ORTODOXIA

ORTODOXIA este DREAPTA CREDINȚĂ

ORTODOXIA: HRISTOS, ROMÂNIA, PREZENT.

Cu noi este Dumnezeu,

Întelegeți neamuri și vă plecați.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Auziți toate neamurile,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Poporul cel ce umblă în întuneric,

A văzut luminã mare,

Căci cu noi este Dumnezeu.

De frica voastră nu ne vom teme,

Nici ne vom tulbura

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei ce locuiți în umbra morții,

Lumina va străluci peste voi.

Căci cu noi este Dumnezeu.

Cei puternici plecați-vă,

Căci cu noi este Dumnezeu.

Dumnezeu mare stăpânitor, Domn al păcii.

Căci cu noi este Dumnezeu.

🔥 Prigoana a început: Instanța supremă a UE a decis că autoritățile publice din statele membre pot interzice angajaţilor să poarte cruciulițe →

- Posted in Politică și Guvernare by

Decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind posibilitatea interzicerii simbolurilor religioase în instituțiile publice din blocul comunitar naște temeri privind o aplicare draconică a eventualelor restricții, relatează The Guardian, citat de News.ro.

Citește postarea de pe site-ul SACCSIV: https://saccsiv.wordpress.com/2023/11/30/instanta-suprema-a-ue-a-decis-ca-autoritatile-publice-din-statele-membre-pot-interzic

☦️ Când vor începe persecuțiile, sfârșitul va fi aproape — Arhimandritul Avramie, le-a dat fiilor săi duhovnicești sfaturi cum trebuie să se pregătească să treacă prin anii ce urmează

- Posted in Profeții și Proorocii by

Duhovnicul Lavrei, arhimandritul Avramie, le-a dat fiilor săi duhovnicești sfaturi cum trebuie să se pregătească să treacă prin anii ce urmează.

Arhimandritul Avramie

Aceste cuvinte au fost rostite de arhimandritul Avramie (24.04.1926 - 20.09.2020), duhovnicul Lavrei Peșterilor de la Kiev, într-o conversație înregistrată cu un an înainte de binecuvântată sa adormire întru Domnul. Starețul știa bine înseamnă a îndura încercări și necazuri. El însuși a băut cu smerenie paharul care i-a fost rânduit și în care a fost dizolvată amărăciunea războiului teribil, sărăcia anilor de foamete, închiderea mănăstirii în 1961, persecuția și prigoana obștii și ostilitatea mediului ateu. Dumnezeu i-a dăruit starețului și mângâiere: el și-a trăit ultimul sfert de secol de viață în Lavră, fiind martor și participant la renașterea și înflorirea ei duhovnicească.

Părintele Avramie a fost un călugăr cu adevărat smerit și extrem de modest, dar mulți știu că rugăciunea lui făcea minuni. El poseda o simplitate autentică și o blândețe copilărească, caracteristică celor care sunt înzestrați cu harul lui Dumnezeu din belșug, adevărați cetățeni ai Împărăției Cerurilor. În ziua binecuvântatei treceri a arhimandritului Avramie la Dumnezeu, s-au împlinit șaizeci de ani de la ziua hirotonirii sale ca preot. Cuvintele duhovnicului Lavrei despre viitoarele încercări ale nevoitorilor mănăstirii și ale tuturor ortodocșilor de astăzi sună profetic. Dar în același timp, ele sunt spuse cu încurajare și credință...

Totul se întâmplă exact conform cuvintelor care au fost scrise în Evanghelie și în Apocalipsă. Vrăjmașul pune plase asupra împărăției sale. Apostolul ne-a avertizat că vor veni vremuri cumplite, înverșunate, când creștinii credincioși lui Dumnezeu vor fi declarați dușmani. Să dea Dumnezeu ca să nu fie ei puși la încercări, căci scris este: va fi atunci foarte cumplit și greu. Pentru că satana se va mânia foarte tare, mai ales pe creștinii ortodocși care nu vor să-l asculte, și îi va supune unei persecuții severe pentru aceasta.

Când va începe persecuția – atunci deja ultimul punct va fi aproape, atunci dacă nu vei avea o înțelegere cu autoritățile, vei fi lipsit de tot, nu vei avea dreptul la nimic. Nicio lege nu te va ajuta, pentru că ele vor fi aceleași pentru toți și nu va există o altă opțiune.

Dar acesta va fi ultimul punct al luptei, când satana va merge împotriva oamenilor credincioși. Aici, fiecare să se pregătească să decidă singur, pentru că le vor găsi imediat vina dacă nu vor recunoaște puterea lor. Iar omul trebuie să se roage, să citească, să cunoască, să raționeze și să înțeleagă ce se întâmplă și care este scopul final. Și nu fiți membri ai acestei companii care merge împotriva lui Dumnezeu!

Se duce o luptă, înțelegeți? Și în țările ortodoxe sunt de cei care vor înclina spre stânga. Depinde de fiecare din ei cui și unde să se închine, pentru aceasta o să răspundă înaintea lui Dumnezeu. Doamne ferește de aceasta ispită... Deși acum au venit cu astfel de tehnologii care-l înfășoară pe om în totalitate. Încă vor mai fi situații când vor avea loc expulzări și alte persecuții – ca sub conducerea sovietică. Atunci, dacă nu mergeai la gospodăria colectivă, la kolhoz, îți luau pământul și te duceau în exil. Ceva de genul acesta se va întâmpla din nou.

Dumnezeu îi va conduce pe credincioși pe astfel de căi spinoase. Pe fiecare pe calea sa. Și pe noi ne așteaptă o cale spinoasă. Dragii mei, creștinii trebuie numaidecât să-și poarte crucea.

După cum Domnul Și-a purtat crucea Golgotei, așa vom avea și noi o cruce. De altfel, vom ajunge într-o direcție opusă și vom pierde totul. Și așa strig: "Doamne, ajută-mă!".

Să cerem ajutor doar de la Dumnezeu. Și să nădăjduim în El nu așa, cumva, formal, ci cu toată nădejdea noastră! Determinarea sufletului este un lucru serios! Dumnezeu să dea tărie și putere fiecărui credincios pentru a nu cădea în jugul lui antihrist, care este pregătit de stăpânitorii lumii. Fie ca planurile lor să se destrame! Și planurile lor sunt deja scrise de mult timp. Recurg la o mare viclenie, aruncă mreaja peste oameni. Și mulți oameni nu înțeleg ce se întâmplă. Ei spun: "Ce este rău în aceasta? Acum așa este timpul și așa trebuie să fie. Așa a fost cândva, dar acum este ceva nou. Atunci au fost ispite și persecuții, dar așa ca acum nu a existat nimic niciodată.

Dar credincioșii nu trebuie să se teamă. Dumnezeu le va purta de grijă și îi va sătura pe credincioșii Săi cu o fărâmitură de pâine, pe cei care nu îl vor accepta pe antihrist. Iar cei care se vor îmbuiba cu ceea ce va fi aruncat de dânsul, nu se vor sătura.

Spre aceasta merg toate. Care este cauza "libertăţii" declarate şi permisiunea relaţiilor libere, adică vicioase? Duhul antihrisților le-a permis deja total – ca înainte de potop. Păcatele sunt legalizate în mod deschis, iar păcatele strigă împotriva lui Dumnezeu. Pentru ce a pierit lumea antică și Dumnezeu a spălat-o de pe fața pământului? Pentru păcate. Trăiau ca vitele. Doar opt suflete, familia lui Noe, au păstrat fidelitatea. Când Noe a construit Arca, Dumnezeu a văzut că nu are rost să mai păstreze lumea, a trimis o ploaie timp de patruzeci de zile, care a inundat și i-a nimicit pe toți. A rămas doar familia lui Noe, pe care Dumnezeu a păstrat-o ca pe niște răsaduri bune. Și lumea păcatului a fost toată inundată în apă. Și un nou popor a pornit de la Noe spre vremea noastră, până când oamenii au ajuns din nou la acea stare care era înainte de potop...

Până la Revoluție a fost făcută o proorocie că Dumnezeu în ultimele zile, când va veni antihrist, va duce la Rai Marea Biserică a Lavrei. Toată Biserica Maicii Domnului are un preț. Lavra, desigur, îndeosebi. Dar Biserica înseamnă oameni. Vor fi duși în Rai. Cei care vor rămâne fideli și nu vor fi supuși influenței statului, care îi va obliga să accepte prescripțiile anticreștine.

Pe oamenii demni care nu se vor supune satanei, Dumnezeu îi va răpi. Să dea Dumnezeu ca să fim și noi părtași la aceasta și Maica Domnului să-și facă milă de noi. Ca să nu ne disprețuiască, că va fi o rușine, Doamne ferește.

Principalul lucru pentru noi este să ne mântui, ceea ce înseamnă să rămânem credincioși lui Hristos până la sfârșit.

☦️ Arhimandritul Efrem Filofteiul: [...] Dar cel care va merge la mucenicie de bună voie pentru Domnul Iisus Hristos va fi mare!

- Posted in Profeții și Proorocii by

enter image description here

Vom fi în pericol direct de lepădare, pentru că de data aceasta chinul va fi cu mult mai mare din cauza mijloacelor pe care știința și tehnologia le vor avea la dispoziție. Iar Satana o va manipula cu multă pricepere și fără milă.

Desigur, cei care vor fi mântuiți în vremurile din urmă vor fi luminați mai mult decât soarele! Mai mult decât primii Sfinți! Căci va fi suferință foarte mare, iar credința este slabă, este mult rău, de aceea cei care vor lupta cu Satana vor fi poporul ales al lui Dumnezeu.

Înainte, credința era, să spunem, cu manifestarea forțelor divine, minuni săvârșite de Sfinți, Apostoli, etc. Și s-au făcut minuni peste minuni. A fost mai puțin rău, suferința nu a fost atât de activă și evidentă, așa cum va fi acum.

Astăzi, credința este foarte slabă, există mult rău, mult păcat, mult întuneric, puțini lideri, o persoană spirituală este o raritate. Suntem într-un fel de stare spirituală mizerabilă, o comă spirituală.

Dar cel care va merge la mucenicie de bună voie pentru Domnul Iisus Hristos va fi mare! Pentru întărirea lui i se va da putere de Sus, va deveni un mare om, fericit, care va dobândi slava și demnitatea primilor Sfinți.

Luptați până la capăt și nu numai că veți moșteni Împărăția cea veșnică, dar veți fi și cinstiți de Domnul Dumnezeu în veci vecilor. Amin!

Arhimandritul Efrem Filofteiul

✝️ Protosinghel Amfilohie Brânză: Sf. Mare Mucenic Dimitrie și prigoana creștinilor, azi →

enter image description here
„Atunci când nouă ni se pare că se termină totul, începe Domnul să lucreze”

Sf. Mare Mucenic Dimitrie la nici 26 de ani, în anul 296, pe 26 octombrie, a fost însuliţat de împăratul care era plin de nervi, plin de draci. Întotdeauna la baza unei crime voite stau duhurile rele, diavolii. După ce au văzut trupul lui zăcând la pământ, au crezut că totul s-a terminat. Dar lucrarea lui Dumnezeu, biruitorul păgânătăţii, abia începea. Abia de acum Dumnezeu avea să-l aducă într-o slavă şi mai mare, abia de acum aveau să se manifeste minuni prin trupul acesta terminat.

Atunci când nouă ni se pare că se termină totul, începe Domnul să lucreze. Vorbesc de cazul muceniciei. Nu există jertfă mai mare decât a-ţi pune viaţa pentru Hristos. Această râvnă de a suferi pentru Dumnezeu, pentru adevăr, pentru Iisus Hristos Domnul, Fiul lui Dumnezeu cel întrupat, vine din jertfa Fiului lui Dumnezeu pentru om, făcută dintr-o dragoste desăvârşită pentru a noastră mântuire. Să ne ţinem inima şi mintea într-o dispoziţie să primească mesajul lui Dumnezeu! Să te încarci de aceeaşi putere, să te asemeni cu El mai ales în această formă de jertfire. Întotdeauna martirii au constituit exemplul cel mai de preţ al mărturisirii de credinţă, dar şi puterea care s-a propagat în Biserică, de biruinţă asupra duhurilor răutăţii, de tărie în faţa prigonitorilor.

Curajul și râvna Sf. Dimitrie trebuie să le avem toți

Acest tânăr frumos la înfăţişare, voinic şi curajos, cu o credinţă însoţită de curaj, a pecetluit cu sângele său mărturisirea în Iisus Hristos Domnul. Această jertfă pentru adevăr se cere tuturor celor care vor sa-L urmeze:„În lume ispite şi necazuri veţi avea”. Acest duh de jertfire pentru Dumnezeu, această râvnă de a merge pe calea Domnului, asemenea Domnului, trebuie să caracterizeze pe fiecare creştin.

El a fost un copil dorit de părinţi. Născut în jurul lui 270, secolul al treilea, veacul marilor prigoniri. Părinţii săi cu o situaţie deosebită; tatăl său, mai mare peste cetatea Salonicului, Tesalonicul de astăzi, cu istoria şi autoritatea pe care le avea, însă fiind sub incidenţa trupelor romane şi a împăratului Maximian, care era atunci la putere şi coslujitor cu Diocleţian, mare prigonitor.

Atunci, în vremurile acelea, părinţii lui Dimitrie cereau stăruitor lui Dumnezeu un copil. Nu se zămislise încă. Aveau credinţa cea dreaptă. Nu o mărturiseau într-o manieră deschisă pentru că erau marile prigoniri. Nu înţelegem o laşitate aici. Înţelegem că părinţii erau drept credincioşi. Dar nici nu era o mărturisire din care să reiasă o măsură a curajului. Este un caz similar cu al nostru. Aveau un altar ascuns, o cameră cu sfintele icoane, cu chipul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu chipul Maicii Domnului. Acolo se rugau în ascuns aşa cum şi stareţul nostru, părintele Justin ne spune acum: „Măi, astăzi ne mântuim pe furiş”.

„Dumnezeu astăzi ne cere mărturisire”

Sunt vremuri asemănătoare – o prigonire, iată nu neapărat sângeroasă ca atunci, sub alte forme mai mascate, dar direcţionată către creştinism – pentru că mai marii popoarelor astăzi sunt anti-evanghelici, sunt anti-creştini prin legile pe care universal caută să le propage astăzi, dar care cu nimic nu pot diminua puterea Bisericii şi a creştinismului. Se vor ridica noi prigoniri şi vor ajunge şi acelea sângeroase. Orice s-ar întâmpla creştinii trebuie să meargă pe aceeaşi traiectorie fixată de Biserică, de Mântuitorul Hristos, de sfinţii Săi. Spun asta pentru că şi astăzi sunt o serie de oameni care sunt credincioşi, dar iată că Dumnezeu vrea să fie mărturisită credinţa. Încă şi cu ce preţ? „Atât de mult mă iubeşti, tu pe Mine? Că te ruşinezi de şeful tău, de şefa ta?” Dumnezeu astăzi ne cere mărturisire.

💥 Rada Supremă din Ucraina a votat interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (canonice) →

- Posted in Politică și Guvernare by

SPZH.news: Rada Supremă a votat interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene

Parlamentarii au adoptat în primă lectură proiectul de legii nr. 8371 care prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Pe 19 octombrie 2023, Rada Supremă a adoptat în primă lectură proiectul de lege nr. 8371 care prevede interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Deputatul Artem Dmitruk a comunicat această știre Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși.

267 de parlamentari au votat pentru decizia corespunzătoare, alți 15 au votat împotrivă, 2 parlamentari s-au abținut.

Reamintim că activistul pentru drepturile omului Oleg Denisov a spus că interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene nu poate fi pusă în aplicare în domeniul practic.

UJO a informat mai devreme că potrivit unui deputat ucrainean, aliații Ucrainei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene.

Sursa: https://spzh.news/ro/news/76541-verkhovnaja-rada-proholosovala-za-zapret-upts

✝️ Părintele Serafim Rose: pentru a rezista acestor încercărilor din vremurile din urmă ... trebuie să trăim nelumește

- Posted in Profeții și Proorocii by

Ieromonah Serafim Rose

Încercările psihologice ale celor ce vor trăi în vremurile din urmă vor egala încercările fizice ale mucenicilor. Dar, pentru a rezista acestor încercări, trebuie să trăim nelumește.

  • Părintele Serafim Rose, 1934-1982 / "Letters from Father Seraphim" [Scrisori de la Părintele Serafim - Din corespondența de 12 ani a ieromonahului Serafim Rose cu părintele Alexey Young] - 2001

enter image description here

☦️Mitropolitul Longhin de la Bănceni: 16 Octombrie 2023 - prima zi de proces →

- Posted in Mitropolitul Longhin de la Bănceni by

filmarea este de astăzi de la proces

Mitropolitul Longhin Jar din cadrul Eparhiei Cernăuțiului și Bucovinei, care ține de Biserica Ortodoxă Ucraina canonică, va fi judecat sub acuzația de încălcare a egalității cetățenilor în funcție de convingerile lor religioase.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii regionale din Cernăuți, ca urmare a investigațiilor, ierarhul ar fi folosit în discursurile sale publice cuvinte menite să stârnească ura religioasă între credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene (canonice) și ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale (necanonice), ofensând sentimentele religioase ale celor din urmă (aflată în strânsă comuniune cu Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol).

Conform legislației, pedeapsa pentru această infracțiune poate fi o amendă de la peste 3 mii de grivne la aproape 9 mii de grivne, restricționarea libertății pentru până la 5 ani sau închisoarea până la 3 ani.

Ce se știe despre acuzațiile aduse mitropolitului Longin

La data de 22 mai, starețului mănăstirii Bănceni, Longhin Jar, i s-a adus acuzația de incitare la ură interreligioasă. Potrivit informațiilor SBU (Serviciul de Securitatea al Ucrainei), în timpul slujbelor religioase, ierarhul de origine română ar fi făcut remarci jignitoare la adresa Bisericii Ortodoxe Ucrainene autocefale, numind-o „biserica lui Antihrist” și „satanistă”. Pentru a confirma sau infirma acuzațiile de incitare la ură religioasă, s-a efectuat o expertiză lingvistică.

Pe pagina de Facebook a Eparhiei Cernăuțiului și Bucovinei s-a menționat că Longin a fost chemat la audieri pentru a fi intimidat și presat. La data de 21 mai, pe pagina Telegram a eparhiei a fost publicată o declarație a lui Mitropolitului Longin Jar, în care acesta afirmă că a fost convocat de poliție.

La 22 mai, în jurul orei 13:00, zeci de persoane s-au adunat în fața sediului poliție din Cernăuți pentru a-l susține pe Mitropolitul Longin și pentru a protesta împotriva acțiunilor autorităților.

În data de 11 septembrie 2023, Mitropolitul Longhin Jar a declarat într-un filmuleț publicat pe YouTube că ancheta în cazul său s-a încheiat și că a fost pus sub acuzare, iar dosarul său a fost trimis în instanță.

Mitropolitul a subliniat că nu este conștient pe ce motive se bazează acuzația și a accentuat că singura sa vină constă în dorința de a sluji „Bisericii sale” și „Dumnezeului său”, având drepturi constituționale în acest sens.

Vorbind despre pregătirea pentru proces și interogatorii, ierarhul a menționat: „Ei îmi fură foarte mult timp, timp pe care ar trebui să-l dedic copiilor, timp pe care ar trebui să-l dedic pregătirii pentru iarnă”.

Mitropolitul Longin din Bănceni a exprimat regretul că în Ucraina nu a fost găsit nimeni care să atragă atenția asupra încălcării drepturilor credincioșilor ucraineni și a Constituției. În opinia sa, o astfel de situație ar putea deveni un precedent pentru întreaga lume. Referindu-se la acuzațiile aduse, arhiepiscopul a subliniat: „Iubesc țara mea și voi trăi întotdeauna în ea”.

Mitropolitul Longin din Bănceni

ACTUALIZARE:

Stând de rugăciune în sprijinul Mitropolitului Longin în ziua ședinței de judecată 16.10.2023

✝️ Părintele Constantin Sârbu (1905-1975): Aveți grijă că vor veni timpuri grele. La urmă de tot n-or să mai fie preoți, ușile încuiate, au să plângă lăcatele la uși, că nu va mai fi cine să facă slujba.

- Posted in Profeții și Proorocii by

Preotul martir Constantin Sârbu

Așa o să vă uscați și voi cum e pădurea asta uscată. Aveți grijă că vor veni timpuri grele. La urmă de tot n-or să mai fie preoți, ușile încuiate, au să plângă lăcatele la uși, că nu va mai fi cine să facă slujba. Să vă duceți după un preot cu un picior încălțat și unul descălțat.

Cât îi aveți acum, cercetați-i și împărtășiți-vă. Atunci se va închide cerul și nu veți mai avea de unde lua credința. Aceea pe care o aveți, aceea să o păstrați. Să nu vă mândriți, să nu mințiți, faceți bine, căci dacă faceți păcate piere și credința.

O părticică mică în adâncul inimii stă ascunsă acolo și dacă faceți o faptă bună mai prinde și ea viața, e veselă. Dar dacă voi nu faceți nimic, nu postiți, nu vă rugați, nu faceți milostenii, se micșorează, se micșorează... și gata.

Părintele Constantin Sârbu (1905-1975) / Duhovnicul Mareșalului

☦️ Schimonahia Mihaila Sarycheva (1891-1976) din Russia: Întregul pământ este acoperit cu puroi de la copiii uciși în pântece. Iar aerul este plin de blasfemie.

- Posted in Profeții și Proorocii by

enter image description here Schimonahia Mihaila Sarycheva (1891-1976) din Russia

"Întregul pământ este acoperit cu puroi de la copiii uciși în pântece. Iar aerul este plin de blasfemie. De aceea, înainte era mai ușor să te rogi - erau mai puține blasfemii. Iar acum demonul aproape că intră în altar, iar când Preotul face proscomidie, se aruncă pe el ca să-l doboare, ca să nu pomenească pe nimeni. Sau cel puțin să-i ia memoria."

Pe vremea aceea, când încă nu era permisă rugăciunea deschisă, ne coboram în pivniță ca să cântăm. Voiam să cântăm, dar ne era frică. O întrebam: "Maică, când se va termina?!" Iar ea spunea: "Nu fiți amărâți. Când va veni vremea, vor deschide biserici și mănăstiri. Îi vor convinge chiar să se roage lui Dumnezeu, iar toată lumea își va pune cruci. Dar pentru o vreme - și atunci nu va fi mai puțină persecuție decât acum." (P.S. a spus probabil înainte de 1948)

— Schimonahia Mihaila Sarycheva (1891-1976) Russia

✝️ Sfântul Ioan Iacob de la Neamț: Acuma este nevoie de mai multă unire şi de frăţească sprijinire.

- Posted in Sfinți și învățături by

enter image description here

Gândiţi-vă că trăim în vremurile cele mai grele şi mai primejdioase pentru mântuirea sufletului! Gândiţi-vă că toţi am rămas ca nişte orfani de părinţi, înstrăinaţi de ţară şi lipsiţi de sufletească hrană! Gândiţi-vă că vrăjmaşii credinţii noastre s-au înmulţit mai tare ca altă dată şi mântuirea noastră este mai primejduită: de suntem răniţi la suflet n-are cine să ne vindece, iar de suntem în cădere, nu mai are cine să ne ridice! Acuma este nevoie de mai multă unire şi de frăţească sprijinire. Chiar dacă nu suntem cu toţii la un loc, dar cel puţin sufleteşte să fim uniţi şi să ne purtăm neputinţele unul altuia cu îndurare”. Sfântul Ioan Iacob de la Neamț

🌞Îngerul Rus – Otroc Veaceslav

- Posted in Profeții și Proorocii by

Îngerul Rus – Otroc Veaceslav

Viaţa

Veaceslav (Slava, Slavocica) Kraşeninnikov s-a născut pe data de 22 martie 1982.

Mama lui, Valentina Afanasevna Kraşeninnikova, provine dintr-o familie în care a primit o educaţie creştină ‘ deosebită. Bunicul ei, protoiereu, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă.

Spunea că el a fost trimis în această familie pentru că în neamul mamei au fost mulţi oameni care au împlinit voia lui Dumnezeu.

Avea ochii mari, albaştri, iar cei care-l priveau aveau sentimentul că văd prin ei.

Avea doar şapte luni când a vindecat-o pe bunica lui.

La un moment dat bunica a început să se comporte ciudat, să strige la mama lui. Copilul fiind în braţele bunicii a privit-o stăruitor, dar pentru că aceasta continua a lovit-o cu palma peste obraz. în clipa aceea, femeia a simţit uşurare şi a încetat să mai strige.

A fost botezat după vârsta de trei ani. (Probabil din cauza faptului că tatăl era ofiţer, iar în perioada comunistă era prigoană asupra cadrelor militare; pe ascuns se botezau, se cununau.)

Era foarte vesel, plin de viaţă, însă era mereu liniştit.

Iubea foarte mult natura, păsările; era înconjurat de porumbei.

Îi părea rău pentru fiecare floare ruptă, pentru fiecare firicel de iarbă (mergea pe cărare pentru a nu călca iarba) şi spunea că Dumnezeu le-a creat şi trebuie protejate.

În relaţiile cu oamenii era foarte blând, plin de afecţiune. Faţă de persoanele în vârstă se comporta cu multă blândeţe, cu dragoste. Mulţumea tuturor pentru tot, se închina în faţa tuturor.

Avea un caracter foarte puternic. în diverse situaţii copilăreşti s-a dovedit a fi foarte curajos.

Era foarte comunicativ şi iubit de copii. Avea foarte mulţi prieteni; aceştia aveau un sentiment de respect şi aşteptau cu răbdare momentul în care va veni singur la joacă, fără să îl strige.

Nu îi dădea mamei nici un motiv pentru pedeapsă.

Era deosebit de ascultător, mereu punctual.

Niciodată nu a cerut nimic, nici haine, nici mâncare; mânca doar ce i se dădea.

Era asemenea unui stareţ cu înţelepciune dobândită din experienţă.

Putea să se apropie de orice om şi să îi vorbească despre lucruri serioase (unui general i-a vorbit despre armată, unui negru a început să-i explice ce fel de boală este SIDA).

îi spune mamei că mereu îi vorbeşte aceeaşi voce feminină care îi spune totul (vocea este vie, şi comparativ cu aceasta, vocile oamenilor sunt ca şi moarte).

Mama merge cu el la preotul paroh, care îi spune despre copil că are darul înainte-vederii.

Deşi pentru oamenii obişnuiţi este un mister, el îşi amintea întâmplări legate de el însuşi, care au avut loc înainte de a se naşte. (Există posibilitatea ca, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, sufletul lui să fi fost răpit la cer în perioada celor nouă luni de viaţă intrauterină.)

Spunea că a venit să avertizeze oamenii referitor la vremurile îngrozitoare care vor urma şi să-i ajute.

„Toate darurile pe care le am şi puterea, toate sunt pentru voi, iar pentru mine nu am nimic.”

A prezis că în Lavra Troiţa Serghieva va fi găsită o carte cu proorociri despre vremurile din urmă, în care se va menţiona şi despre el.

Nu a fost înscris la grădiniţă, pentru că mereu vorbea despre Dumnezeu, ce este plăcut Lui, cum a fost creat Pământul, iar toate acestea nu erau acceptate în perioada comunistă.

A citit aproape în întregime Enciclopedia Bibliei, de asemenea avea un Dicţionar Enciclopedic.

A mers la şcoală cu mare drag; la început i s-a părut interesant, dar mai apoi spunea că, în principiu, cunoaşterea pământească este greşită.

Deşi regulamentul şcolii era foarte strict, nu avea o tunsoare de băieţi, voia să aibă părul ca şi Mântuitorul Iisus Hristos.

După ce i-a spus învăţătoarei că are în burtică o fetiţă mică, ceea ce i s-a şi confirmat, au început să vină cu întrebări atât profesorii, cât şi elevii; vestea despre el s-a răspândit şi astfel a ajuns să fie căutat de foarte mulţi oameni.

Cei care nu înţelegeau darul pe care-l avea, îl numeau extrasens (om cu puteri paranormale).

Iubea mult preoţii, însă cel mai mult iubea călugării.

Spunea că îi iubeşte pe toţi, dar că pe Dumnezeu îl iubeşte mai mult.

în fiecare Duminică o ducea pe mama lui la biserică să se împărtăşească.

Cele mai frecvente cuvinte ale sale erau: „Slavă lui Dumnezeu!”, „După cum este voia lui Dumnezeu.”.

Se purta cu foarte mult respect faţă de tot ceea ce este sfânt.

Spunea că un sfânt este mai de preţ decât toată ştiinţa pământului şi decât foarte mulţi preoţi luaţi la un loc.

Carne mânca foarte rar, doar la insistenţele tatălui, foarte puţină carne de pui.

Ţinea post şi iubea rugăciunea; se putea ruga ore întregi lui Dumnezeu.

în ziua în care se spovedea şi se împărtăşea nu primea pe nimeni.

Îi ruga pe oameni să meargă la biserică, să se întoarcă la Dumnezeu, să se spovedească cât mai des, să se împărtăşească, să se roage cât mai mult acasă, să postească cu înţelepciune, şi zicea:

„Dacă nu vă veţi împărtăşi acum şi nu vă veţi spovedi, o mare mulţime de oameni va înnebuni, iar fără împărtăşanie nimeni nu va supravieţui.”.

Se bucura foarte mult când oamenii ascultau.

Datorită lui s-au convertit la Ortodoxie mulţi dintre cei care erau de alte religii.

Ştia orice gând al oricărui om, chiar şi de la distanţă; ştia ce gândeşte preşedintele american, preşedintele Rusiei, unde şi câte bombe atomice sunt, ce cantitate de armament; pentru el nu existau secrete.

Ştia care produse sunt de calitate şi care nu.

Pentru el nu era o problemă să găsească un lucru, să vindece un om, să spună totul despre om (trecutul şi viitorul lui, să-i spună ce trebuie să facă pentru a evita o anumită problemă).

Oamenii îl căutau acasă şi pentru că au început să vină şi ziua şi noaptea, mama a început să se mâhnească, chiar să cârtească, însă el i-a spus să mai rabde puţin.

Ştia păcatele omului. Putea spune fiecăruia ce îl doare, vedea începutul bolii.

Se străduia să ajute orice om aflat în suferinţă.

Vindeca oamenii într-un mod inexplicabil, doar stând de vorbă cu ei şi privindu-i; aveau senzaţia că din locul dureros ies nişte fire invizibile de aţă.

Pentru tot ce făcea, nu lua nici un ban.

A fost dus de mama lui la un centru unde erau verificate abilităţile de extrasens ale copiilor, dar s-a constatat că nu avea puteri paranormale, ci darul înainte-vederii.

Un duh viclean a ispitit-o pe mama lui spunându-i: „Copilul vostru nu este de la Dumnezeu.”.

Era ameninţat şi înjurat de duhurile rele; ca să treacă de partea lor, l-au ispitit cu bogăţiile pământeşti.

Spunea că înjurătura este felul de a vorbi al duhurilor rele, iar oamenii nu trebuie să se certe.

Duşmanii săi erau masonii şi vrăjitorii; spunea că masonii îl vor numi vrăjitor.

Spunea:

  • Credinţa ortodoxă este singura adevărată.

  • Doar în Spovedanie şi Împărtăşanie este salvarea omului.

  • Biblia cuprinde mai multe cărţi groase şi mai sunt şi alte cărţi cu explicaţii. De aceea omului nu-i ajunge o viaţă întreagă pentru a o citi. În Biblie totul este adevărat şi este înţeleasă corect de către ortodocşi.

  • Când se va vorbi despre Iisus Hristos, că nu era om, că suferinţele de pe cruce le-a suportat ca duh, nu trebuie crezut. Toate sunt aşa după cum se învaţă în Ortodoxie.

  • Catolicii au păcătuit foarte mult în perioada inchiziţiei; din cauza lor au murit foarte mulţi oameni, iar o mare parte s-au îndepărtat de Dumnezeu. Toţi preoţii din acea perioadă sunt în iad.

  • Religia budistă este de la demon. Buda a fost un om obişnuit, în care a intrat un duh.

  • Mahomed era prooroc, dar nu tot ce vorbesc musulmanii a spus Mahomed. Consideră că ei înţeleg Biblia corect, însă nu este aşa; greşesc mult numindu-L pe Domnul Iisus Hristos prooroc.

✝️ Sfântul Paisie Aghioritul (1924-1994) despre incendiile din Grecia

- Posted in Profeții și Proorocii by

În iulie 1992, pe atunci Yannis Kazakos, profesor de engleză în Patras, nou venit din Toronto, Canada, l-am întâlnit pe Sfântul Paisie în Panaguda, pe Muntele Athos.

M-a impresionat faptul că mult timp ne-a vorbit despre focuri, focuri și incendii provocate în Grecia.

M-am întrebat în sinea mea: Oare de ce se concentrează atât de mult pe acest subiect?

Pe atunci nu aveam acest fenomen tragic, atât de intens.

enter image description here

Nu a menționat absolut nimic despre schimbările climatice! Spunea:

Nu va mai rămâne pădure peste pădure în țara noastră! Nu vor lăsa verde peste verde! Incendiile vor fi puse și din interior și din exterior! Și pentru interesele “unora” de aici, din Grecia, dar și de la necredincioși. Va fi de la necredincioșii din interiorul Greciei, și din “țara vecină” cu raze laser & “mijloace tehnologice moderne”, dar și de la grecii din interiorul patriei noastre, ateii trădători! Toate acestea vor sluji drumul către Antihrist, pentru ca oamenii să nu se poată ascunde în păduri în vremuri de prigoană. Clorofila frunzelor te împiedică să vezi sub copaci cu tehnologia și laserele dacă oamenii se ascund! Așa că, vor arde totul pentru a avea vizibilitate peste tot pentru a controla universul!

Am auzit aceste cuvinte în întregime de pe buzele Sfântului Paisie de la Muntele Athos în iulie 1992.

Ele nu sunt ale mele. Sunt cele pe care ni le-a spus Sfântul și care sunt atât de relevante acum, astăzi!

Arhimandrit Ignatie Kazakos

☦️ Starețul Lavrentie de Cernigov: "Frații mei și onorați părinți, voi un lucru nu-l pricepeți și nu-l știți. Eu nu spun doar pentru Rusia noastră, ci pentru întreaga lume. Cuvintele mele sunt adevărate, iar mie mi le-a arătat pe toate Duhul Sfânt, prim milostivirea Bunului Dumnezeu asupra mea."

- Posted in Profeții și Proorocii by

Părintele deseori își arată dorința să discute cu ucenicii săi, („cu copiii săi iubiți”), despre vremurile de apoi, că să-i învete cum să se ferească de cărările greșite și să fie veghetori.

– Acum, când noi îi votăm pe conducătorii noștri, suntem fie cu cei „de dreapta” fie cu cei „de stânga”. Dar nu asta e amarul, căci va veni o vreme când vor impune lumii să-și aleagă un singur împarat. Iar când omenirea va vota pentru un singur împarat, să știi că acela „el e” – antihristul – și să te ferească sfântul de vei vota. Apoi adaugă:

– Va fi un asemenea război mare încât atât de mulți se vor pierde că vor ramâne foarte puțini care vor supraviețui, dar cei ce vor ramâne nu vor putea scapă decât dacă se vor adăposti prin crăpăturile pamântului, prin peșteri.Spunea că în acest război se vor distruge atâtea state încât pâna la urmă vor mai ramâne doar două sau trei. Atunci ei se vor hotarî să-și aleagă un singur împarat peste tot pamântul. În ultimele timpuri, la sfârsit, va începe prigoană împotriva adevăraților creștini, care vor trebui să scape fugind, (evadând), iar cei neputincioși și batrâni măcar de remorcile lor să se prindă și să fugă.Deseori starețul repetă cu tristețe în discuțiile despre antihrist următoarele cuvinte:

– „Vor veni așa vremuri când vor umblă din casă în casă că lumea să semneze pentru acel «singur împarat» pe pamânt și se va face un recensamânt al populației foarte drastic. Vor întră în casă omului iar acolo sunt soțul, soția și copiii, și soția îl va ruga pe soț să semneze căci altfel nu va putea cumpără nimic pentru copii: «hai, sotule, să ne înscriem și noi căci avem copii și dacă nu ne înscriem nu vom putea face nimic», iar soțul îi va răspunde: «iubita mea soție, tu fă cum vrei eu însa sunt pregătit să mor mai bine pentru Hristos, decât să semnez ceva pentru antihrist». Așa de tragic viitor va așteaptă.Vine timpul, și nu e departe, povestea starețul,când foarte multe biserici și mănăstiri se vor deschide în slujba Domnului și se vor repara, le vor reface nu numai pe dinăuntru ci și pe dinafară. Vor auri și acoperișurile atât ale bisericilor, cât și ale clopotnitelor, dar preoțimea nu va lucra la sufletul credinciosului ci numai la cărămizile lui Faraon.

Preotul nu va mai face și misiune. Când vor termină lucrările nu se vor putea bucură de slujbe duhovniceșți în ele că va veni vremea împaratiei lui antihrist și el va fi pus împarat. Rugați-va că Bunul Dumnezeu să mai lungeasca acest timp că să ne putem întari în credință, căci vremuri groaznice ne așteaptă. Luați aminte la toate cele ce va spun căci totul se pregătește cu foarte mare viclenie (perfidie). Toate bisericile și mănăstirile vor fi într-o bunăstare imensă, pline de bogațîi, că niciodată, dar să nu mergeți în ele. Antihrist va fi încununat că împarat în marea biserica din Ierusalim cu participarea clerului și a Patriarhului. Intrarea și ieșirea din Ierusalim va fi liberă pentru orice om, dar atunci să va străduiți să nu va duceți, căci totul va fi spre a va linguși pe voi, că să va atragă în ispita. Antihrist va proveni dintr-o femeie curvă, o evreică dintr-al doisprezecelea neam de preadesfrânati. Deja de la adolescență se va deosebi de semenii săi prin capacitățile sale intelectuale deosebite, care se vor manifestă la el mai ales după vârsta de 12 ani când, plimbându-se prin parc cu mama lui, se va întâlni cu satana care ieșind din beznă (din adâncul iadului) va întră în el. Băiatul se va cutremură de spaima dar satana îi va spune: „nu te teme și nu te înspaimânta, eu te voi înalta pe ține”. Acest copil îi va uimi pe toți cu inteligență să.Și așa, din el va încolti și se va coace în chipul omului „antihristul”. Când satana va fi întronat, în timpul punerii coroanei se va citi Simbolul Credinței – Crezul –, dar el nu va permite că acesta să fie citit corect, iar acolo unde vor fi scrise cuvintele „și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu” el se va lepăda de acestea și se va recunoaște doar pe sine.La încoronare, antihristul va avea mănuși pe mâini, iar când le va da jos că să-și facă Sfânta Cruce, Patriarhul va observă că el în loc de unghii are gheare și această îi va întari bănuiala să că acesta este antihristul. Atunci Patriarhul va exclamă:„Acesta este antihristul” pentru care Patriarhul va fiomorât. Din cer se vor coborî proorocii Enoh și Ilie care de asemeni vor explică lumii și vor strigă: „Acesta este antihristul! Să nu-l credeți!”. Iar el îi va omorî pe ei, însa după 3 zile, cu puterea lui Dumnezeu, vor învia și se vor înalta la ceruri. Antihrist va fi foarte învatat și va cunoaște toate vicleniile satanicesti și va face multe minuni false și semne amăgitoare. Pe el îl vor vedea toți și îl va auzi lumea întreaga (prin televiziune, radio, etc.). Pe oamenii el îi va ștampila cu semnul sau. Însa pe adevărațîi creștini, care i se vor opune, are să-I urască cu ura mare. Atunci va începe ultima și cea mai mare prigoană a creștinilor care vor refuză ștampila satanei (semnul 666). Prigoană va începe îndata de pe pamântul Ierusalimului iar apoi se va extinde pe tot globul și se va varsă ultima picătură de sânge în numele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Dintre voi, copiii mei, mulți veți ajunge la aceste vremuri îngrozitoare. Ștampila lui satana (666) va fi de așa naturs încât toți vor vedea dacă a primit omul sau nu semnul satanicesc.Creștinul care nu va primi semnul satanei (666) nu va putea nici să vânda și nici să cumpere nimic. Dar nu vă pierdeți nădejdea și nu va descurajați, că Dumnezeu nu-și va părăși turmă Să.Să nu va fie frică, nu cumva să va deznădăjduiți! Bisericile vor fi deschise, dar creștinul orthodox (trăitor, viu cu sufletul) nu va putea întră în ele să se roage, căci în ele nu se va mai aduce jertfă de sânge a lui Iisus Hristos. În ele va fi toată „adunarea satanică” și iată că, pentru aceste fărădelegi, pamântul nu-și va mai da roadă să și va fi o seceta așa de mare, încât pamântul va face aaa niște crăpături că va putea să cadă omul într-însele. Creștinii vor fi omorâti sau izgoniți în locuri pustii, dar Dumnezeu are să-I îngrijeasca turmă Să, dându-le de mâncare și apă de băut celor ce urmează Lui. Pe evrei de asemenea îi va goni într-un loc. Mulți evrei care au trăit cu adevărat după legea lui Moise, nu vor primi pecetea lui antihrist. Ei vor stă în așteptare, urmărindu-i toate activitățile lui. Ei știu că strămoșîi lor nu L-au recunoscut pe Hristos drept Mesia, dar aici va lucra Dumnezeu, căci ochii lor se vor deschide și ei nu vor primi ștampila lui satana, iar în cel de-al unsprezecelea ceas îl vor recunoaște pe Iisus Hristos drept Mesia, vor trece la Ortodoxie, iar pentru credință lor se vor mântui. Restul poporului, fiind slab în credință, va merge după satana. Iar când pamântul nu va mai rodi, oamenii vor merge la satana cerându-i pâine, la care el le va răspunde: „dacă pamântul n-a rodit, eu nu pot face nimic”. Vor seca râurile și lacurile, și nu va mai fi nici apă în fântâni. Acest dezastru se va lungi vreme de trei ani și jumătate, dar pentru aleșîi Săi Dumnezeu va scurtă aceste zile.În aceste grele vremuri înca vor fi luptători puternici, adevărați stâlpi ai Bisericii Ortodoxe care vor avea harul Rugăciunii lui Iisus (rugăciunea inimii) și Dumnezeu îi va acoperi pe ei cu harul Sau cel sfânt și binefacerea Să cea atotputernia și ei nu vor vedea acele minuni și semne false care vor fi pregătite de antihrist pentru toți oamenii și pe care le va vedea restul lumii, unele chiar în bisericile creștinilor, înca o dată va repet să nu mergeți și în aceste biserici, căci Hristos și binefacerea Lui nu vor fi acolo”.

Una din surori, ascultând această discuție, a întrebat: – Ce să fac, Părinte? Tare n-aș vrea să ajung vremurile acelea!

– Tu eșți înca tânara, s-ar putea să ajungi, i-a răspuns Părintele. Atunci sora, îngrozita, a căzut la picioarele Părintelui, exclamând:

– Părinte, mi-e frică, ce să fac?

– Păi, tu alege una din două, sau cele cereșți sau cele pamântești. Va fi război, continuă.

Părintele povestirea, iar locurile prin care el va trece vor fi pustiite, vor dispărea și oamenii și toate viețuitoarele. Dar înainte de această Dumnezeu va trimite tot felul de boli pentru oamenii cei slabi și ei vor muri. Când va veni antihrist la putere, bolile însa vor dispărea. Cel de-al treilea război mondial nu va fi pentru pocăînță, ci pentru nimicire, pentru distrugere.

O sora l-a întrebat pe Părintele:

– Asta înseamna că vom pieri cu toțîi?

– Nu, a răspuns Părintele. Cei credincioși își vor varsă sângele pentru credință și atunci ei vor trece în rândul mucenicilor, iar cei necredincioși vor merge direct în iad. Pâna când nu se vor complete rândurile îngerilor căzuți, Dumnezeu nu va veni la judecată. În timpurile cele de apoi, Dumnezeu și pe cei vii înscrisi în cartea viețîi îi va trece în rândurile îngerilor, completând astfel rândurile. Restaurarea bisericilor se va face pâna la venirea antihristului și în toate va fi o bună stare materială nemaipomenită. Iar voi, cu reparațiile în biserica noastră să mai îngaduiti, fiți modești și cu măsură în aspectul ei exterior, ci mai bine să va ruga și mai mult și să umblați la biserica atâta timp cât înca se mai poate, și mai ales să veniți la Sfânta Liturghie unde se aduce Jertfă fără de sânge a Mântuitorului pentru păcatele întregii lumi. Să va spovediti cât mai des și să va împartasiti cu trupul și sângele lui Hristos, și Dumnezeu va va întari.Dumnezeu este mult milostiv. El îi va mântui și pe evreii care vor refuză să primească ștampila lui antihrist și vor exclamă: asta e amăgire și minciună, că acesta este necuratul și nu Mesia nostru, și nu-l vor recunoaște de mesia.Părintele discuta cu ierodiaconul Gheorghe despre timpurile de apoi și varsând lacrimi amare, spunea:

– Mulți duhovnici și slujitori ai Bisericii își vor pierde sufletul în vremea antihristului!

Ierodiaconul Gheorghe întreba:

– Părinte, spune și-mi, eu cum să fac să nu pier, sunt doar diacon. La care el i-a răspuns că nu știe.

Atunci ierodiaconul Gheorghe a început să plânga cazând la picioarele starețului și-l ruga pe Părintele Lavrentie să se roage bunului Dumnezeu pentru el că să nu ajungă în iad. Părintele Lavrentie s-a ridicat și a înaltat o rugăciune la Ceruri, apoi i-a spus:

– Se mai întâmpla și așa, că omul se îmbolnaveste, moare și ajunge în împaratia Cerurilor. Această proorocie s-a împlinit întocmai. Noi îl cunoaștem pe acest diacon de la Lavra din Kiev. Era un călugăr foarte râvnitor și făcea multă milostenie.S-a îmbolnavit așa, dintr-o dată, și la scurt timp a murit. De fiecare dată când Părintele se ruga sau când povestea despre viața de dincolo plângea amarnic. Surorile îl linisteau, dar el le răspundea varsând și mai multe lacrimi:

– Cum să nu plâng, când întunericul cel veșnic (beznă-iadul) este plin de suflete omenești! Părintele Lavrentie a avut o dragoste duhovnicească puternică către toți și Bunul Dumnezeu l-a înzestrat cu darul rugăciunii inimii și cel al înainte-vederii.

În ultimul timp, Părintele, stând pe lângă coriști, ne povestea foarte despre timpurile de apoi și despre sfârșitul lumii acesteia.

În timpurile acelea nu vor mai fi draci în iad, ci toți vor fi pe pamânt și în oameni. Va fi o mare calamitate atunci pe pamânt, nici măcar apă nu va mai fi, apoi va fi războiul mondial (al treilea). Vor fi niște bombe atât de puternice, încât și fierul și pietrele se vor topi. Focul și fumul se vor ridică pâna la cer și pamântul va arde, vor ramâne foarte puțini oameni, și atunci ei vor strigă: „Terminați cu războiul și să ne alegem un singur împarat pe tot globul!”.Și vor alege de împarat pe unul ce va fi născut dintr-o desfrânata evreică din cel de-al doisprezecelea neam de desfrânati, din neamul împaratesc, și va fi „el” frumos pentru cei necredincioși, iar cei drept-credincioși îi vor vedea față lui adevărată: urâta și înspaimântatoare.


Ultimele zile ale Sfântului Lavrentie de Cernigov

Aceasta a fost ultima priveghere a Părintelui. Când se cânta: „Acum slobozeşte Doamne pe robul Tău...”, Părintele plângea foarte tare şi plângeau împreună cu el toţi cei care erau prezenţi, care au simţit cu adevărat dragostea îngerească ce se revărsa din inima lui.

Starețul Lavrentie de Cernigov Starețul Lavrentie de Cernigov

În toamna anului 1949, Părintele Lavrentie a început să se simtă rău. Cu toate că starea lui de sănătate nu-i prea permitea, el mergea toată ziua la biserică, iar când surorile îl rugau să rămână în chilie, el le răspundea:

– Unul merge la biserică să câştige mântuirea, iar altul ca să nu o piardă.

În ultimul timp îl aduceau la biserică cu căruţa, înainte de Sfântul Neculai a trimis o soră ca să ceară binecuvântare de la Părintele paroh Iacob pentru a merge la biserică. Părintele paroh, din dragoste pentru Părintele Lavrentie, nu i-a dat binecuvântare, iar când sora s-a întors şi i-a spus ce i-a zis părintele Iacov, Părintele Lavrentie i-a răspuns:

– Ei, cine se mai gândeşte că o să ajungă până la anul viitor, poate să nu meargă.

S-a îmbrăcat repede şi a fost dus la biserică. Aceasta a fost ultima priveghere a Părintelui. Când se cânta: „Acum slobozeşte Doamne pe robul Tău...”, Părintele plângea foarte tare şi plângeau împreună cu el toţi cei care erau prezenţi, care au simţit cu adevărat dragostea îngerească ce se revărsa din inima lui.

La chilie l-au dus în braţe, căci era foarte slăbit şi de atunci Părintele nu s-a mai ridicat din pat.

Părintele nu mai mânca pâine de aproape jumătate de an, hrănindu-se doar cu legume. Cu mult înainte de Sfântul Neculai, surorile îl rugau să fie mai îngăduitor cu sine şi să se îngrijească mai mult de sănătatea sa. Iar el, glumind, le-a răspuns:

– Dacă până la Sfântul Neculai soarele va urca sus, atunci şi lucrurile vor merge în sus.

Iar când de Sfântul Neculai l-au dus la chilie pe braţe, el a spus:

– Acum până la Botezul Domnului ori îmi revin, ori mă tot duc.

În timpul bolii, Părintele era zilnic împărtăşit, iar în ziua când s-a stins din viaţă (la Bobotează), egumenul, părintele Antonie, a adus Sfintele Daruri în potirul din Sfântul Altar. Rugăciunea de mulţumire a fost citită de o măicuţă. Către seară se vedea deja că puterile îl părăsesc şi atunci toţi au alergat şi s-au adunat în chilie la el pentru a fi binecuvântaţi şi a-şi lua rămas bun de la iubitul lor Părinte şi duhovnic.

Una dintre surori (care îl îngrijise cel mai mult) povestea că pe la ora trei noaptea a auzit clar o cântare de o frumuseţe rară a corului. Atunci ea a alergat în chilia unde odihnea trupul celui adormit, dar acolo era o linişte desăvârşită, lumânările ardeau şi nu se auzea decât glasul liniştit al preotului D., care citea Sfânta Evanghelie. Măicuţa, nedumerită şi speriată a spus că ea a auzit clar o cântare deosebită, iar părintele călugăr s-a minunat şi a spus că sufletul Părintelui Lavrentie este întâmpinat de îngeri.

În ziua a treia de dimineaţă, săvârşind cu lacrimi ultima panahidă în chilie, clerul însoţit de poporul îndurerat au dus sicriul cu trupul Părintelui în biserică, care deja devenise neîncăpătoare pentru mulţimea şi slujitorii Bisericii care veniseră să-şi ia rămas bun de la iubitul lor duhovnic şi călăuzitor. Sicriul a stat cinci zile în mijlocul bisericii. Seara se citea Paraclisul, dimineaţa slujba pentru cei adormiţi, apoi panahidă, iar şuvoiul de oameni nu mai contenea să curgă. Trupul Părintelui se odihnea într-un sicriu de stejar, pe care el şi-l pregătise cu mult înainte de moartea sa.

Faţa celui adormit era acoperită cu „Aerul”, cum se face după rânduiala monahală. Se vedeau doar mâinile, care însă erau moi, ca ale omului ce doarme.

Nu se poate exprima prin cuvinte starea sufletească a măicuţelor şi a maicii stareţe Antonia. Ele îşi luau rămas bun de la cel care le-a fost mai aproape decât un tată trupesc. El le-a primit pe ele în mănăstire, majoritatea trăind într-o sărăcie cruntă. În toată viaţa sa, Părintele le-a încălzit sufletele lor şi le-a alinat suferinţele, le-a ajutat în toate, le-a învăţat, le-a hrănit trupeşte şi le-a condus duhovniceşte pe drumul spre mântuire.

În ziua înmormântării, slujba a oficiat-o Episcopul Iacob cu un întreg sobor de preoţi. La sfârşitul Sfintei Liturghii, cu binecuvântarea Vlădicăi, Arhiereul D. a ţinut cuvânt de rămas bun care neîncetat a fost întrerupt de suspinele mulţimii. Nu-şi putea opri lacrimile nici Vlădica şi niciunul din cei prezenţi. După cuvântul de rămas bun au început cântările care îţi răscoleau şi cele mai sensibile corzi ale sufletului. Participau la ele Vlădica, tot soborul preoţesc, mulţi călugări şi diaconi.

În jurul sicriului stăteau măicuţele şi ucenicii Părintelui Lavrentie, iar credincioşii ce veniseră aveau câte o lumânare aprinsă. Era plină toată biserica, curtea bisericii, iar mulţi din cei veniţi nici n-au putut ajunge până la sicriu, stând pe drumul de lângă biserică. Cântarea „Cu cei sfinţi să te odihneşti” a fost cântată de toată lumea ce stătea în genunchi.

Când s-a încheiat rânduiala de înmormântare, cam pe la ora cinci după amiază, sicriul cu trupul Părintelui a fost coborât de către călugări şi episcopi în gropniţă. Toţi plângeau în hohote, iar alţii au leşinat. Măicuţele toate au înconjurat cavoul, au aplecat asupra lui capetele lor sărmane şi au ridicat asemenea glasuri de plângere, încât Preasfinţitul Părinte Iacov, cu mâinile la urechi, abia a ieşit viu de acolo, întrucât inima îi ieşea din piept de milă. Numai singur clopotul era cel care ridica la cer sunetul său ritmic ce părea netulburat.

Sicriul cu trupul celui adormit a fost lăsat timp de 40 de zile în gropniţă şi aşa, zi şi noapte, un şuvoi necontenit de lume venea şi îşi lua rămas bun. Sicriul a stat deschis 20 de zile, iar celelalte 20 de zile a fost închis.

Zilnic se slujea panahidă, iar după 40 de zile sicriul a fost coborât în mormânt sub o piatră mare şi frumoasă. Aceasta a fost pe 20 februarie 1950.

(Sfântul Lavrentie de la Cernigov, Viaţa, învăţăturile şi minunile făcute de Dumnezeu prin acest mare Părinte, Editura Credinţa strămoşească, 2003, pp. 87-88)

☦️ Mitropolitul Longhin de la Bănceni: "Am ajuns vremuri mai grele, dar să știți, că fără ele nu ne vom putea mântui!"

- Posted in Mitropolitul Longhin de la Bănceni by

"Am ajuns vremuri mai grele, dar să știți, că fără ele nu ne vom putea mântui!" - Mitropolitul Longhin

Sursa video: https://www.youtube.com/watch?v=aln0t7wzVQU

⏰ Odată am întrebat-o pe monahia Ecaterina: "Ne va da Domnul încă timp pentru pocăință?" Monahia mi-a răspuns că da, o va da până în 2035.

- Posted in Profeții și Proorocii by

Monahia-Ecaterina-din-Ucraina

Odată am întrebat-o pe monahia Ecaterina: "Ne va da Domnul încă timp pentru pocăință?"

Monahia mi-a răspuns că da, o va da până în 2035.

Iar în 2035, va începe o nouă viață pentru acei oameni care nu vor accepta pecetea lui antihrist.

Și până în 2035 va fi foamete și război, va veni și antihrist.

Și va exista o astfel de persoană care va călători în toată lumea și va negocia cu toată lumea pentru a opri războiul pentru ca să nu moară toți oamenii.

Și va reuși și va opri războiul. Și tot poporul îl va vota și va spune că i-a salvat de la moarte. Și de fapt va fi blestematul antihrist.

Maica Ecaterina spunea că al treilea război mondial nu va dura mai mult de 7 luni. Ea a mai adăugat că dacă veți rămâne în Ortodoxie până la capăt, vă veți mântui.

Monahia Ecaterina Agienko din Ucraina (1930-2010)

Sursa: Агиенко Н.М. «Не ропщи на суровую долю. Монахиня, достойная подражания». Чернигов, 2016.

 


 

Page 1 of 3