mai rare sunt greu de găsit pe internet (dalmata, sarda, chiar romanche).

1. Latină + Limbi romanice

• Tatăl nostru care ești în ceruri, sființească-Se numele Tău – română
• Pater noster, qui es in caelis sanctificetur nomen tuum – latină
• Notre Père qui est aux cieux, que ton Nom soit sanctifié, – franceză
• Padre nuestro que estás en el cielo, santificado sea tu nombre. – spaniolă
• Pai nosso, que estás nos céus, santificado seja o vosso nome; – portugheză
• Pare nostre qui esteu en el cel, sigui santificat el vostre nom; – catalană
• Bap nos, quel chi est in ils cels, sanctificha vegna teis nom; – romanşă (retoromană)
• Padre nostro che sei nei cieli, sia santificato il tuo nome. – italiană.
• Tuota nuester, che te sante intel sil, sait santificuot el naun to. – dalmată
• Babbu nostru chi ses in is Celus, Santificau siat su nomini tuu – sardă

2. Dialecte

• Tatăl nostru care ești în ceruri, sființească-Se numele Tău – dacoromână
• Tati a nostru cari esta n țeru – meglenoromână
• Tatâ a nostru, cari hii tu țeru, s-aiseascâ numa a Ta – aromână
• Ciace nostru car le ști en cer, neca se sveta nomelu Teu – istroromână
• Notă – Ca o curiozitate adaug aici una dintre primele încercări de a scrie Rugăciunea Domnească cu litere latine, în limba română de la începutul secolului al XVII-lea, realizată de către călătorul Martin Gruneweg:

„Tatul nostru, cze ieste in czer, suinczaskese numele teu, fie woia ta kum in czer ascha schi per pemind, pita nostra sche zioza nostra dene noe astes, schi ne iarte grischelile nosstre, kum iertem schi noi greschicilor nostri, sche nune duce in napaste, cze ne isbeuechte de hitlanul: Amin.”

Sursa: cersipamantromanesc

România se roagă într-un singur glas pentru Pace!

Zeci de mii de credincioși au spus “Tatăl nostru” la Iași întru Slava Bunului Nostru Dumnezeu.

Ascultă Doamne poporul Tău și nu lăsa Grădina Maicii Domnului să fie pustiită de cei răi..!

“Tatăl nostru, care ești în ceruri! Sfințească-Se Numele Tău! Vie Împărăția Ta! Facă-Se voia Ta, Precum în cer așa și pe pământ! Pâinea noastră cea de toate zilele Dă-ne-o nouă astăzi, Și ne iartă nouă greșelile noastre, Precum și noi iertăm greșiților noștri! Și nu ne duce pe noi în ispită, Ci ne izbăvește de cel rău!”

Sursa: https://fb.watch/nHGN106Vj0/?startTimeMs=12757

"Acum vine ultimul timp pentru pocăință, ultima șansă ca să ne pocăim și să părăsim calea păcătoasă. În vremurile de pe urmă, atacul duhurilor răutății va fi atât de puternic, încât va afecta mintea, voința și capacitatea de a rezista. Cu greu veți ține în minte cuvintele rugăciunii - cu greu veți putea spune "Tatăl nostru ..." – îți va fi luată memoria!" — Shiarhimandritul Ieronim din Sanaksar

Cel mai vechi „Tatăl nostru” românesc, provenind din Evangheliarul slavo-român de la Sibiu (1551-1553):

Tată nostru, cine eşti în ceri, svinţească-se numele tău; şî să vie împărăţia ta; şî să fie voia ta, cum în ceri aşa şî pre pământ. Pita noastră săţioasa dă-ne astădzi; şî ne iartă noo datoriele noastre, cum iertăm şî noi datornicilor noştri; şî nu ne du în ispită, însă izbăveaşte-ne de reu. Că a ta iaste împărăţia şî puterea şî slava în vecie. Amin!

Tipăritura sibiană conţine Evanghelia după Matei în slavonă şi română.

Textul, dispus pe două coloane, este împărţit în pericope (zaceale), după rânduiala citirii Evangheliei în cultul ortodox.

Indicaţiile tipiconale sunt cele obişnuite în evangheliarele slavone, transpuse aici în româneşte.

Zaceala a 16-a (Mat. 6:1-14), care conţine Rugăciunea domnească, se citeşte în Sâmbăta lăsatului sec de brânză. Sfârşitul pericopei din Sâmbăta brânzei este marcat prin cuvintele „Obârşi-se Sâmbăta caşului”, după care urmează a 17-a zaceală, citită în „Dumineca caşului”, semnalată şi marginal (зач. 17).

Sursa: https://www.facebook.com/RugaciuneaDomneasca/photos/a.303952265109765/303950141776644/

Întîi să iei seama să faci crucea dreaptă simţind când atingi cele trei degete la frunte, la pântece sub piept, la umărul drept şi la umărul stâng, aplecându-te cu mâna până la pământ:

1. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Slavă ţie Dumnezeul nostru, slavă ţie.

2. Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindenea eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi te sălăşuieşte întru noi, şi ne curăţeşte de toată spurcăciunea, şi mântuieşte Bunule sufletele noastre.

3. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi. Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

4. Prea Sfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează, şi vindecă neputinţele noastre pentru numele Tău. Doame miluieşte. (de trei ori) Slavă Tatălui, şi Fiului şi Sfântului Duh. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

5. Tatăl nostru care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ, pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri, şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Doame miluieşte. (de douăsprezece ori)

6. Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem, la Hristos Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi să ne închinăm şi să cădem, la însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.

PSALMUL 50

Miluieşte-mă Dumnezeule după mare mila Ta, Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea, Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, şi de păcatul meu mă curăţeşte, Că fărădelegea mea eu o cunosc, şi păcatul meu înaintea mea este pururea, Ţie unuia am greşit, şi rău înaintea Ta am făcut, ca să Te îndreptezi întru cuvintele Tale, şi să biruieşti când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit, şi în păcate m-a născut maica mea, Că iată adevărul ai iubit: cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu Isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei, şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie, bucura-se-vor oasele cele smerite, Întoarce faţa Ta de către păcatele mele, şi toate fărădelegile mele ştergele, Inimă curată zideşte întru mine Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta, şi Duhul Tău cel sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale, şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale, şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de sângiuiri Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide, şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat, arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu, Duhul umilit, inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci bine vei voi jertfa dreptătii, prinosul şi arderile de tot, atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

7. CREZUL

Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, făcătorul cerului şi al pământului, văzutelor tuturor şi nevăzutelor.

Şi întru unul Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut care din Tatăl s-a născut, mai înainte de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, cel de o Fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a pogorât din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt, şi din Maria Fecioara, şi s-a făcut om. Şi s-a răstignit pentru noi, în vremea lui Pilat din Pont, şi a pătimit şi s-a îngropat şi a înviat a treia zi după scripturi. Şi s-a înălţat la ceruri, şi şade de-a drepta Tatălui. Şi iarăşi va să vie cu slavă, să judece viii şi morţii, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit.

Şi întru Duhul Sfânt, Domnul, de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede. Cela ce împreună cu Tatăl şi Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin prooroci.

Într-una Sfântă, sobornicească şi Apostolească biserică. Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor, Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie; Amin.

8. Cuvine-se cu adevărat să te fericim Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită şi prea nevinovată şi Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce eşti mai cinstită decât Heruvimii, şi mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

9. SLAVOSLOVIA

Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, întru oameni bună voire. Lăudămu-Te, bine Te cuvântăm, închinămu-ne Ţie slăvimu-Te, Mulţumim Ţie pentru slava Ta cea mare. Doamne Împărate ceresc Dumnezeule, Părinte Atotţiitorule, Doamne Fiule Unule născut, Iisuse Hristoase şi Duhule Sfinte, Doamne Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui cel ce ridici păcatul lumii, miluieşte-ne pe noi, cel ce ridici păcatele lumii. Primeşte rugăciunea noastră, cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi ne miluieşte pe noi. Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domnul Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin.   În toate zilele bune te voi cânta şi voi lăuda numele Tău în veac, şi în veacul veacului.   Doamne scăpare te-ai făcut nouă, în neam şi în neam, eu am zis: Doamne miluieşte-mă, vindecă sufletul meu, că am greşit Ţie, Doamne către Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Că la Tine este izvorul vieţii, întru lumina Ta vom vedea lumină. Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe Tine.   Învredniceşte-ne Doamne în ziua această fără de păcat să ne păzim noi. Bine eşti cuvântat Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri, şi lăudat şi prea slăvit este numele Tău în veci. Amin.   Fie Doamne mila Ta spre noi, precum şi noi am nădăjduit întru Tine.   Bine eşti cuvântat Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat Doamne, înţelepţeşte-mă cu îndreptările Tale. Bine eşti cuvântat Sfinte, luminează-mă cu îndreptările Tale.   Doamne, mila Ta este în veac, lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.   Ţie se cuvine laudă, Ţie se cuvine cântare, Ţie slavă se cuvine, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Însemnare

Aceste rugăciuni să le zicem rar şi cu multă atenţie (luare aminte).

Trebuie să le zică fiecare creştin dimineaţa la sculare şi seara la culcare şi în timpul zilei şi al nopţii, cât mai des posibil.

La fel să zică şi rugăciunea aceasta:

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul.

Se așează pe o masă icoana Maicii Domnului, iar în fața ei o candelă aprinsă.

Se iau 99 de boabe de fasole (albe, mari) și se așează de asemenea, pe masă.

Stând în genunchi se începe canonul astfel:

Se ia o boabă de fasole și se rostește pe rând:

• Rugăciunea ”Tatăl Nostru”;

• Rugăciunea inimii ”Doamne Iisus Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Preacurate și ale tuturor Sfinților, miluiește-mă pe mine păcătosul/păcătoasa”;

• Rugăciunea personală (”Dă-ne Doamne sănătate, iertarea păcatelor, dezleagă-ne de farmece, izbăvește-ne de vrăjmași sau altă dorință spre Mântuire);

• Se dă boaba de fasole deoparte;

• Se ia o altă boabă de fasole și se procedează la fel, rostindu-se pe rând cele trei rugăciuni (”Tatăl Nostru”, Rugăciunea Inimii și Rugăciunea personală, adică dorința fiecăruia).

• Se continuă astfel până la 99.

Important este să se numere boabele de fasole, de fiecare dată, atât la începutul canonului cât și la terminarea lui pentru a ne asigura că rostim rugăciunile de 99 de ori.

Însemnătatea cifrei 99:

Aceasta reprezintă suma anilor Mântuitorului Iisus Hristos (33) și ai Maicii Domnului (66).

Dacă din binecuvântate pricini nu se poate face canonul într-o zi anume, ziua respectivă nu se ia în calcul, însă se continuă rugăciunea până la a 42-a zi.

Viaţa şi minunile Părintelui Daniil Horga

Părintele Daniil Horga a fost un om cu o viaţă cum întâlneşti doar prin cărţile cu sfinţi mari.

Maica Domnului l-a înzestrat cu numeroase harisme dintre care cel mai important este darul de a izgoni duhurile necurate, părintele era și este un exemplu de viaţă dedicată lui Hristos şi semenilor.

De mic copil, părintele citea Psaltirea lui David iar uneori înconjura biserica în genunchi în timp ce se ruga.

Atunci când te privea uneori, simţeai o căldură puternică, de parcă ai luat foc pe interior. Aşa mare har avea părintele, că îi era de ajuns numai să ridice mâna la un om stăpânit de duhuri necurate, şi acesta începea imediat să se manifeste.

Cel mai des auzi la părintele aceste 2 sfaturi: “Să te rogi de dimineaţa până seara” şi “Să naşti toţi copiii, nu 1-2 şi restul la gunoi!”.

Citește aici: Viaţa şi minunile Părintelui Daniil Horga

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=R8qij2wzegs