Alianța Părinților trage un semnal de alarmă important și urgent privind abuzurile autorităților contra drepturilor constituționale ale părinților de a-și crește și educa copiii conform propriilor valori morale, culturale și religioase, informează un comunicat de presă, trimis redacției.
Conform acestui document, Alianța Părinților a trimis un memoriu adresat Ministerului Educației, prin care a atras atenția asupra modificărilor aduse Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, în care critică mai multe prevederi.
„Printre exemple se numără și obligarea părinților să fie de acord cu supravegherea copiilor în scopul unei posibile urmăriri penale (prezumție de vinovăție), fără ca părinții să se poată opune fiind sancționați cu amendă sau muncă în folosul comunității (abuz și consimțământ viciat), riscul restrângerii accesului la educație – în caz contrar, dispariția autorității părintești prin obligarea participării la anumite ședințe de consiliere a copilului și (re)educare parentală numai la decizia școlii, sub riscul unei anchete sociale obligatorii (ceea ce este un abuz și prezintă riscul de separare a familiei), condiționarea dialogului dintre părinți, copii și școală numai de apartenența la anumite organizații ale elevilor, în locul unui dialog extins și informat, precum și riscul de eliminare a credințelor religioase sub pretextul eliminării prozelitismului religios (interpretabilă și potențial abuzivă), precum și condiționarea implicării elevilor și părinților în numele eliminării anumitor convingeri considerate potențial discriminatorii, dar definite insuficient.
Constatăm că, deși formularea contractului educațional nu ridică suspiciuni, semnarea lui implică obligarea unilaterală a părinților prin toate prevederile de mai sus: OUG 95/2024 privind supravegherea copiilor în clase, ROFUIP și Statutul Elevului. Prin comparație, Germania reglementează păstrarea datelor doar 72 de ore, în loc de cel puțin 30 de zile, iar clasele sunt considerate zone sensibile și nu pot fi supravegheate, deoarece supravegherea pentru controlul general al comportamentului elevilor este un amestec în dreptul lor la viață privată, iar elevii minori sunt extrem de sensibili juridic din cauza vârstei și vulnerabilității lor”, a precizat Alianța Părinților.
Printre altele, AP subliniază că introducerea contractului educațional, „reglementeaza chestiuni de drept deja reglementate, restrânge drepturile elevilor și părinților fără un temei de urgență în contradictoriu cu art. 53 din Constituția României și contravine garanției accesului neîngrădit la învățământ, conform art. 32 din Constituția României”
Sursa articolului: https://r3media.ro/alianta-parintilor-atrage-atentia-men-contractul-educational-restrange-drepturile-parintilor-si-elevilor-este-neconstitutional/
Ligia Deca a coordonat proiectul România Educată.
Memoriu privind modificările Legii învățământului preuniversitar
Către Ministerul Educației: str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, Bucureşti
Doamnei Ministru Ligia Deca
Având în vedere simulacrul de dezbatere publică cu privire la Modificările aduse Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 vă transmitem acest Memoriu vizând următoarele aspecte:
A. Introducerea unui sistem de supraveghere audio-video în instituțiile de învățământ/OUG din MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 614/29.VI.2024, privind modificarea LIP 198/2023, contravenind Regulamentului GDPR și introducând asimetrii între drepturile și obligațiile părților vizate. În drept, acest act normativ nu își justifică urgența, având în vedere că prevederile lui sunt vizate de un document de rang inferior aflat în consultare publică, pe parcursul căreia comentariile factorilor interesați au fost ignorate,
B. Introducerea în ROFUIP a unor prevederi anticonstituționale, introducerea unui așa-numit ,,contract educațional” care reglementeaza chestiuni de drept deja reglementate, restrânge drepturile elevilor și părinților fără un temei de urgență în contradictoriu cu art. 53 din Constituția României și contravine garanției accesului neîngrădit la învățământ, conform art. 32 din Constituția României. În drept, modifică și restrânge drepturi prevăzute de Legi organice de rang superior prin normative de act inferior, contrar tehnicii juridice prevăzute la art. 16 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
C. Statutul elevului aprobat prin Ordin de Ministru 707 din 01.08.2024, publicat in M.Of. PARTEA I, Nr. 795/12.VIII.2024
A. Introducerea unui sistem de supraveghere audio-video în instituțiile de învățământ/OUG din MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 614/29.VI.2024, privind modificarea LIP 198/2023
În nota de fundamentare a OUG respective se menționează:
Ținând cont de faptul că luarea măsurilor de reglementare a supravegherii audio-video în spațiul școlar este o măsură urgentă și necesară, se impune adoptarea unor modificări normative prin ordonanță de urgență. Menționăm că există elemente obiective care impun modificarea art. 66. În spațiul școlar au crescut manifestările de violență, atât în ceea ce privește comportamentul elevilor, cât și al cadrelor didactice. Conform datelor conținute de Raportul privind implementarea Statutului elevului la nivel național cei chestionați atestă că de-a lungul ultimului an școlar, au instigat, au participat sau au asistat la acte de violență fizică/verbală/emoțională în cadrul școlii.
Aceste afirmații sunt menite să inducă ideea unui pericol iminent de violență școlară și să pornească de la prezumția de violență a întregului ansamblu de elevi români, dar nu sunt bazate pe statistici oficiale relevante ale incidentelor și cazurilor de violență școlară din partea instituțiilor abilitate în domeniul ordinii publice (Poliția Română, Jandarmeria Română), ci sunt concluzii ale unei anchete de tip autochestionar realizate de un ONG asupra unui eșantion nereprezentativ statistic.
De asemenea, în nota de fundamentare nr. 142, se afirmă ,,că există elemente obiective care impun modificarea art. 66. În spațiul școlar au crescut manifestările de violență, atât în ceea ce privește comportamentul elevilor, cât și al cadrelor didactice.”
În fapt, Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România (sursa), efectuat de MEN pentru anul anterior, 2022-2023, nu prezintă nicio sursă de date precum eșantionul pe baza căruia este fundamentată seria de propuneri, nici situația statistică cea mai recentă, nici evoluția cazurilor de violență școlară de-a lungul timpului, ci doar numărul total de elevi din învățământul preuniversitar 2023-2024: 2.891,7 mii, adică 2.891.700 elevi.
Singura sursa de date cu valori absolute disponibilă public este cel mai recent raport prezentat de așa-numitul Consiliu Național al Elevilor pentru anul de învățământ 2021-2022, deci cu 2 ani în urmă, care indica un eșantion de 17.963 de elevi din mediul urban și rural asupra cărora s-a aplicat un ,,autochestionar”, în care 31,3% dintre respondenți, adica 5622.42 elevi ,,au declarat că au provocat, participat sau asistat la fapte de violență în școală”. Considerăm suspectă absența metodologiei de eșantionare și formulare a întrebărilor în așa fel încât eșantionul să fie cât mai larg distribuit geografic, iar întrebările să nu inducă implicit direcționări către anumite răspunsuri.