🪷 Una dintre minunile Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov, este legată de protejarea orașului București de o ciumă devastatoare la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

- Posted in ⭕ Taine și Minuni by - Permalink

Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, Sfântul desculț...

Odată, pe când păştea vitele satului Basarabov, păstorul de atunci, Sfântul Dimitrie cel Nou a călcat cu piciorul într-un cuib de pasăre şi din greşeală a omorât puişorii. Mustrat de conştiinţă, şi-a pedepsit piciorul vinovat şi nu l-a mai încălţat trei ani de zile, umblând cu el desculţ vară şi iarnă, răbdând cu bărbăţie gerul iernii şi loviturile pietrelor.

Iată câteva din faptele minunate săvârşite la moaştele Sfântului Dimitrie, în satul Basarabov:

  1. În anul 1815, o epidemie de ciumă lovea orașul București, aducând suferință și moarte. În fața acestei nenorociri, mitropolitul de atunci, autoritățile și credincioșii s-au adunat și au hotărât să scoată moaștele Sfântului Dimitrie din biserică și să le poarte în procesiune pe străzile orașului.

    Se spune că, după ce moaștele sfântului au fost purtate cu evlavie prin oraș, epidemia a început să se domolească. În urma rugăciunilor fierbinți și a procesiunii, ciuma a încetat treptat, iar orașul a fost eliberat de boală. Această minune a întărit mult credința oamenilor în puterea mijlocirii Sfântului Dimitrie și a sporit cinstirea lui în rândul credincioșilor.

    De atunci, Sfântul Dimitrie Basarabov este văzut ca un ocrotitor al Bucureștilor și al întregii țări.

    Una dintre minunile Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov, este legată de protejarea orașului București de o ciumă devastatoare la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

  2. Două surori, Aspra şi Ecaterina, din satul Cernavodă, închinându-se la moaştele cuviosului, au luat în taină o părticică din ele, cu scopul să o ducă în biserica lor. Dar, urcându-se în căruţă, caii n-au putut să pornească până când cele două surori n-au dus părticica la loc şi şi-au cerut iertare cu lacrimi de la Sfântul Dimitrie.

  3. Altădată un monah cu numele de Lavrentie, închinându-se, a rupt o părticică din mâna sfântului şi a fost pedepsit pe loc, rămânând cu gura căscată şi pierzându-şi graiul. Numai după multe rugăciuni cu lacrimi a fost iertat şi vindecat. Un episcop evlavios, paralizat, numit Ioanichie, a fost adus la Basarabov şi aşezat lângă racla cuviosului. După săvârşirea Sfintei Liturghii şi a mai multor rugăciuni de sănătate, episcopul Ioanichie s-a sculat desăvârşit sănătos şi a dat laudă binefăcătorului său.

  4. În timpul Războiului de Independenţă, din anul 1877, un colonel bătrân din Bucureşti avea şapte feciori care au fost duşi pe câmpul de luptă. Tatăl lor, fiind credincios, s-a rugat cu lacrimi la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape feciorii cu viaţă din război. Apoi a scris pe o hârtie numele lor şi a aşezat-o în taină sub capul sfântului. După terminarea războiului, cu rugăciunile făcătorului de minuni Dimitrie, toţi cei şapte feciori s-au întors sănătoşi la casele lor.

  5. În timpul ocupaţiei germane din primul război mondial, câţiva bulgari cu o maşină au furat moaştele Sfântului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucureşti, cu scopul să le ducă peste Dunăre, în ţara lor. Dar sfântul n-a voit să părăsească România. De aceea, toată noaptea bulgarii, prin minune, au înconjurat străzile capitalei, dar n-au nimerit şoseaua care duce la Giurgiu, ca să treacă Dunărea. Dimineaţă au fost prinşi, iar sfintele moaşte au fost aduse în catedrală.

  6. În anul 1955, o femeie din jurul Bucureştilor avea soţul paralizat şi bolnav de nervi. Nemaiputând ea suferi, a venit la Sfântul Dimitrie şi a cerut sfatul unui preot. El i-a dat să citească acatistul cuviosului şi să se închine cu credinţă la sfânta raclă.

    Femeia s-a întors acasă. Pe la miezul nopţii a strigat-o soţul bolnav şi i-a zis:

    — Ai chemat vreun doctor din Bucureşti la mine?

    — Nu! i-a răspuns femeia.

    — Cum nu? a zis soţul. Acum câteva clipe a fost la mine doctorul şi m-a consultat. De ce n-ai venit să-i plăteşti? S-a urcat într-o trăsură cu cai albi şi a plecat spre Bucureşti.

    — Şi te-a consultat? întrebă femeia.

    — M-a uns cu untdelemn sfinţit pe mână şi pe piciorul paralizat şi mi-a poruncit să nu te mai ocărăsc, nici să mai înjur, că mă vindec. Te rog, iartă-mă, Mărie, că de acum înainte nu te mai supăr! Dar nu uita, du-te dimineaţă şi plăteşte-i doctorului, că tu l-ai chemat şi ştii unde locuieşte!

    Dimineaţă, bolnavul s-a sculat din pat complet sănătos, iar soţia a mers plângând la moaştele Sfântului Dimitrie şi cu multe lacrimi a mulţumit binefăcătorului ei.

    Să-l rugăm și noi pe Sfântul Dimitrie să ne ajute în necazuri, să ne izbăvească de boli și suferințe și să fie mijlocitor pentru fiecare dintre noi înaintea bunului Dumnezeu!

    Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov

Tags:

🪷 Una dintre minunile Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov, este legată de protejarea orașului București de o ciumă devastatoare la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

- Posted in ⭕ Taine și Minuni by - Permalink

Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, Sfântul desculț...

Odată, pe când păştea vitele satului Basarabov, păstorul de atunci, Sfântul Dimitrie cel Nou a călcat cu piciorul într-un cuib de pasăre şi din greşeală a omorât puişorii. Mustrat de conştiinţă, şi-a pedepsit piciorul vinovat şi nu l-a mai încălţat trei ani de zile, umblând cu el desculţ vară şi iarnă, răbdând cu bărbăţie gerul iernii şi loviturile pietrelor.

Iată câteva din faptele minunate săvârşite la moaştele Sfântului Dimitrie, în satul Basarabov:

  1. În anul 1815, o epidemie de ciumă lovea orașul București, aducând suferință și moarte. În fața acestei nenorociri, mitropolitul de atunci, autoritățile și credincioșii s-au adunat și au hotărât să scoată moaștele Sfântului Dimitrie din biserică și să le poarte în procesiune pe străzile orașului.

    Se spune că, după ce moaștele sfântului au fost purtate cu evlavie prin oraș, epidemia a început să se domolească. În urma rugăciunilor fierbinți și a procesiunii, ciuma a încetat treptat, iar orașul a fost eliberat de boală. Această minune a întărit mult credința oamenilor în puterea mijlocirii Sfântului Dimitrie și a sporit cinstirea lui în rândul credincioșilor.

    De atunci, Sfântul Dimitrie Basarabov este văzut ca un ocrotitor al Bucureștilor și al întregii țări.

    Una dintre minunile Sfântului Cuvios Dimitrie Basarabov, este legată de protejarea orașului București de o ciumă devastatoare la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

  2. Două surori, Aspra şi Ecaterina, din satul Cernavodă, închinându-se la moaştele cuviosului, au luat în taină o părticică din ele, cu scopul să o ducă în biserica lor. Dar, urcându-se în căruţă, caii n-au putut să pornească până când cele două surori n-au dus părticica la loc şi şi-au cerut iertare cu lacrimi de la Sfântul Dimitrie.

  3. Altădată un monah cu numele de Lavrentie, închinându-se, a rupt o părticică din mâna sfântului şi a fost pedepsit pe loc, rămânând cu gura căscată şi pierzându-şi graiul. Numai după multe rugăciuni cu lacrimi a fost iertat şi vindecat. Un episcop evlavios, paralizat, numit Ioanichie, a fost adus la Basarabov şi aşezat lângă racla cuviosului. După săvârşirea Sfintei Liturghii şi a mai multor rugăciuni de sănătate, episcopul Ioanichie s-a sculat desăvârşit sănătos şi a dat laudă binefăcătorului său.

  4. În timpul Războiului de Independenţă, din anul 1877, un colonel bătrân din Bucureşti avea şapte feciori care au fost duşi pe câmpul de luptă. Tatăl lor, fiind credincios, s-a rugat cu lacrimi la moaştele Sfântului Dimitrie să-i scape feciorii cu viaţă din război. Apoi a scris pe o hârtie numele lor şi a aşezat-o în taină sub capul sfântului. După terminarea războiului, cu rugăciunile făcătorului de minuni Dimitrie, toţi cei şapte feciori s-au întors sănătoşi la casele lor.

  5. În timpul ocupaţiei germane din primul război mondial, câţiva bulgari cu o maşină au furat moaştele Sfântului Dimitrie din Catedrala Mitropoliei din Bucureşti, cu scopul să le ducă peste Dunăre, în ţara lor. Dar sfântul n-a voit să părăsească România. De aceea, toată noaptea bulgarii, prin minune, au înconjurat străzile capitalei, dar n-au nimerit şoseaua care duce la Giurgiu, ca să treacă Dunărea. Dimineaţă au fost prinşi, iar sfintele moaşte au fost aduse în catedrală.

  6. În anul 1955, o femeie din jurul Bucureştilor avea soţul paralizat şi bolnav de nervi. Nemaiputând ea suferi, a venit la Sfântul Dimitrie şi a cerut sfatul unui preot. El i-a dat să citească acatistul cuviosului şi să se închine cu credinţă la sfânta raclă.

    Femeia s-a întors acasă. Pe la miezul nopţii a strigat-o soţul bolnav şi i-a zis:

    — Ai chemat vreun doctor din Bucureşti la mine?

    — Nu! i-a răspuns femeia.

    — Cum nu? a zis soţul. Acum câteva clipe a fost la mine doctorul şi m-a consultat. De ce n-ai venit să-i plăteşti? S-a urcat într-o trăsură cu cai albi şi a plecat spre Bucureşti.

    — Şi te-a consultat? întrebă femeia.

    — M-a uns cu untdelemn sfinţit pe mână şi pe piciorul paralizat şi mi-a poruncit să nu te mai ocărăsc, nici să mai înjur, că mă vindec. Te rog, iartă-mă, Mărie, că de acum înainte nu te mai supăr! Dar nu uita, du-te dimineaţă şi plăteşte-i doctorului, că tu l-ai chemat şi ştii unde locuieşte!

    Dimineaţă, bolnavul s-a sculat din pat complet sănătos, iar soţia a mers plângând la moaştele Sfântului Dimitrie şi cu multe lacrimi a mulţumit binefăcătorului ei.

    Să-l rugăm și noi pe Sfântul Dimitrie să ne ajute în necazuri, să ne izbăvească de boli și suferințe și să fie mijlocitor pentru fiecare dintre noi înaintea bunului Dumnezeu!

    Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov