Iată o situație aparent paradoxală. Șeful comunității evreiești din România, membru al Parlamentului, inițiator de acte normative, declanșează, probabil fără să vrea, reacții antisemite care, în timp, pot să crească în intensitate și să lezeze comunitatea evreilor din România.
El a inițiat așa-numita lege îndreptată împotriva extremismului, pe care președintele numit Nicușor Dan a denunțat-o la CCR, după care CCR a constatat că legea este constituțională, astfel încât intră în vigoare.
Și tot Vexler este autorul unor modificări extrem de discutabile aduse legii retrocedărilor. Ambele acte normative sunt extrem de discutabile.
În ceea ce privește primul act normativ, cel îndreptat împotriva extremismului, pe bună dreptate, consilierii lui Nicușor Dan l-au atacat la Curtea Constituțională, demonstrând că lipsa de precizie a multor formulări va genera cu certitudine abuzuri foarte grave, în condițiile în care vor exista procurori și magistrați care, din cauza precarității pregătirii sau chiar a relelor intenții, vor cădea în capcana utilizării abuzive a literei și spiritului legii. Asupra acestui subiect m-am mai referit și mă voi mai referi, în funcție de abuzurile care vor fi comise. Fără doar și poate însă, dacă astăzi ar trăi Mihai Eminescu, în baza acestui act normativ el ar putea fi aruncat după gratii. Și așa, opera lui poate fi oricând, în baza acestei legi, anatemizată. Iar cei care îl recită sau îl citează ar putea fi și ei trimiși după gratii. În situația marelui poet-filozof și analist Mihai Eminescu sunt numeroși alți oameni de cultură din istoria României. Nu poți să dai cu o întreagă istorie de pământ pentru grave greșeli și abuzuri săvârșite în România, în conjuncturi care țin exclusiv de trecut.
Al doilea act normativ este, din aceeași perspectivă, și mai interesant de dezbătut. Modificările propuse de Vexler privind legea retrocedărilor. Conform acestor modificări, în viitor, evreii pot revendica toate proprietățile pe care le-au deținut moșii și strămoșii lor în trecut, nu în baza unor documente clare, lipsite de echivoc, ci în baza unor indicii, a unor descrieri, a prezentării unor elemente conform cărora ei ar fi deținut cu adevărat respectivele proprietăți. Să încercăm să analizăm consecințele acestui act normativ, consemnând câteva fapte care țin de trecut și previzionând ceea ce se poate întâmpla în viitor.
Probabil că sunt analistul din presa română care s-a pronunțat cel mai frecvent asupra unui abuz greu de explicat logic, de o mare amplitudine, săvârșit din inițiativa lui Klaus Iohannis, atunci când acesta era președinte al comunității nemților din România și, în același timp, primar al Sibiului. Rădăcinile acestui abuz, care a vizat proprietăți imobiliare în valoare de zeci de milioane de euro, pot fi localizate în perioada de tristă amintire în care, sub regimul Ion Antonescu, România s-a plasat la remorca Germaniei hitleriste. Atunci, numărul sașilor din România era mult mai mare, iar 80 de mii dintre aceștia s-au înscris fără ezitare în rândul trupelor SS. Profitând de o înțelegere tacită cu mareșalul Ion Antonescu, grupul etnic german, care la finele războiului a fost declarat organizație criminală de toate marile puteri și scos în afara legii prin decret semnat de regele Mihai, cu confiscarea tuturor proprietăților în beneficiul statului român, a dobândit în mod ilegal un mare număr de proprietăți, o bună parte dintre ele fiind confiscate de la evreii din România. Oricât de dureros ar fi, trebuie să recunoaștem că și în România a existat holocaust, chiar dacă în proporții mai reduse decât în alte state din sfera de influență germană. Pe bună dreptate, supraviețuitorii primesc din partea statului român, cât timp vor mai trăi, compensații financiare. Și tot pe bună dreptate, proprietățile care le-au fost confiscate în mod abuziv trebuie retrocedate. După instaurarea regimului comunist și ceva mai târziu, odată cu crearea statului Israel, un număr important de evrei din România au părăsit țara, astfel încât, până nu cu multă vreme în urmă, cea de-a doua limbă vorbită în Israel era limba română. Regimul Ceaușescu i-a obligat pe acești evrei să-și cedeze, în beneficiul statului român, înainte de plecare, toate proprietățile, în schimbul unor compensații bănești destul de modice.
Ei bine, legea Vexler se referă la ambele tipuri de proprietăți confiscate. În prima situație, ele au trecut, în cea mai mare parte, în mod abuziv, în proprietatea comunității, cât a mai rămas ea, a sașilor din România, printr-un truc ordinar, de-a dreptul cinic, utilizat de președintele Klaus Iohannis, care a reușit să influențeze în mod decisiv în acest sens o instanță din Sibiu. El a solicitat și a obținut, nici mai mult, nici mai puțin, decât recunoașterea succesiunii patrimoniale asupra grupului etnic german. Și astfel a pus mâna pe un uriaș patrimoniu, din care doar o mică parte a aparținut în mod tradițional și legal sașilor din România, înaintea alianței dintre Antonescu și Hitler. Ce se va întâmpla acum cu toate aceste proprietăți care, până la intervenția lui Klaus Iohannis, au aparținut statului român — școli, licee, maternități, case de cultură, muzee, inclusiv Muzeul Brukenthal — și care acum au intrat în patrimoniul celor circa 20 de mii de sași care mai trăiesc în România? Cum le va extrage Vexler din patrimoniul deținut ilegal de organizația sașilor? Prin ce mecanisme va fi promovată retrocedarea acestora către urmașii proprietarilor de drept evrei, dintre care cei mai mulți trăiesc peste hotare? Și, în același timp, ce se va întâmpla cu alte proprietăți care nici ele nu au aparținut comunității germane și care, tot abuziv, le-au fost confiscate unor români? Cu certitudine, răspunsul la această întrebare va genera sute de mii de procese care vor reprezenta o provocare majoră pentru sistemul juridic din România.
Și mai departe, ce se va întâmpla cu zecile de mii de proprietăți, în special imobiliare, care au fost cedate, sub presiune, statului român atunci când evreii au solicitat dreptul de a părăsi România? Din nou, vor avea loc sute și sute de mii de procese.
În concluzie, ceea ce declanșează, pretinzând că apără comunitatea evreilor, parlamentarul Silviu Vexler, în mare măsură pe bună dreptate, prin exagerările pe care însă le promovează, va declanșa — și, de altfel, a și început să declanșeze — un puternic val antisemit. Pentru că, în cel de-al doilea caz, de respectivele proprietăți, într-o formă sau alta, beneficiază astăzi cetățeni români care au plătit contravaloarea acestora statului român și care, în definitiv, nu au nicio vină pentru situația care s-a creat. La fel cum nicio vină nu au nici evreii care urmează să fie despăgubiți. Ei bine, „vinovații fără vină vor cere să se facă lumină”!
Sursa: https://www.amosnews.ro/silviu-vexler-genereaza-reactii-antisemite/
Mihai Tîrnoveanu: 🚩Jos PLx 168 (legea Wechsler) cea mai anticonstituțională și liberticidă lege post 1989! Românii au dreptul la exprimare liberă! → / ''Când un guvern își conduce poporul către ruină prin toate mijloacele, răzvrătirea fiecărui membru al acestui popor devine nu un drept, ci o datorie. Cum orice guvern se consideră în mod firesc obligat să-și mențină în avantajul lui autoritatea puterii de stat chiar dacă este cel mai prost și a trădat de mii de ori interesele naționale, instinctul de conservare națională va trebuii să folosească în lupta împotriva unei astfel de puteri, pentru a-și cucerii libertatea și independența, armele de care se servește adversarul său spre a se menține. Ca urmare, lupta trebuie purtată cu mijloacele''legale''câtă vreme puterea în declin se servește de ele; dar nu trebuie să ezite să recurgă la mijloace ilegale, dacă asupritorul le folosește și el. Dar, în general, nu trebuie uitat că țelul suprem al existenței oamenilor nu este conservarea unui stat; este conservarea rasei lor. Când NEAMUL e în primejdia de a fi oprimat sau chiar eliminat, problema legalității nu mai joacă decât un rol secundar. În acest caz, faptul că puterea existentă aplică mijloace absolut legale, prezintă puțină importanță; instinctul de conservare al celor oprimați va constitui întotdeauna cea mai înaltă justificare a luptei lor prin toate mijloacele. Toate luptele pentru eliberarea de aservire internă cât și de cea externă de pe acest pământ, despre care istoria ne arată exemple uimitoare, au fost purtate în virtutea acestui principiu. Dreptul oamenilor primează asupra dreptului statului. Cine nu e gata să lupte pentru existența sa, ori nu e capabil s-o facă, este sortit pieirii de Providență, în veci dreaptă.''
🔯 Din ciclul trădătorilor de Neam și Țară / Un deputat de etnie evreiască a inițiat legea care bagă pumnul în gură poporului român: până la 3 ani de închisoare pentru ce gândești, spui sau distribui online
/ Un deputat de etnie evreiască a inițiat legea care bagă pumnul în gură poporului român: până la 3 ani de închisoare pentru ce gândești, spui sau distribui online. Silviu Vexler, ajuns în Parlament la doar 28 de ani și aflat deja la al treilea mandat, a inițiat o lege prin care se bagă pumnul în gura poporului român. Sub pretextul luptei împotriva „extremismului”, acest proiect legislativ pedepsește cu până la 3 ani de închisoare orice susținere sau apartenență – chiar și declarativă – față de organizații etichetate ca „fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Mai mult, distribuirea de mesaje sau materiale în online, dar și negarea, aprobarea sau minimalizarea în mod evident a Holocaustului, devin infracțiuni pedepsite cu ani grei de detenție. Opiniile, interpretările sau simpla exprimare devin riscuri penale într-un stat care se mai pretinde democratic. Și poate cel mai revoltător lucru: Senatul României a votat această lege cu unanimitatea voturilor din partea PSD, PNL, USR și UDMR. Toate aceste partide au ridicat mâna în aceeași direcție, fără să scoată un cuvânt. Nicio întrebare, nicio obiecție, nicio urmă de dezbatere. Doar supunere oarbă, ca într-un sistem în care ordinele nu se discută, ci se execută. Românii sunt puși în fața unei realități tulburătoare: cine vorbește altfel decât vrea legiuitorul, riscă închisoarea. Cuvintele devin arme, istoria devine tabu, iar gura celor care nu se conformează este închisă cu forța legii. Acesta nu este un pas spre civilizație. Este un pas spre dictatură.