Niciodată să nu uitaţi şi să nu vă îndoiţi de Dragostea lui Dumnezeu pentru voi! Când zic să nu vă îndoiţi, vreau să zic nu că e interzis să vă îndoiţi, dar că nu e nevoie să faceți asta.
Despre patima deznădejdii n-o să dau răspunsuri directe, dar nădăjduiesc să puteţi descoperi fiecare, din ce voi spune, câte ceva.
Descopăr un lucru: că noi nu ştim ce este aceea deznădejdea, pentru că nu am cunoscut niciodată altceva, decât deznădejde. În deznădejde ne-am plămădit din pântecele maicii noastre şi vă spun rezultatul unei căutări de-ale mele, de-a lungul unei vieţi, care s-a luminat prin mărturia părintelui Sofronie. Părintele Sofronie mărturisea că lumea de după Primul Război Mondial n-a mai fost niciodată cum era înainte. Şi el cunoştea lumea de dinainte, la începutul Primului Război Mondial avea 18 ani, era om în toată firea. Zice: Pacea care se simţea în lume, viaţa aşezată și tihnită nu a mai fost de-atunci. Şi după al Doilea Război Mondial a fost și mai rău, Harul s-a ridicat dintr-acest fraticid mondial şi, într-o mare măsură, Harul a părăsit lumea. Spunea apoi un lucru cumplit: Dacă, oarecumva, va veni un al treilea război mondial, Credinţa pe pământ va fi aproape cu neputinţă! Vă spun doar ca să ştiţi încotro merg lucrurile şi asta-i partea întâi: Ţineţi-vă mintea în iad, adică să fim realişti! Dar, nicidecum nu deznădăjduim!
— Părintele Rafail Noica