Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, Sfântul desculț...

Odată, pe când păştea vitele satului Basarabov, păstorul de atunci, Sfântul Dimitrie cel Nou a călcat cu piciorul într-un cuib de pasăre şi din greşeală a omorât puişorii. Mustrat de conştiinţă, şi-a pedepsit piciorul vinovat şi nu l-a mai încălţat trei ani de zile, umblând cu el desculţ vară şi iarnă, răbdând cu bărbăţie gerul iernii şi loviturile pietrelor.

Iată câteva din faptele minunate săvârşite la moaştele Sfântului Dimitrie, în satul Basarabov:

1. În anul 1815, o epidemie de ciumă lovea orașul București, aducând suferință și moarte. În fața acestei nenorociri, mitropolitul de atunci, autoritățile și credincioșii s-au adunat și au hotărât să scoată moaștele Sfântului Dimitrie din biserică și să le poarte în procesiune pe străzile orașului.
   
   Se spune că, după ce moaștele sfântului au fost purtate cu evlavie prin oraș, epidemia a început să se domolească. În urma rugăciunilor fierbinți și a procesiunii, ciuma a încetat treptat, iar orașul a fost eliberat de boală. Această minune a întărit mult credința oamenilor în puterea mijlocirii Sfântului Dimitrie și a sporit cinstirea lui în rândul credincioșilor.
   
   De atunci, Sfântul Dimitrie Basarabov este văzut ca un ocrotitor al Bucureștilor și al întregii țări.
   
   

   

2. Două surori, Aspra şi Ecaterina, din satul Cernavodă, închinându-se la moaştele cuviosului, au luat în taină o părticică din ele, cu scopul să o ducă în biserica lor. Dar, urcându-se în căruţă, caii n-au putut să pornească până când cele două surori n-au dus părticica la loc şi şi-au cerut iertare cu lacrimi de la Sfântul Dimitrie.

3. Altădată un monah cu numele de Lavrentie, închinându-se, a rupt o părticică din mâna sfântului şi a fost pedepsit pe loc, rămânând cu gura căscată şi pierzându-şi graiul. Numai după multe rugăciuni cu lacrimi a fost iertat şi vindecat. Un episcop evlavios, paralizat, numit Ioanichie, a fost adus la Basarabov şi aşezat lângă racla cuviosului. După săvârşirea Sfintei Liturghii şi a mai multor rugăciuni de sănătate, episcopul Ioanichie s-a sculat desăvârşit sănătos şi a dat laudă binefăcătorului său.

4. În timpul Războiului de Independenţă, din anul 1877, un colonel bătrân din Bucureşti avea şapte feciori care au fost duşi pe câmpul de luptă. Tatăl lor, fiind credincios, s-a rugat cu lacrimi la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape feciorii cu viaţă din război. Apoi a scris pe o hârtie numele lor şi a aşezat-o în taină sub capul sfântului. După terminarea războiului, cu rugăciunile făcătorului de minuni Dimitrie, toţi cei şapte feciori s-au întors sănătoşi la casele lor.

5. În timpul ocupaţiei germane din primul război mondial, câţiva bulgari cu o maşină au furat moaştele Sfântului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucureşti, cu scopul să le ducă peste Dunăre, în ţara lor. Dar sfântul n-a voit să părăsească România. De aceea, toată noaptea bulgarii, prin minune, au înconjurat străzile capitalei, dar n-au nimerit şoseaua care duce la Giurgiu, ca să treacă Dunărea. Dimineaţă au fost prinşi, iar sfintele moaşte au fost aduse în catedrală.

6. În anul 1955, o femeie din jurul Bucureştilor avea soţul paralizat şi bolnav de nervi. Nemaiputând ea suferi, a venit la Sfântul Dimitrie şi a cerut sfatul unui preot. El i-a dat să citească acatistul cuviosului şi să se închine cu credinţă la sfânta raclă.
   
   Femeia s-a întors acasă. Pe la miezul nopţii a strigat-o soţul bolnav şi i-a zis:
   
   — Ai chemat vreun doctor din Bucureşti la mine?
   
   — Nu! i-a răspuns femeia.
   
   — Cum nu? a zis soţul. Acum câteva clipe a fost la mine doctorul şi m-a consultat. De ce n-ai venit să-i plăteşti? S-a urcat într-o trăsură cu cai albi şi a plecat spre Bucureşti.
   
   — Şi te-a consultat? întrebă femeia.
   
   — M-a uns cu untdelemn sfinţit pe mână şi pe piciorul paralizat şi mi-a poruncit să nu te mai ocărăsc, nici să mai înjur, că mă vindec. Te rog, iartă-mă, Mărie, că de acum înainte nu te mai supăr! Dar nu uita, du-te dimineaţă şi plăteşte-i doctorului, că tu l-ai chemat şi ştii unde locuieşte!
   
   Dimineaţă, bolnavul s-a sculat din pat complet sănătos, iar soţia a mers plângând la moaştele Sfântului Dimitrie şi cu multe lacrimi a mulţumit binefăcătorului ei.
   
   Să-l rugăm și noi pe Sfântul Dimitrie să ne ajute în necazuri, să ne izbăvească de boli și suferințe și să fie mijlocitor pentru fiecare dintre noi înaintea bunului Dumnezeu!
   
   
   
   

• 🔴 Consiliul General al Municipiului București a hotărât miercuri ca pe stema Capitalei să fie pusă icoana Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

• 🔴 Sunt chirurg ginecolog de aproape două decenii şi multă vreme am trăit în pace şi belşug! Începând din 1999, viaţa mea s-a dat peste cap din senin …

• ✝️ Acatistul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi — 27 Octombrie

Rugăciuni care se citesc înainte de orice Acatist

Condac 1:

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulțumiri aducem ție, noi, nevrednicii; și ca cel ce ești minunat și preamilostiv, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ție: Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Icos 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup și de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ți unele ca acestea:

• Bucură-te, cel ce ești om ceresc;
• Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;
• Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoșească;
• Bucură-te, că ai viețuit mai presus de fire și de om;
• Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;
• Bucură-te, că pe vrăjmaș, lesne l-ai biruit;
• Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălțat;
• Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;
• Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;
• Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălțimea cea cerească;
• Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;
• Bucură-te, cel ce câștigi tuturor pocăință ca să se mântuiască;
• Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Consilierii generali au aprobat înlocuirea și modificarea anexei 1 a Hotărârii nr. 76/1993 prin care reprezentarea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir va fi înlocuită cu cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Pe noua stemă, „într-un scut roșu este înfățișat Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor. Acesta este reprezentat în poziție pedestră, cu fața blândă, purtând barba care depășește puțin nivelul umerilor”, se arată în punctul 2 al hotărârii.

„Acesta este îmbrăcat în haina monahală, având capul acoperit – semn al cuvioșiei si smereniei. La brâu poartă o curea iar puțin mai sus un engolpion sub forma de cruce dreaptă, ambele de culoare neagră”.

„În mâna stângă este reprezentată în miniatură Catedrala patriarhală cu trei turnuri și pridvorul, după modelul autentic al catedralei, în care sunt adăpostite moaștele. Pentru că Sfântul este și păstor, dar și ocrotitor, în mâna dreaptă este reprezentat cu un toiag în forma literei T. Încălțămintea este una sărăcăcioasă, zărindu-se puțin de sub veșmântul monahal”.

IPS Patriarhul Daniel a solicitat în anul 2022 ca Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, să fie reprezentat pe stema Capitalei.

Sfântul Cuvios Părinte Dimitrie cel Nou a trăit în secolele 12 – 14, într-un sat mic din Bulgaria numit Basarabov sau Basarabi, așezat lână râul Lom.

În 2024 se împlinesc 250 de ani de când cinstitele sale moaște au fost aduse la București, fiind primite de Mitropolitul Grigorie al II-lea al Țării Românești și așezate în Catedrala mitropolitană.

Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, este serbat pe 27 octombrie, iar de anul acesta va fi cinstit și pe 13 iulie, data aducerii cinstitelor sale moaște la București.

„Sunt chirurg ginecolog de aproape două decenii şi multă vreme am trăit în pace şi belşug! Începând din 1999, viaţa mea s-a dat peste cap din senin…

Într-o noapte, am visat o mulţime de nou-născuţi care parcă înotau într-un acvariu uriaş, aflat chiar în faţa mea, şi păreau că se sufocă, fiindcă pipăiau cu disperare peretele de sticlă, căutând o ieşire. N-am să le mai pot uita niciodată ochii aceia mari şi disperaţi ce priveau spre mine!

De a doua zi, au explodat în existenţa mea câteva necazuri, care m-au adus până în pragul disperării. Soţiei i-a fost diagnosticat un cancer la sân şi a suferit o operaţie ce a mutilat-o. În scurt timp, fiul meu – licean pe atunci – mi-a mărturisit, într-o manieră suspectă, că datorează o sumă mare de bani cuiva şi că viaţa i-ar putea fi în pericol dacă nu îşi achită datoria. Foarte repede am aflat că devenise dependent de heroină şi se împrumuta tot mai des, pentru că nu-i mai ajungeau banii ca să-şi plătească dozele. După nici o săptămână, mi-a fost furată maşina – un Volkswagen Passat nou-nouţ – pe care nu apucasem să o asigur împotriva furturilor. Şi pentru ca tabloul sumbru să fie complet, interiorul vilei noastre spaţioase a fost parţial distrus de un incendiu…

Eram pur şi simplu copleşit!

Deşi eram un om relativ credincios, fără să frecventez prea des bisericile, mi-a venit deodată gândul să urc în dealul Patriarhiei, căci culmea disperării mele a coincis cu ziua de 27 octombrie, când se făcea pelerinaj la moaştele Cuviosului Dimitrie Basarabov. În orele cât am aşteptat la coadă, m-am rugat pe tăcute, întrebându-l pe sfânt, unde greşisem de se abătuseră atâtea nenorociri, dintr-o dată, pe capul meu, şi ce era de făcut. Când am ajuns în faţa moaştelor, nici n-am mai putut gândi ceva… Am izbucnit doar în plâns şi nu m-am putut opri decât târziu, după ce coborâsem dealul.

Ei bine, vă rog să mă credeţi că in noaptea următoare l-am visat pe Sfântul Dimitrie cel Nou, care mi-a vorbit cu multă blândeţe, dezvăluindu-mi adevărul pe care eu îl ignorasem cu desăvârşire, ca un nelegiuit ce eram!

Mi-a spus că acei nou-născuţi pe care îi văzusem în vis erau cei 187 de copii ce nu mai apucaseră să ajungă pe lumea asta, pentru că eu le făcusem chiuretaje mamelor lor, la cererea acestora, şi primisem o mulţime de bani necuveniţi, în schimbul acestor crime.

Sfântul a continuat să mă lumineze cu aceeaşi blândeţe, lămurindu-mă că dacă voi continua să comit asemenea pruncucideri, nenorocirile ce se vor abate asupra mea vor fi şi mai mari. Mai mult decât atât, mi-a cerut să botez un număr de copii egal cu cel al pruncilor pe care îi omorâsem cu mâinile mele, avertizându-mă: „Vei vedea ce se va întâmpla, pe măsura ce vei duce la capăt o asemenea faptă bună! Şi nu mai păcătui…”.

De a doua zi, n-am mai făcut nici un chiuretaj şi mi-am câştigat existenţa din consultaţii, naşteri sau intervenţii chirurgicale care ajutau venirea pe lume a unor copii. La foarte scurt timp, am pornit cu soţia mea prin orfelinate, însoţiţi de preotul de la noi din parohie, botezând cel puţin un copil în fiecare lună!

Vreau să vă spun că lucrurile au luat o cu totul altă întorsătura în viaţa mea… Astăzi, după cinci ani, soţia se simte bine, chiar dacă şi-a pierdut un sân, iar fiul meu, după terminarea liceului, m-a rugat să-l ajut să se interneze într-o clinică de dezintoxicare. Acum este pe deplin vindecat.

Analizele medicale ale soţiei dovedesc că pericolul de cancer a fost îndepărtat. Ne-am refăcut casa, cu greu, dar temeinic şi – surprinzător, pentru un păcătos ca mine – câştigurile noastre băneşti nu s-au diminuat foarte tare, în absenţa chiuretajelor!

Eu am devenit un om cu adevărat credincios, care a înţeles, măcar în ceasul al 13-lea, că totul se plăteşte în viată, după măsura faptelor rele, dar deopotrivă, totul se răsplăteşte în viaţă, după măsura faptelor bune.

Vedeţi cum lucrează Dumnezeu prin sfinţii Săi?! Cuviosul Dimitrie Basarabov nu a făcut cu mine o minune „obişnuită”, nu mi-a salvat viaţa la modul spectaculos, dintr-un accident de maşină, să zicem, ci mi-a deschis mintea şi m-a ajutat să mă salvez, prin propriile mele fapte.”

ALEXE I. - medic specialist chirurg obstetrică si ginecologie – Bucureşti