✝️ Părintele Cleopa Ilie: Postul sufletesc înseamnă înfrînarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvîrşirea veunui păcat

- Posted in Părintele Cleopa Ilie by - Permalink

Postul de mâncare de dulce şi chiar de vin este rânduit de Biserică pentru toţi, dar după putere (…) Iar dacă cineva este bolnav, bătrân sau neputincios să asculte de duhovnicul lui şi să postească după cum poate.

(…) Să ştiţi şi aceasta, că postul este de două feluri. Post trupesc, adică înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne stăpâni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvârşirea veunui păcat.

(…) Iar dacă cineva este bolnav să se înfrâneze de la mâncare după putere, dar să postească de mânie, de tutun, de beţie, de ceartă, de înjurături, de glume, de somn mult, de gânduri şi imaginaţii necurate, de cărţi rele, de păcate urâte trupeşti şi sufleteşti, de furt, de minciună, de judecăţi prin tribunale, de vrăjitorie, de avorturi, de divorţ, de dezbinări între rude şi de tot păcatul. Că mai mare este postul sufletesc de gânduri şi de faptele rele, decât postul trupesc de mâncare. Cine se înfrânează de la toate aceste răutăţi se va putea cu uşurinţă înfrâna şi de la mâncare şi băutură.

(…) Pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu uşurinţă, trebuie să-l unim cu încă două fapte bune: cu sfânta rugăciune şi cu milostenia.

(…) Fără iertare nu putem începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este fără folos.

Şi închei cerându-mi iertare celor pe care care i-am supărat cu ceva, cu o vorbă, cu un fapt, cu un gând necuviincios. Îmi cer iertare şi faţă de cei care m-au denigrat. Pe toţi încerc să-i pomenesc în rugăciunile mele. Doamne-ajută!

Arhimandrit Cleopa Ilie, Predici la Duminicile de peste an, Edit. Mănăstirea Sihăstria, 2007 – ed. a III-a).

Părintele Cleopa Ilie

— Părinte, cum este cu viața de dincolo? Acolo vom fi tot așa ca pe aici, bogați și săraci, cum va fi?

— Măi copii, acolo nu-i așa. Acolo nu merg banii de la CEC cu noi, acolo doar faptele merg cu noi, măi...
— Și cum putem știi care fapte sunt bune și care sunt rele?
— Conștiința îți dă de veste, măi. Să mergi la Sfânta Biserică, în Duminici și sărbători, să țineți posturile că sunt maica sănătății și lungimea vieții, să vă rugați dimineața și seara, să faceți oleacă de milostenie cu cei săraci, fiecare după putere, să aveți pururea rugăciunea inimii "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul sau păcătoasa." Așa să faceți, mânca-v-ar Raiul, să vă mănânce! Ați venit la un putregai de moșneag?

— Părinte, dar faptele rele, cum știm că sunt rele?

— Glasul lui Dumnezeu, care este sădit în om, de la Facere, îți strigă și îți spune: nu te duce la muierea altuia, că mâine poimâine vine moartea și te duce la Judecată, nu mânca de frupt în zilele de post că-i păcat! A postit Hristos, în deșertul Carantaniei, care nu a avut păcat, a postit Maica Domnului, care nu a avut păcate, au postit toți Sfinții lui Dumnezeu, ei, de care lumea nu era vrednică, iar noi păcătoșii mințim că nu putem posti. Dar ia să vină un război sau o secetă sau o boală să vezi atunci!
Cine nu ține postul binecuvântat al Bisericii, va ajunge să țină postul doctorului și o să vadă atunci..
Măi copii, cine are frică de Dumnezeu, știe cum să se păzească de tot păcatul, iar când se întâmplă să mai greșească, că toți greșim în toată clipa lui Dumnezeu, acela aleargă repede și se spovăduiește la duhovnic și ia iertare și canon. Ce, dacă se murdărește cămașa, o lași așa? Nu. Te duci și o speli și iarăși se face curată. Tot așa-i și cu sufletul, măi copii..

— Părinte, dar cu faptele bune cum e? Cum știm că le avem?

— Să nu știi că le ai! Că vin dracii și ți le fură, prin slava deșartă a lumii, prin mândrie "ia uite măi cine sunt eu! ia uite cât bine

Tags:

✝️ Părintele Cleopa Ilie: Postul sufletesc înseamnă înfrînarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvîrşirea veunui păcat

- Posted in Părintele Cleopa Ilie by - Permalink

Postul de mâncare de dulce şi chiar de vin este rânduit de Biserică pentru toţi, dar după putere (…) Iar dacă cineva este bolnav, bătrân sau neputincios să asculte de duhovnicul lui şi să postească după cum poate.

(…) Să ştiţi şi aceasta, că postul este de două feluri. Post trupesc, adică înfrânare de la mâncare pe un timp limitat, cu scopul de a ne ruga mai curat lui Dumnezeu şi de a ne stăpâni firea. Al doilea, este postul sufletesc, adică înfrânarea limbii, a ochilor, a auzului de la cele rele; a mâinilor să nu lucreze vreun păcat şi, mai ales, pofte şi tot felul de răutăţi care ies din inimă şi a voinţei ca să nu accepte săvârşirea veunui păcat.

(…) Iar dacă cineva este bolnav să se înfrâneze de la mâncare după putere, dar să postească de mânie, de tutun, de beţie, de ceartă, de înjurături, de glume, de somn mult, de gânduri şi imaginaţii necurate, de cărţi rele, de păcate urâte trupeşti şi sufleteşti, de furt, de minciună, de judecăţi prin tribunale, de vrăjitorie, de avorturi, de divorţ, de dezbinări între rude şi de tot păcatul. Că mai mare este postul sufletesc de gânduri şi de faptele rele, decât postul trupesc de mâncare. Cine se înfrânează de la toate aceste răutăţi se va putea cu uşurinţă înfrâna şi de la mâncare şi băutură.

(…) Pentru a avea folos de post şi pentru a-l trece cu uşurinţă, trebuie să-l unim cu încă două fapte bune: cu sfânta rugăciune şi cu milostenia.

(…) Fără iertare nu putem începe postul, nu ne putem ruga şi osteneala ne este fără folos.

Şi închei cerându-mi iertare celor pe care care i-am supărat cu ceva, cu o vorbă, cu un fapt, cu un gând necuviincios. Îmi cer iertare şi faţă de cei care m-au denigrat. Pe toţi încerc să-i pomenesc în rugăciunile mele. Doamne-ajută!

Arhimandrit Cleopa Ilie, Predici la Duminicile de peste an, Edit. Mănăstirea Sihăstria, 2007 – ed. a III-a).

Părintele Cleopa Ilie

— Părinte, cum este cu viața de dincolo? Acolo vom fi tot așa ca pe aici, bogați și săraci, cum va fi?

— Măi copii, acolo nu-i așa. Acolo nu merg banii de la CEC cu noi, acolo doar faptele merg cu noi, măi...
— Și cum putem știi care fapte sunt bune și care sunt rele?
— Conștiința îți dă de veste, măi. Să mergi la Sfânta Biserică, în Duminici și sărbători, să țineți posturile că sunt maica sănătății și lungimea vieții, să vă rugați dimineața și seara, să faceți oleacă de milostenie cu cei săraci, fiecare după putere, să aveți pururea rugăciunea inimii "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul sau păcătoasa." Așa să faceți, mânca-v-ar Raiul, să vă mănânce! Ați venit la un putregai de moșneag?

— Părinte, dar faptele rele, cum știm că sunt rele?

— Glasul lui Dumnezeu, care este sădit în om, de la Facere, îți strigă și îți spune: nu te duce la muierea altuia, că mâine poimâine vine moartea și te duce la Judecată, nu mânca de frupt în zilele de post că-i păcat! A postit Hristos, în deșertul Carantaniei, care nu a avut păcat, a postit Maica Domnului, care nu a avut păcate, au postit toți Sfinții lui Dumnezeu, ei, de care lumea nu era vrednică, iar noi păcătoșii mințim că nu putem posti. Dar ia să vină un război sau o secetă sau o boală să vezi atunci!
Cine nu ține postul binecuvântat al Bisericii, va ajunge să țină postul doctorului și o să vadă atunci..
Măi copii, cine are frică de Dumnezeu, știe cum să se păzească de tot păcatul, iar când se întâmplă să mai greșească, că toți greșim în toată clipa lui Dumnezeu, acela aleargă repede și se spovăduiește la duhovnic și ia iertare și canon. Ce, dacă se murdărește cămașa, o lași așa? Nu. Te duci și o speli și iarăși se face curată. Tot așa-i și cu sufletul, măi copii..

— Părinte, dar cu faptele bune cum e? Cum știm că le avem?

— Să nu știi că le ai! Că vin dracii și ți le fură, prin slava deșartă a lumii, prin mândrie "ia uite măi cine sunt eu! ia uite cât bine